Sunteți pe pagina 1din 9

Economia subterana si comertul ilegal

Economia subterana a fost inteleasa de catre toti autorii ca fiind acea


activitate economica ce se desfasoara la limita sau in afara obligatiilor fiscale si
sociale(ex:munca la negru sau evaziunea sau frauda fiscala) sau activitatea
economica ilegala si coruptionala(traficul de droguri si prostitutia). Tot in sfera
economie subterane intra si activitatilecare se desfasoara la nivelul familiilor, sau
cele ce constau in schimburi de bunuri si servicii benevole in afara pietei si
neevidentiate in statistica.
O activitate economica este subterana atunci cand autorul ei doreste in mod
deliberat sa obtina avantaje sau profitul material prin practici de evitare a
obligatiilor sociale sau de incalcare a legii.
In ceea ce priveste participantii la activitatile subterane, pot fi identificate
doua categorii de persoane; cele care lucreaza si obtin venituri exclusiv in economia
subterana iar cea de-a doua categorie o reprezinta persoanele ce obtin venituri atat
din surse legale, cat si din economia subterana.
Economia subterana poate inbraca diferite forme:economia intreprinderii
subterane si economia muncii subterane.
Studiile recente incearca o diversificare a cauzelor economiei subterane mai
ales in conditiile globalizarii si ale crearii pietei unice europene. Astfel se
evidentiaza urmatoarele cause:
• Nivelul inalt al fiscalitatii si al contributiei la fondurile de securitate sociala
• Sistemul fiscal a devenit mult prea complicat si prea dificil de interpretat
• Gradul de acceptare al regulilor si institutiilor nationale si comunitare este in
descrestere
• Reducerea numarului de ore saptamanale de munca si a varstei de
pendionare
• Reducerea nivelului de educatie civica si de loialitate fata de institutiile si
legile tarii
Sfera activitatilor pe care le poate include economia subterana este deosebit
de cuprinzatoare dar sunt acceptate si analizate drept componente ale economiei
subterane: frauda fiscala, munca la negru si activitatile criminale.
1 Frauda fiscala reprezinta ansamblul practicilor care urmaresc eludarea In
totalitate sau In parte a impozitului datorat statului
In functie de locul de manifestare, intensitate, metodele folosite In antiteza
cu legislatia economica fiscala, dar si cu morala si toleranta societatii frauda poate
Imbraca anumite forme precum: evaziunea fiscala, contrabanda, Inselaciunea dar si
forme nesesizabile sau speculative, interpretari particulare ale unor prevederi legale
In scopul sustragerii sau evitarii impozitarii.
In activitatea practica, Incadrarea fraudei, In formele dure de manifestare sau
In cele speculative este determinata de legislatia statelor si de momentul
desfasurarii unei anumite activitati. Astfel, functie de politica economica adoptata la
un moment dat operatiunile de import pot fi purtatoare ale unor impozite foarte
mari sau dupa caz, ale unor taxe conventionale justificate de costurile unor servicii
vamale.
Fara a detalia motivele care determina optiunea pentru o anumita politica
vamala, rezulta clar ca eludarea obligatiilor vamale va produce efecte diferite In
cele doua cazuri, aceeasi fapta putand fi considerata o grava infractiune sau o
eroare statistica.
Declararea veniturilor si, In consecinta stabilirea impozitului aferent acestora
pot fi operatiuni simple daca sursele sunt bine delimitate si tehnica de calcul se
bazeaza pe un sistem logic, dar complexitatea operatiunii creste, iar siguranta unor
corecte determinari ale impozitelor scade accentuat In cazul existentei unei
multitudini de surse de venit concomitente pentru acelasi subiect.
In practica se Intalnesc foarte des situatiile cand contribuabili cu venituri mici
sunt riguros impozitati, In timp ce posesorii unor surse multiple de venituri
beneficiaza de o sumedenie de circumstante care in final conduc la o impozitare ce
contravine evident principiilor de echitate fiscala
In acelasi cadru, trebuie explicata egalitatea dintre veniturile pe care un stat
le obtine In cazul In care fiscalitatea nu exista sau nu este excesiva si eficienta
organizarii In aceste conditii a institutiilor de control.
In ceea ce priveste combaterea fenomenului evaziunii sau fraudei fiscale se
poate realiza de catre state, In primul rand, prin identificarea contribuabililor si a
surselor de venit prin declaratia proprie a acestora (de exemplu SUA, Canada), fie
datorita obligatiei de a raporta informatii despre tipurile de fonduri platite sau
Incasate In anul fiscal respectiv. Astfel, actul asupra echitatii impozitului si
responsabilitatii fiscale1 din anul 1992 din SUA impune ca 10% din actionarii
americani si managerii de companii straine sa prezinte un raport despre actionari si
venituri In fiecare an fiscal. Tot In contextul limitarii evaziunii sau fraudei fiscale,
introducerea sau scoaterea din tara a sumelor ce depasesc 5000 de dolari trebuie
raportata autoritatilor, mentionandu-se originea, destinatia si ruta de transport.
Aspectele prezentate, pun In lumina din unghiuri diferite rolul statului In
generarea fraudei fiscale si consideram ca aceasta este punctul de plecare pentru
orice material care urmareste analiza realista a acestui fenomen.

2 Munca la negru
Statisticile oficiale Inregistreaza permanent un numar sporit de someri iar
dintre persoanele angajate In munca un procent semnificativ realizeaza venituri
care nu pot asigura sub nici o forma existenta unei persoane.
Totusi, chiar si In aceste conditii, parte importanta a populatiei nu are reactia
fireasca In asemenea situatii, cautarea unui loc de munca, fiind In multe cazuri o
problema formala, eventual ca o varianta tranzitorie spre o noua perioada de somaj.
Fara a generaliza si, mai ales, fara a uita categorii Intregi profesionale
ramase In afara pietei muncii sau persoanele aflate datorita varstei, sanatatii sau
altor conditii particulare In imposibilitatea realizarii unor venituri, trebuie subliniat
ca exista In mod evident o mare diferenta intre veniturile oficiale si cele efectiv
realizate.
Una din explicatiile ce pot motiva aceasta situatie este munca la negru.
Expresia, de altfel sugestiva, defineste activitatea desfasurata fara
respectarea reglementarilor impuse de legislatia muncii si cea fiscala.
Sfera de cuprindere este foarte larga, de la activitatile casnice, gospodaresti,
comunitare, trecand prin munca In agricultura, constructii, diverse ramuri
industriale, uneori inclusiv de Inalta tehnicitate.
Motivatia practicarii muncii la negru, clandestine, este la fel de variata.
Specificul economic al unor perioade, traditia, legislatia sunt elemente care
determina comportamentul cetatenilor.
Situatia economica concreta existenta la un moment dat impune cetatenilor o
reactie imediata pentru asigurarea supravietuirii, iar anumite traditii au Inca
influente puternice, totusi, reglementarile legale care guverneaza societatea
stabilesc limita dintre ceea ce este acceptat, conditiile de acceptare si ceea ce
societatea respinge.
Astfel, legislatia stabileste In principal;
- limitele minime si maxime de varsta pentru exercitarea anumitor meserii si,
In mod particular, ocroteste copiii, interzicand exploatarea acestora;
- conditiile de natura tehnica si normele de protectie a muncii specifice fiecarui
domeniu;
- limitele timpului de munca, odihna, conditii ce trebuie asigurate lucratorilor;
- masuri pentru protejarea fortei de munca din fiecare stat sau, dupa caz, de
atragere a fortei de munca din alte state.
Traditia, supusa In general unor reguli nescrise, marcata In ultimii ani de o
tendinta uneori accentuata de disolutie a autoritatii ce o exercita, este totusi un
element hotarator pentru activitatea unor importante grupuri sociale. Pot fi
amintite, In acest context, adevarate monopoluri exercitate de locuitorii anumitor
zone In desfasurarea unor activitati, situatie repetata timp de generatii, obiceiul
Invatarii unor Indeletniciri de la varste fragede, cu metode dure, apoi migrarea
sezoniera sau migrarea din fostele colonii catre metropole.
Specificul economic determina, de asemenea, comportamentul cetatenilor,
zonele subdezvoltate, perioadele de recesiune economica, tranzitia economica,
reorientarile si remodelarile economice impun fortei de munca compromisuri
importante pentru asigurarea subzistentei.
Problema capata forme accentuate In cazurile situate la cele doua extreme
ale pregatirii profesionale.
In multe activitati subterane sunt folosite la munci brute slab salarizate
persoane evident fara instructie, care, intr-o anumita situatie ar putea da foarte
putine relatii si ar avea o credibilitate scazuta.
La cealalta extrema se situeaza persoanele care beneficiind de o instructie si
o capacitate intelectuala ridicate, sunt dispuse, contra unor recompense pe masura
sa se implice In organizarea si desfasurarea unor activitati subterane.
Din cele prezentate rezulta ca motivatia si implicit veniturile realizate din
munca la negru sunt foarte diverse.
Consecintele generate de acest fenomen sunt la randul lor importante,
inclusiv cu rezonanta In viitor, atat pentru persoanele propriu-zis implicate, care, pe
langa Incalcarea unor norme legale, sunt lipsite si de asigurarile sociale, cat si
pentru stat care evident va trebui intr-o anumita perspectiva sa aloce fonduri
inclusiv pentru asistarea sociala a multora dintre aceste persoane.
In ceea ce priveste combaterea fenomenului muncii la negru In economia
Uniunii Europene s-ar putea realiza prin instituirea unui flux bine reglementat al
fortei de munca, In special controlandu-se intrarile dinspre nou venitele tari est-
europene, In ciuda dezvoltarii continue a pietei ascunse a muncii.
Migratia ilegala este controlata de mari structuri internationale de tip mafiot,
In special de sorginte rusa. Ca urmare a masurilor Intreprinse de tarile membre UE
pentru combaterea acestui fenomen, este de asteptat sa se produca unele mutatii
In ceea ce priveste rutele de migratie ilegala dinspre Asia (Afganistan, Pakistan,
Iran, Irak, Sri Lanka, Bangladesh, India etc.) spre Europa Occidentala, prin
intensificarea fluxurilor migrationiste via spatiul CSI. Intr-o asemenea perspectiva,
Romaniei Ii revine un rol esential In securizarea frontierei estice a NATO si, din
2007, a UE.
Friedrich Schneider, expert austriac In materia economiei subterane, a pus In
discutie prapastia existenta Intre interesele Intreprinzatorilor privati da a angaja, In
mod ilegal, emigranti ca strategie de supravietuire In contextul din ce In ce mai
competitiv al economiei mondiale si sentimentele cetatenilor comunitari, care Isi
vad locurile de munca amenintate de o concurenta neloiala, la toate acestea
adaugandu-se si cerinta guvenelor proprii de marire a contributiilor bugetare la
fondurile comunitare. Costurile uriase ale largirii Uniunii Europene cerute cetatenilor
acesteia sunt contrabalansate Insa de contributia est-europenilor la economia
subterana a Comunitatii In valoare de 90 de miliarde euro.

3. Activitatile criminale
Este cea mai periculoasa componenta a economiei subterane si cuprinde:
activitatile de productie,distributie si consum de droguri, traficul de arme, traficul
de materiale nucleare,furtul de automobile, prostitutia, traficul de carne vie,
coruptia.
Faptele In sine presupun o Incadrare strict juridica,dar analizandu-se la nivel
de fenomen, se constata ca pericolul social recunoscut de societate este dublat de
un pericol economic, la fel de grav, chiar daca este mai putin evident si studiat.
Activitatile criminale, precum traficul de droguri, de armament, de material
nuclear, sunt o realitate pe care o sesizam destul de des prin intermediul unor stiri
de senzatie dar In spatele acestor activitati circula sume uriase, generatoare de
adevarate fluxuri economice financiare.
O caracteristica de asemenea importanta, a activitatii criminale este
caracterul organizat transfrontalier, putandu-se astfel concluziona ca principalele
legaturi In plan international ale economiei subterane sunt cele generate de
criminalitatea organizata.
Scopul tuturor acestor actiuni este, In mod evident, obtinerea unor venituri
importante si plasarea lor In economia oficiala.
Motivele care stau la baza criminalitatii organizate pot fi uneori de natura
politica, religioasa, dar, chiar si In aceste cazuri, este vorba de o interfata, crima
organizata avand In mod evident tendinte de suprapunere cu economia subterana
dandu-i acesteia un caracter organizat, preluand disponibilitatile financiare si
oportunitatile create de alte activitati componente.
Este suficient contactul cu formele de manifestare a economiei oficiale pentru
a amplifica dezechilibre economice si pentru a genera cheltuieli uriase In scopul
combaterii fenomenului In sine sau a efectelor sale.
3.1. In mod particular, se impune a fi mentionata operatiunea de transfer a
sumelor obtinute ca urmare a activitatilor criminale In economia oficiala, activitate
cunoscuta sub denumirea de spalare a banilor.
Istoria scurta a acestui concept are ca origine cresterea fenomenului de trafic
de droguri la nivel international si, In consecinta, spalarea banilor este operatiunea
ce urmareste plasarea sumelor astfel obtinute In activitati economice licite.
In prezent, nevoia de spalare a produselor rezultate din infractiuni, pentru a
ascunde originea lor criminala, este legata de o gama larga de activitati criminale.
Acest fenomen de plasare In economia oficiala a banilor proveniti din
activitatea criminala a cuprins In jocul sau importante segmente ale sistemului
financiar bancar international.
Pericolul generat de aceasta situatie este major, chiar daca datorita unor
interese imediate se Incearca minimalizarea sa.
Patrunderea masiva a banilor negri In circuitele financiare oficiale poate
permite reprezentantilor criminalitatii organizate accesul la deciziile importante ce
vizeaza functionarea economiei mondiale.
Consecintele patrunderii capitalului obtinut din activitati criminale In
economia reala sunt similare efectelor devastatoare ale poluarii pentru natura si pot
avea efect ireversibil.
3.2.Activitatile de productie (contrafacerile)
Contrafacerile reprezinta unele dintre cele mai profitabile afaceri de pe
planeta, studiile internationale relevand de altfel ca economia subterana rezultata
din contrafaceri reprezinta peste un sfert din economia mondiala.
Tot studiile arata ca daca la un kilogram de canabis profitul este de 2000 de
euro, la un kilogram de CDuri contrafacute profitul este de 3000 de euro. Riscurile
penale pentru traficul cu produse contrafacute este extrem de
mic. Mai mult decat atat dezvoltarea fara precedent a tehnologiei
economice faciliteaza tot mai mult furtul de proprietate
intelectuala prin piraterie si contrafaceri.
Dimensiunile acestui fenomen, ca si caractersiticile lui nu
au ocolit nici continentul european. La nivelul Europei Occidentale
o treime din software este piratat, iar companiile producatore de echipament
sportiv declara pierderi anuale in valoare de 7,5 milioane de euro.
Se iau totusi masuri: Aproape 30.000 de baterii contrafacute In portul
Thessaloniki, 60.000 de becuri la Gioia Tauro In Italia, citeva sute de mii de pachete
de tigari de marca contrafacute In portul de la Antwerp si tone de haine
contrafacute In toata Europa. Acestea sunt doar citeva exemple din gama larga de
produse capturate In cadrul operatiunii vamale „FAKE”. Aceasta actiune comuna a
celor 25 de state membre ale Uniunii Europene a fost prima coordonata de noua
infrastructura tehnica permanenta a Oficiului European de Lupta Antifrauda (OLAF).
In Romania situatia este chiar mai dramatica, Romania pierzand annual 2.8
miliarde de euro datorita contrafacerilor. Puterea mica de cumparare a romanilor
dar si lipsa „educatiei” de cumparator, fac ca falsurile sa fie din ce In ce mai
cumparate si prezente pe piata;
In topul produselor contrafacute figureaza tigarile, CD-urile, cosmeticele,
bauturile, produsele electronice, Imbracamintea iar de curind si absorbantele;
Datorita acestui fenomen pierde statul roman, pierd producatorii veritabili,
pierde consumatorul pentru ca achizitioneaza produse de o calitate Indoielnica sau
periculoase pentru sanatate.
Cistiga doar falsificatorii si cei care le comercializeaza; lipsa de fonduri,
aparatura si personal specializat face ca eforturile autoritatilor pentru combaterea
acestui fenomen sa fie ineficiente si departe de o solutionare a problemei;
Fenomenul este deja mondializat iar singura, solutie pentru stoparea lui
ramine deocamdata consumatorul care trebuie sa devina constient de riscurile la
care se expune cind cumpara produse contrafacute.

Bilantul clonelor

• 70% dintre romani accepta contrafacerile si le cumpara


• 70% din piata de soft este din piraterie
• Din 100 de jocuri pe calculator 97 sint piratate
• 90% din vinzarile unei trupe de muzica sint piratate
• Din 3 sticle de bautura vindute, 2 sint falsuri
• 70% din jucarii nu au nici o legatura cu firmele inscrise pe ambalaj
• 44 % din tigarete sint falsuri

Antibioticele sunt cele mai falsificate produse


Desi Romania Inca nu se poate lauda cu statistici, potrivit reprezentantului
Antibiotice Iasi, Nadia Comanescu, la nivel mondial antibioticele sint tinta preferata
a contrafacerilor: „Aproape 30% din antibiotice sint produse falsificate, urmate
indeaproape de hormoni si steroizi“, a spus aceasta. Ea a explicat si cum anume se
falsifica medicamentele: fie se reduc cantitatile, fie se elimina anumiti compusi.
Potrivit unui comunicat UNPR, cota unica nu a scos la suprafata decat in mica
masura veniturile realizate la negru, economia subterana fiind acum cotata la circa
40% din PIB.
Ministrul de stat pentru coordonarea mediului de afaceri si a activitatii IMM-
urilor, George Copos, a declarat ca isi propune modificarea legilor privind
functionarea CES, infiintarea si functionarea IMM-urilor, a legii asociatiilor
profesionale si a patronatelor, precum si a reglementarilor privind descentralizarea
administratiei publice.
3.3.Traficul si comertul ilegal
Narcotraficul, migrarea ilegala, traficul cu fiinte umane, infractionalitatea
economico-financiara, spalarea de bani, falsificarile de documente s-au dezvoltat In
regiunea Marii Negre Extinse pe terenul fertil al mutatiilor survenite dupa 1990 In
situatia politica, militara si de securitate In majoritatea statelor din zona si
favorizate de geografia generoasa a acesteia.
Regiunea este tranzitata de rutele de traficare a
drogurilor provenite din Semiluna de Aur (Pakistan, Iran,
Afganistan), Triunghiul de Aur (Myanmar, Laos,
Thailanda) si din unele state din Asia Centrala,
persistenta focarelor de conflict favorizand cresterea si
redimensionarea activitatilor de crima organizata, care au dobandit un evident
caracter transnational. Permeabilitatea frontierelor din Caucaz stimuleaza derularea
activitatilor de crima organizata, ceea ce duce la sporirea factorilor de risc si
amenintare la adresa securitatii In regiune. Prin extensie, dupa tranzitarea zonei,
actiunile gruparilor criminale ating tarile din Europa Occidentala, vizate In principal
de migratie ilegala si narcotrafic.
Cunoscute ca tari de tranzit, unele dintre statele din regiune au devenit In
ultimii ani si consumatoare, ceea ce a determinat atat cresterea cantitatilor de
droguri aduse din zonele de productie, cat si Inmultirea proportionala a gruparilor si
retelelor implicate In asemenea activitati. Dezvoltarea gruparilor de tip mafiot, care
actioneaza atat individual, cat si prin racolarea unor structuri autohtone conduc la
agravarea fenomenului criminalitatii organizate In bazinul Marii Negre Extinse.
Gruparile si retelele de narcotrafic dispun de mijloace financiare
semnificative, care le permit desfasurarea de actiuni complexe, inclusiv de corupere
a unor factori de decizie din regiune. Ca urmare, structurile criminale de narcotrafic
si-au sporit actiunile de penetrare a tuturor segmentelor vietii politico-economice si
sociale, zona fiind privita ca avand un potential important pentru dezvoltarea
afacerilor ilicite cu droguri.
Datorita permeabilitatii frontierelor, lacunelor legislative si coruptiei, zona
ramane si una dintre regiunile de tranzit folosite de retelele de trafic ilegal de
persoane avand ca destinatie Europa Occidentala. Principalele fluxuri sunt migratia
In cautarea unui loc de munca, traficul de carne vie si migrarile motivate din punct
de vedere economico-social si politic.
Traficul cu armament si produse strategice este componenta cu
cel mai mare grad de risc pentru securitatea si stabilitatea
regiunii, intensificarea contrabandei cu armament conventional si de distrugere In
masa fiind stimulata de schimbarile politice si sociale din tarile zonei si cresterea
rolului gruparilor de tip mafiot In spatiul post-sovietic.
Pe acest fond si In perspectiva obtinerii unor profituri financiare
considerabile, unele organizatii criminale si-au multiplicat actiunile de procurare si
comercializare de armament conventional, dar si de tehnologii, componente si
materiale necesare fabricarii armelor de distrugere In masa.
O situatie extrem de volatila se Intalneste In Transnistria (Republica
Moldova), provincia devenind o piata atractiva pentru gruparile teroriste si ale
crimei organizate, care pot achizitiona arme de orice tip, inclusiv rachete sau
Incarcaturi radiologice. De asemenea, regiunea transnistreana se afla In vizorul
gruparilor fundamentalist islamice Hezbollah, Fratii Musulmani si Mujahedeen-e-
Khalq, care urmaresc identificarea unor posibile locuri de instruire, procurare de
armament si implicarea unor firme locale In transportul militantilor islamisti spre
zonele fierbinti din Orientul Mijlociu sau Caucazul de Nord.
Europa de sud-est este totodata o ruta de tranzit pentru traficul de persoane.
Se estimeaza ca intre 200.000 si 300.000 de persoane din sud-estul Europei devin
victime ale traficului de persoane in fiecare an, iar zona Balcanilor devine din ce in
ce mai mult o ruta de tranzit pentru accesul in restul Europei.
Raportul Departamentului de Stat contine o evaluare severa a unor tari din
zona SEE. Albania este identificata ca fiind o tara-sursa pentru femei si copii traficati
in scopurile exploatarii prin prostitutie si munca fortata, mai ales inspre Grecia si
Italia, de unde multe victime sunt duse mai departe catre Marea Britanie, Franta si
Olanda. Copiii albanezi, in special cei de etnie roma si egipteana, sunt dusi in
strainatate pentru a cersi. Bosnia-Hertegovina, potrivit raportului, este o tara de
origine, tranzit si destinatie pentru victimele traficului, multe dintre acestea fiind de
etnie roma.
Serbia-Muntenegru este identificata ca fiind o tara de sursa, tranzit si
destinatie pentru victimele traficului ilegal al copiilor de etnie roma obligati in
continuare sa cerseasca. Kosovo este considerata a fi o sursa, precum si un punct
de tranzit si de destinatie, traficul intern fiind privit ca fiind o problema din ce in ce
mai grava.
Comisarul UE pentru Justitie si Interne Franco Frattini a prezentat masurile pe
care Uniunea le asteapta de la aceste tari pentru combaterea traficului de fiinte
umane. Printre acestea se numara imbunatatirea controlului la frontiere,
imbunatatirea calitatii pasapoartelorsi semnarea unor acorduri de readmitere --
oferind astfel imigrantilor ilegali posibilitatea de a reveni in tara de tranzit daca
cetatenia lor nu poate fi determinata.
Studiile efectuate arata ca in tarile in care reglementarile legale sunt mai
rigide , ponderea economiei subterane este mai mare. Astefel pe un esantion de 76
de tari s-a constatat ca la un punct de crestere al rigiditatii reglemenarilor legale
( pe o scara de la 1 la 5)se inregistreaza o crestere cu 8.1% a ponderii activitatii
subterane. Surprinzator este faptul ca guvernele acestor tari, in loc sa flexibilizeze
cadrul reglementarilor legale si sa se preocupe de mai buna implementare a acestor
reglementari , acentueaza si mai mult rigiditatea , avand convingerea ca prin noi si
noi stricte reglementari vor reusi sa reduca ponderea economiei subterane.(Johnson
Kaufman”Coruption,public finance and the unofficial economy”)

Prntre consecintele economiei subterane putem enumera:


• Deturnarea utilizarii resurselor spre alte scopuri decat cele stabilite in mod
official
• Aparitia unei oferte aditionale de bunuri si servicii
• Cresterea deficitului bugetar si reducerea potentialului de investitii publice
• Subminarea autoritatilor publice si a prerogativelor statale
• Subminarea sistemului de asistenta sociala si cresterea criminalitatii
economice