Sunteți pe pagina 1din 13

Universitatea Transilvania Brasov

Facultatea de Educatie Fizica si Sport

Referat : Gimnastica
An: І Semestrul І

Exercitii de Front si Ordine:


Valoarea Estetica a Exercitiilor de Front si
Ordine in Cadrul Manifestatiilor de Masa….
……. si nu numai

Constantenec Mihai

2005
Primele forme de exercitii de front si ordine au aparut in timpul marsurilor militare, care
au caracterizat, am putea spune, oricare din marile perioade din istoria omenirii incepand
dinainte de Christos pana in ziua de azi, indiferent de zona geografica.
Cu toate acestea, de abia la sfarsitul secolului al 17 lea exercitiile de front si ordine
incep sa castige teren in cadrul institutiilor de educatie fizica, pastrandu-si insa caracterul
militar.
Dupa o perioada de lipsa in campul educatiei scolare, educatia fizica, se reintoarce in
scoala. Cei mai de seama reprezentanti care au militat consecvent pentru reconsiderarea
educatiei fizice scolare au fost : Basedow, Salzman, Guths Muths, Vieth si Pestalozzi.

In partea a 2 a a cartii sale Gymnastik fur die Jugend, Guths Muths (1759-1839), se
ocupa de exercitii, sistematizarea si tehnica lor. In partea care se ocupa cu exercitiile militare
se observa ca marsurile sunt concepute in sensul miscarilor care mai tarziu aveau sa poarte
numele de exercitii de front si ordine. Ele dau obisnuinta unei tinute drepte si sprinteneala la
mers si intoarceri. Cat priveste exercitiile militare, valoarea lor consta in obisnuinta de a
executa uniform miscarile la comanda in conditii de subordine si disciplina. Toate capitolele
relative la exercitii cuprind pe langa detalii de executie, recomandari si sfaturi pentru
evitarea accidentelor.
Odata reintrodusa in scoala educatia fizica va cunoaste diferite orientari in mai multe
tari:
In Franta, Amoros (1770-1848) imparte gimnastica in : civila si industriala; militara si
medicala. In planul unei lectii dupa metoda amorosiana se poate observa ca in prima parte a
lectiei elevii se adunau in coloane conduse de profesorii lor si intrau in sala. Dupa inspectia
elevilor, directorul incepea exercitiile prin cantece cu continut religios si moral, apoi se
trecea la exercitii elementare executate cu precizie si in armonie cu ritmul muzicii.
Exercitiile erau anuntate si precedate de demonstratia prealabila a profesorului. Urmau
marsuri in cadente si directii deosebite, reglate prin masura cantecului.

In Germania unul dintre continuatorii lui Guths Muths a fost Adolf Spiess (1810-1858)
care in Teoria Gimnasticii Scolare imparte exercitiile fizice in:
• Exercitii libere
• Sistema si metoda
• Exercitii in comun
• Exercitii de ordine
• Ritmul in gimnastica
• Jocuri si exercitii

2
Exercitiile in comun erau in asa fel organizate incat ele sa fie simetrice, simultan si
identic executate de un numar mare de scolari, rezultand faptul ca in acest fel clasa
lucreaza ca o unitate.
Exercitiile de front si ordine sunt rezultat al exercitiilor in comun si au izvorat dintr – o
conceptie pedagogica: Pentru ca lucrul in comun sa reuseasca, acesta trebuie sa fie executat
in ordine. Elevul trebuie sa se simta subsumat unui intreg. Greseala unuia, dezorganizeaza
intregul. Nu se poate obtine rezultatul total armonic fara colaborarea fiecaruia in parte.
Astfel exercitiul in comun a devenit exercitiu de ordine. Din punct de vedere pedagogic
aceasta metoda are meritul de a promova disciplina interioara si ordinea exterioara, caci ea
deprinde cu executia dupa ascultarea comenzilor, exercita vederea, auzul, ritmul. Atentia si
reflexele in incercarea de a mentine ordinea ansamblului intaresc vointa, deci puterea
educatoare a exercitiilor de front si ordine se manifesta in chip multilateral cu valente atat
in educatia scolara cat si in viata in societate.

In Suedia Jahn Ling (1776-1839) include exercitiile de ordine si mers in cadrul


gimnasticii pedagogice. El considera ca exercitiile de ordine si mers sunt miscari simple ca
de pilda: asezarea in siruri, formarea de grupe, alinierea, mers in linie dreapta, intoarceri,
pas gimnastic. Ele nu sunt propriu zis gimnastica dar pregatesc executarea miscarilor
gimnastice, prin faptul ca desteapta atentia, deprind cu ascultarea, disciplina si influenteaza
respiratia si circulatia. Au de asemenea un efect utilitar in legatura cu instructia militara.

In Cehia, in anul 1862 apare Socolismul infiintat de Miroslav Tyrs, o organizatie care
si-a luat numele de la socol – soim, porecla pentru eroii populari. Ei practicau exercitii
libere si de ordine atat de necesare in demonstratiile de masa.

Incepand cu sec 19, exercitiile de front si ordine iau amploare atingand apogeul in
perioada socialista si mai ales in Europa de est unde in cadrul spartachiadelor,
balcaniadelor, universiadelor s-a ajuns la adevarate manifestari de masa adunand laolalta
mii de tineri in 1960 in Cehia pe stadionul Strahov.
In deschiderea unor manifestari grandioase precum Jocurile Olimpice cu numar mare
de participanti au demonstrat ca prin pregatire temeinica si antrenament, mari mase de
oameni pot lucra ca o singura unitate.

3
Cateva exercitii de front si ordine cu un deosebit efect artistic executate in astfel de
manifestatii sunt:

1. Schimbari in cadrul coloanei de mars

Desfasurari din coloana cate unu .


• Din coloana cate unu in coloana cate doi (trei). Se numara cate doi in
adancime. La comanda : “In coloana cate doi – Mars” numerele unu reduc
lungimea pasului, iar numerele doi avanseaza in stanga (dreapta) numerelor unu
(fig. 1a). Pentru a trece din coloana cate unu, in coloana cate trei numerele doi
si trei se deplaseaza in stanga si respective in dreapta numerelor unu.

• Din coloana cate unu in doua coloane cate unu prin desfacere cu ocolire.
Se numara cate doi in adancime. Coloana se deplaseaza pe mijlocul salii.
Comanda : “Prin ocolire spre dreapta si spre stanga alternativ – Mars” (fig.1b).
Coloana se imparte in doua, numerele unu ocolesc spre stanga iar numerele doi
spre dreapta. La intalnirea coloanelor se comanda :“In coloana cate doi – Mars”

• Prin acelasi procedeu se poate trece din coloana cate doi in doua coloane cate
cate doi. In acest caz se numara perechile cate doi, urmand ca perechea cu numarul
unu sa ocoleasca spre stanga iar cea cu numarul doi spre dreapta. La intalnirea celor
doua coloane se poate trece in coloana cate patru (fig.1c).

4
Intalniri de coloane.
Cand doua sau mai multe coloane se apropie din directii opuse, ele se pot contopi,
apropia sau traversa prin incrucisare sau prin intrepatrundere.
• Contopirea. Doua coloane de cate unu venind din directii opuse trec in coloana
cate unu. Aceasta actiune este inversa desfacerii. Comanda : “In coloana cate unu –
Mars” (fig.2a)
• Apropierea. Doua coloane cate unu venind din directii opuse trec in coloana
cate doi. Comanda : “In coloana cate doi – Mars” (fig.2b).
• Incrucisarea. Trecerea coloanelor venind din directii opuse ,printr-un anumit
punct. Trecerea prin incrucisare se face alternative, respective un executant dintr-o
coloana, iar altul din cealalalta coloana. Comanda: “Prin incrucisare la centrul salii –
Mars”(fig.2c)
• Intrepatrunderea. Doua coloane formate din mai multe siruri venind din directii
opuse trec prin intervalele dintre coloane. Comanda: “Prin intrepatrundere –
Mars”(fig.2d).

5
2. Deplasari in figuri
Deplasarile in figuri sunt exercitii de ordine folosite pentru captarea atentiei si
perfectionarea deprinderilor de deplasare in diferite feluri. Ele se practica atat in sala
de gimnastica, dar si in cadrul altor discipline. In mod obisnuit, deplasarea se face in
coloana cate unu. Deplasarea in sala se poate face fie in linie dreapta(pe laturile
salii) sau in diagonala, fie circular.
• Trecerea de pe o latura pe cealalta a salii se executa prin ocolire 90º la
colturile salii. Comanda: “Prin ocolire la stanga (dreapta) – Mars”(fig.3a)
• Trecerea pe aceeasi latura a salii se executa printr-o ocolire de 180º,
schimbandu-se astfel sensul. Comanda: “Prin ocolire la stanga (dreapta) imprejur –
Mars”(fig.3b). capul coloanei executa ocolirea pe un arc de cerc foarte mic astfel
incat dupa schimbarea sensului sa se gaseasca la un interval de un pas fata de linia
initiala.
• Pentru deplasarea in linie oblica (diagonala) comanda este: “Pe diagonala –
Mars” si se da cand capul coloanei se apropie de unul din colturile salii. Se face
intoarcerea la colt si se continua deplasarea in directia coltului opus(fig 3c).

Figurile realizate in timpul deplasarii pot fi de diferite marimi si anume, mari – cand
se desfasoara pe toata intinderea salii, mijlocii pe jumatate din spatiul salii si mici,
pe un sfert din dimensiunile salii.
• Bucla se realizeaza prin ocolire la stanga (dreapta)-mprejur
a) Bucla deschisa se executa la comanda: “In bucla deschisa –
Mars”(fig.4a)
b) Bucla inchisa.Comanda: “In bucla inchisa – Mars”. Inchiderea
buclei se face cu trecere prin incrucisare(fig.4b)

• Serpuirea este formata din doua sau mai multe deplasari in sens opus,
efectuateprin ocolire la dreapta sau la stanga imprejur. Pentru deplasare prin serpuire
6
se da la inceput comanda: “Prin ocolire la stanga(dreapta) imprejur –Mars”. Cand
capul coloanei a facut prima bucla, se comanda: “In serpuire (mare, mijlocie,mica) –
Mars”. La aceasta comanda se continua deplasarea conform indicatiei date pana la o
noua comanda. Serpuirea se poate executa paralel cu una din laturile salii sau in
diagonala(fig4c).

• Cercul poate fi mare cu un diametru egal cu latimea salii, mijlociu cu un


diametru egal cu jumatate din latimea salii si mic cu un diametru egal cu un sfert din
latimea salii. Comanda: “In cerc (mare, mijlociu, mic) – Mars”(fig.5a)
• Arcul de cerc reprezinta jumatate de cerc . Comanda: “In arc de cerc – Mars”.
Pentru precizarea dimensiunii, profesorul se plaseaza astfel ca sa constituie punctual
de reper. In acest caz comanda este: “Spre mine in arc de cerc – Mars”(fig.5b).
• Arcul dublu este compus din doua arcuri de cerc. Comanda: “In arc dublu –
Mars”(fig.5c)
• Contraarcul este compus din doua arcuri contrarii. Se da comanda la inceput:
“Spre centru(sau spre mine) in arc de cerc – mars”. Apoi : “In contraarc –
Mars”(fig.5d)

• Optul este format din doua contraarcuri. Comanda: “Prin centru in forma de
opt – Mars”. Capul coloanei executa primul contraarc si in continuare al doilea
contraarc prin incrucisare la centru(fig6a).
7
• Spirala este infasurarea unei coloane in forma de melc. Comanda: “In spirala
– Mars”. Capul coloanei ajunge in centru iar culoarul dintre linia spiralei este de unu
pana la doi pasi(fig6b). Desfacerea spiralei se poate realiza in doua feluri:
- prin intoarcere la stanga imprejur la comanda: “La stanga imprejur” ,
apoi “Inainte – Mars”
- prin desfacere prin ocolire la comanda: “Prin ocolire stanga imprejur
Mars”. In acest caz, capul coloanei, ajuns in centrul melcului, executa
Ocolirea in sens invers si continua deplasarea,pe culoarul dintre spirale.
Pentru aceasta desfacere, largimea culoarului dintre spirale va fi mai
Mare (fig6c).

3. Desfasurari din linie pe un rand


• Trecere din linie pe un rand,in linie pe doua randuri. Se face
numaratoarea cate doi , dupa care se da comanda: “Pe doua randuri – Mars”.
Pe timpul unu, numnerele doi executa un pas inainte cu piciorul stang iar pe
timpul doi un pas lateral cu dreptul pentru a se plasa inaintea numerelor
unu;pe timpul trei,se alatura piciorul stang. Pentru a reveni in pe un singur
rand se executa aceiasi pasi insa in ordine inversa(fig7a).

• Trecere din linie pe un rand in linie pe trei randuri.Se numara cate trei si
se da comanda: “Pe trei randuri – Mars”. Numarul numarul unu executa un
pas inapoi cu piciorul drept, apoi un pas lateral stanga si alatura piciorul drept.
Numerele doi stau pe loc. Numerele trei pornesc cu stangul inainte, apoi cu
dreptul lateral iar la timpul trei alatura piciorul stang(fig7b).

8
• Trecere din linie pe un rand in coloana cate unu. Din linie pe un rand(sau din
linie pe mai multe randuri)trecerea in coloana cate unul (sau pe mai multe siruri) se
face prin intoarcere la 90º la comanda: “La dreap-Ta” sau “La stan-Ga” (fig.8a)
• Trecere din linie pe un rand in cerc. Extremitatile se deplaseaza spre a forma
cercul (fig8b).
• Trecere din linie pe un rand in coloana cate patru prin arc de cerc. Se numara
cate patru. La comanda: “In coloana cate patru prin arc de cerc – Mars”. Numerele
unu se intorc prin pasi pe loc, celelalte aliniate umar la umar,ocolesc prin arc de cerc
pentru a veni in coloana cate patru (fig8c)

• Trecere din linie pe un rand in formatie de trepte cate trei, patru, cinci, etc. Se
numara din flancul drept cate trei, patru, cinci. Formarea coloanei in trepte se poate
realize prin mai multe posibilitati. Ceea ce trebuie avut in vedere, este realizarea
distantelor si intervalelor corespunzatoare incat sa nu stanjeneasca executarea
miscarilor cu amplitudine maxima. Se utilizeaza in vederea alcatuirii unor formatii
de lucru.
9
Desfasurarea din linie pe un rand in formatie de lucru in trepte cate trei se
executa in felul urmator: se numara din flancul drept cate trei; numerele
unu stau pe loc, numerele doi executa trei pasi inainte iar numerele trei
executa sase pasi inainte(fig.9a)
Aceasta formatie se poate realiza si sub o alta varianta; prin numaratoare
de la flancul drept cu noua, sase, trei, pe loc. Desfasurarea in formatie de
trepte cate patru se realizeaza prin executarea numarului de pasi numarati
(fig.9b).
In formatie de trepte cate cinci se numara cate cinci, numerele unu stau pe
loc, numerele doi fac cate doi pasi inainte, numerele trei executa patru
pasi inainte, numerele patru, sase pasi inainte iar numerele cinci, opt pasi
inainte. Se realizeaza la comanda: “In formatie de trepte cate cinci cu
numarul de pasi indicate – Mars”(fig9c).

• Trecerea din linie pe un rand in formatie cocor.


a) cocor inchis(fig10). – se numara de la ambele flancuri in ordine
numerica dupa care se da comanda: “In cocor, numarul de pasi numarati, inainte –
Mars”
b) cocor deschis(fig11). – se numara din centrul formatiei spre
extremitatile stanga si dreapta in ordine numerica, dupa care se da comanda: “In
cocor, numarul de pasi numarati, inainte – Mars”.
10
Concluzii
Exercitiile de front si ordine constituie un mijloc al gimnasticii de baza, destinat
organizarii rapide, coordonate, si disciplinate a unui colectiv. Desi au origine militara ele
si – au dovedit utilitatea in cadrul gimnasticii si prin intermediul ei, in viata de zi cu zi.
Cu o mare insemnatate pedagogica exercitiile de front si ordine nu pot fi totusi inlaturate
11
din aria esteticului. Suntem obisnuiti sa vedem la fiecare deschidere a jocurilor olimpice
sau a altor manifestari sportive si nu numai, diferite forme de defilare si parada care ne
incanta ochii si fara de care acele manifestari ar pierde din stralucire.
Astfel putem realiza ca scopul acestor exercitii este unul real si tangibil de a organiza
grupuri de oameni, de a capta atentia si a crea o stare de buna dispozitie in vederea
asimilarii unor materiale, de a disciplina un colectiv dar si pe fiecare parte integranta a
acestui colectiv, de a forma o tinuta corecta, precum si dezvoltarea prezentei de spirit
sigurantei si coordonarii actiunilor sau incalzirea generala a organismului. Aceste
exercitii au o valoare deosebita in gimnastica dar in viata de zi cu zi in care organizarea
este unul dintre lucrurile esentiale.

Bibliografie
• Kiritescu, Constantin – Palestrica
• Janos, Fekete – Gimnastica de Baza, Acrobatica si Sarituri
12
Editura Librariile Crican, ORADEA, 1996

13