Economia subterana si comertul ilegal

Economia subterana a fost inteleasa de catre toti autorii ca fiind acea activitate
economica ce se desfasoara la limita sau in afara obligatiilor fiscale si sociale(ex:munca
la negru sau evaziunea sau frauda fiscala) sau activitatea economica ilegala si
coruptionala(traficul de droguri si prostitutia). Tot in sfera economie subterane intra si
activitatilecare se desfasoara la nivelul familiilor, sau cele ce constau in schimburi de
bunuri si servicii benevole in afara pietei si neevidentiate in statistica.
O activitate economica este subterana atunci cand autorul ei doreste in mod
deliberat sa obtina avantaje sau profitul material prin practici de evitare a obligatiilor
sociale sau de incalcare a legii.
In ceea ce priveste participantii la activitatile subterane, pot fi identificate doua
categorii de persoane; cele care lucreaza si obtin venituri exclusiv in economia
subterana iar cea de-a doua categorie o reprezinta persoanele ce obtin venituri atat
din surse legale, cat si din economia subterana.
Economia subterana poate inbraca diferite forme:economia intreprinderii
subterane si economia muncii subterane.
Studiile recente incearca o diversificare a cauzelor economiei subterane mai ales
in conditiile globalizarii si ale crearii pietei unice europene. Astfel se evidentiaza
urmatoarele cause:
 Nivelul inalt al fiscalitatii si al contributiei la fondurile de securitate sociala
 Sistemul fiscal a devenit mult prea complicat si prea dificil de interpretat
 Gradul de acceptare al regulilor si institutiilor nationale si comunitare este in
descrestere
 Reducerea numarului de ore saptamanale de munca si a varstei de pendionare
 Reducerea nivelului de educatie civica si de loialitate fata de institutiile si legile
tarii
Sfera activitatilor pe care le poate include economia subterana este deosebit de
cuprinzatoare dar sunt acceptate si analizate drept componente ale economiei
subterane: frauda fiscala, munca la negru si activitatile criminale.
 1 Frauda fiscala reprezinta ansamblul practicilor care urmaresc eludarea In
totalitate sau In parte a impozitului datorat statului
In functie de locul de manifestare, intensitate, metodele folosite In antiteza cu
legislatia economica fiscala, dar si cu morala si toleranta societatii frauda poate
Imbraca anumite forme precum: evaziunea fiscala, contrabanda, Inselaciunea dar si
forme nesesizabile sau speculative, interpretari particulare ale unor prevederi legale In
scopul sustragerii sau evitarii impozitarii.
In activitatea practica, Incadrarea fraudei, In formele dure de manifestare sau In
cele speculative este determinata de legislatia statelor si de momentul desfasurarii
unei anumite activitati. Astfel, functie de politica economica adoptata la un moment
dat operatiunile de import pot fi purtatoare ale unor impozite foarte mari sau dupa
caz, ale unor taxe conventionale justificate de costurile unor servicii vamale.
Fara a detalia motivele care determina optiunea pentru o anumita politica
vamala, rezulta clar ca eludarea obligatiilor vamale va produce efecte diferite In cele
doua cazuri, aceeasi fapta putand fi considerata o grava infractiune sau o eroare
statistica.
Declararea veniturilor si, In consecinta stabilirea impozitului aferent acestora
pot fi operatiuni simple daca sursele sunt bine delimitate si tehnica de calcul se
bazeaza pe un sistem logic, dar complexitatea operatiunii creste, iar siguranta unor
corecte determinari ale impozitelor scade accentuat In cazul existentei unei multitudini
de surse de venit concomitente pentru acelasi subiect.
In practica se Intalnesc foarte des situatiile cand contribuabili cu venituri mici
sunt riguros impozitati, In timp ce posesorii unor surse multiple de venituri beneficiaza
de o sumedenie de circumstante care in final conduc la o impozitare ce contravine
evident principiilor de echitate fiscala
In acelasi cadru, trebuie explicata egalitatea dintre veniturile pe care un stat le
obtine In cazul In care fiscalitatea nu exista sau nu este excesiva si eficienta organizarii
In aceste conditii a institutiilor de control.
In ceea ce priveste combaterea fenomenului evaziunii sau fraudei fiscale se
poate realiza de catre state, In primul rand, prin identificarea contribuabililor si a
surselor de venit prin declaratia proprie a acestora (de exemplu SUA, Canada), fie
datorita obligatiei de a raporta informatii despre tipurile de fonduri platite sau Incasate
In anul fiscal respectiv. Astfel, actul asupra echitatii impozitului si responsabilitatii
fiscale1 din anul 1992 din SUA impune ca 10% din actionarii americani si managerii de
companii straine sa prezinte un raport despre actionari si venituri In fiecare an fiscal.
Tot In contextul limitarii evaziunii sau fraudei fiscale, introducerea sau scoaterea din
tara a sumelor ce depasesc 5000 de dolari trebuie raportata autoritatilor,
mentionandu-se originea, destinatia si ruta de transport.
Aspectele prezentate, pun In lumina din unghiuri diferite rolul statului In
generarea fraudei fiscale si consideram ca aceasta este punctul de plecare pentru orice
material care urmareste analiza realista a acestui fenomen.

2 Munca la negru
Statisticile oficiale Inregistreaza permanent un numar sporit de someri iar dintre
persoanele angajate In munca un procent semnificativ realizeaza venituri care nu pot
asigura sub nici o forma existenta unei persoane.
Totusi, chiar si In aceste conditii, parte importanta a populatiei nu are reactia
fireasca In asemenea situatii, cautarea unui loc de munca, fiind In multe cazuri o
problema formala, eventual ca o varianta tranzitorie spre o noua perioada de somaj.
Fara a generaliza si, mai ales, fara a uita categorii Intregi profesionale ramase In
afara pietei muncii sau persoanele aflate datorita varstei, sanatatii sau altor conditii
particulare In imposibilitatea realizarii unor venituri, trebuie subliniat ca exista In mod
evident o mare diferenta intre veniturile oficiale si cele efectiv realizate.
Una din explicatiile ce pot motiva aceasta situatie este munca la negru.
Expresia, de altfel sugestiva, defineste activitatea desfasurata fara respectarea
reglementarilor impuse de legislatia muncii si cea fiscala.
Sfera de cuprindere este foarte larga, de la activitatile casnice, gospodaresti,
comunitare, trecand prin munca In agricultura, constructii, diverse ramuri industriale,
uneori inclusiv de Inalta tehnicitate.
Motivatia practicarii muncii la negru, clandestine, este la fel de variata. Specificul
economic al unor perioade, traditia, legislatia sunt elemente care determina
comportamentul cetatenilor.
Situatia economica concreta existenta la un moment dat impune cetatenilor o
reactie imediata pentru asigurarea supravietuirii, iar anumite traditii au Inca influente
puternice, totusi, reglementarile legale care guverneaza societatea stabilesc limita
dintre ceea ce este acceptat, conditiile de acceptare si ceea ce societatea respinge.
Astfel, legislatia stabileste In principal;
- limitele minime si maxime de varsta pentru exercitarea anumitor meserii si, In
mod particular, ocroteste copiii, interzicand exploatarea acestora;
- conditiile de natura tehnica si normele de protectie a muncii specifice fiecarui
domeniu;
- limitele timpului de munca, odihna, conditii ce trebuie asigurate lucratorilor;
- masuri pentru protejarea fortei de munca din fiecare stat sau, dupa caz, de
atragere a fortei de munca din alte state.
Traditia, supusa In general unor reguli nescrise, marcata In ultimii ani de o
tendinta uneori accentuata de disolutie a autoritatii ce o exercita, este totusi un
element hotarator pentru activitatea unor importante grupuri sociale. Pot fi amintite, In
acest context, adevarate monopoluri exercitate de locuitorii anumitor zone In
desfasurarea unor activitati, situatie repetata timp de generatii, obiceiul Invatarii unor
Indeletniciri de la varste fragede, cu metode dure, apoi migrarea sezoniera sau
migrarea din fostele colonii catre metropole.
Specificul economic determina, de asemenea, comportamentul cetatenilor,
zonele subdezvoltate, perioadele de recesiune economica, tranzitia economica,
reorientarile si remodelarile economice impun fortei de munca compromisuri
importante pentru asigurarea subzistentei.
Problema capata forme accentuate In cazurile situate la cele doua extreme ale
pregatirii profesionale.
In multe activitati subterane sunt folosite la munci brute slab salarizate
persoane evident fara instructie, care, intr-o anumita situatie ar putea da foarte putine
relatii si ar avea o credibilitate scazuta.
La cealalta extrema se situeaza persoanele care beneficiind de o instructie si o
capacitate intelectuala ridicate, sunt dispuse, contra unor recompense pe masura sa se
implice In organizarea si desfasurarea unor activitati subterane.
Din cele prezentate rezulta ca motivatia si implicit veniturile realizate din munca
la negru sunt foarte diverse.
Consecintele generate de acest fenomen sunt la randul lor importante, inclusiv
cu rezonanta In viitor, atat pentru persoanele propriu-zis implicate, care, pe langa
Incalcarea unor norme legale, sunt lipsite si de asigurarile sociale, cat si pentru stat
care evident va trebui intr-o anumita perspectiva sa aloce fonduri inclusiv pentru
asistarea sociala a multora dintre aceste persoane.
In ceea ce priveste combaterea fenomenului muncii la negru In economia Uniunii
Europene s-ar putea realiza prin instituirea unui flux bine reglementat al fortei de
munca, In special controlandu-se intrarile dinspre nou venitele tari est-europene, In
ciuda dezvoltarii continue a pietei ascunse a muncii.
Migratia ilegala este controlata de mari structuri internationale de tip mafiot, In
special de sorginte rusa. Ca urmare a masurilor Intreprinse de tarile membre UE pentru
combaterea acestui fenomen, este de asteptat sa se produca unele mutatii In ceea ce
priveste rutele de migratie ilegala dinspre Asia (Afganistan, Pakistan, Iran, Irak, Sri
Lanka, Bangladesh, India etc.) spre Europa Occidentala, prin intensificarea fluxurilor
migrationiste via spatiul CSI. Intr-o asemenea perspectiva, Romaniei Ii revine un rol
esential In securizarea frontierei estice a NATO si, din 2007, a UE.
Friedrich Schneider, expert austriac In materia economiei subterane, a pus In
discutie prapastia existenta Intre interesele Intreprinzatorilor privati da a angaja, In
mod ilegal, emigranti ca strategie de supravietuire In contextul din ce In ce mai
competitiv al economiei mondiale si sentimentele cetatenilor comunitari, care Isi vad
locurile de munca amenintate de o concurenta neloiala, la toate acestea adaugandu-se
si cerinta guvenelor proprii de marire a contributiilor bugetare la fondurile comunitare.
Costurile uriase ale largirii Uniunii Europene cerute cetatenilor acesteia sunt
contrabalansate Insa de contributia est-europenilor la economia subterana a
Comunitatii In valoare de 90 de miliarde euro.

3. Activitatile criminale
Este cea mai periculoasa componenta a economiei subterane si cuprinde:
activitatile de productie,distributie si consum de droguri, traficul de arme, traficul de
materiale nucleare,furtul de automobile, prostitutia, traficul de carne vie, coruptia.
Faptele In sine presupun o Incadrare strict juridica,dar analizandu-se la nivel de
fenomen, se constata ca pericolul social recunoscut de societate este dublat de un
pericol economic, la fel de grav, chiar daca este mai putin evident si studiat.
 Activitatile criminale, precum traficul de droguri, de armament, de material
nuclear, sunt o realitate pe care o sesizam destul de des prin intermediul unor stiri de
senzatie dar In spatele acestor activitati circula sume uriase, generatoare de adevarate
fluxuri economice financiare.
O caracteristica de asemenea importanta, a activitatii criminale este caracterul
organizat transfrontalier, putandu-se astfel concluziona ca principalele legaturi In plan
international ale economiei subterane sunt cele generate de criminalitatea organizata.
Scopul tuturor acestor actiuni este, In mod evident, obtinerea unor venituri
importante si plasarea lor In economia oficiala.
Motivele care stau la baza criminalitatii organizate pot fi uneori de natura
politica, religioasa, dar, chiar si In aceste cazuri, este vorba de o interfata, crima
organizata avand In mod evident tendinte de suprapunere cu economia subterana
dandu-i acesteia un caracter organizat, preluand disponibilitatile financiare si
oportunitatile create de alte activitati componente.
Este suficient contactul cu formele de manifestare a economiei oficiale pentru a
amplifica dezechilibre economice si pentru a genera cheltuieli uriase In scopul
combaterii fenomenului In sine sau a efectelor sale.
3.1. In mod particular, se impune a fi mentionata operatiunea de transfer a
sumelor obtinute ca urmare a activitatilor criminale In economia oficiala, activitate
cunoscuta sub denumirea de spalare a banilor.
Istoria scurta a acestui concept are ca origine cresterea fenomenului de trafic de
droguri la nivel international si, In consecinta, spalarea banilor este operatiunea ce
urmareste plasarea sumelor astfel obtinute In activitati economice licite.
In prezent, nevoia de spalare a produselor rezultate din infractiuni, pentru a
ascunde originea lor criminala, este legata de o gama larga de activitati criminale.
Acest fenomen de plasare In economia oficiala a banilor proveniti din activitatea
criminala a cuprins In jocul sau importante segmente ale sistemului financiar bancar
international.
Pericolul generat de aceasta situatie este major, chiar daca datorita unor
interese imediate se Incearca minimalizarea sa.
Patrunderea masiva a banilor negri In circuitele financiare oficiale poate permite
reprezentantilor criminalitatii organizate accesul la deciziile importante ce vizeaza
functionarea economiei mondiale.
 Consecintele patrunderii capitalului obtinut din activitati criminale In economia
reala sunt similare efectelor devastatoare ale poluarii pentru natura si pot avea efect
ireversibil.
3.2.Activitatile de productie (contrafacerile)
Contrafacerile reprezinta unele dintre cele mai profitabile afaceri de pe planeta,
studiile internationale relevand de altfel ca economia subterana rezultata din
contrafaceri reprezinta peste un sfert din economia mondiala.
Tot studiile arata ca daca la un kilogram de canabis profitul este de 2000 de
euro, la un kilogram de CDuri contrafacute profitul este de 3000 de
euro. Riscurile penale pentru traficul cu produse contrafacute este
extrem de mic. Mai mult decat atat dezvoltarea fara precedent a
tehnologiei economice faciliteaza tot mai mult furtul de proprietate
intelectuala prin piraterie si contrafaceri.
Dimensiunile acestui fenomen, ca si caractersiticile lui nu au
ocolit nici continentul european. La nivelul Europei Occidentale o
treime din software este piratat, iar companiile producatore de
echipament sportiv declara pierderi anuale in valoare de 7,5
milioane de euro.
Se iau totusi masuri: Aproape 30.000 de baterii contrafacute In portul
Thessaloniki, 60.000 de becuri la Gioia Tauro In Italia, citeva sute de mii de pachete de
tigari de marca contrafacute In portul de la Antwerp si tone de haine contrafacute In
toata Europa. Acestea sunt doar citeva exemple din gama larga de produse capturate
In cadrul operatiunii vamale „FAKE”. Aceasta actiune comuna a celor 25 de state
membre ale Uniunii Europene a fost prima coordonata de noua infrastructura tehnica
permanenta a Oficiului European de Lupta Antifrauda (OLAF).
In Romania situatia este chiar mai dramatica, Romania pierzand annual 2.8
miliarde de euro datorita contrafacerilor. Puterea mica de cumparare a romanilor dar si
lipsa „educatiei” de cumparator, fac ca falsurile sa fie din ce In ce mai cumparate si
prezente pe piata;
In topul produselor contrafacute figureaza tigarile, CD-urile, cosmeticele,
bauturile, produsele electronice, Imbracamintea iar de curind si absorbantele;
 Datorita acestui fenomen pierde statul roman, pierd producatorii veritabili,
pierde consumatorul pentru ca achizitioneaza produse de o calitate Indoielnica sau
periculoase pentru sanatate.
Cistiga doar falsificatorii si cei care le comercializeaza; lipsa de fonduri,
aparatura si personal specializat face ca eforturile autoritatilor pentru combaterea
acestui fenomen sa fie ineficiente si departe de o solutionare a problemei;
Fenomenul este deja mondializat iar singura, solutie pentru stoparea lui ramine
deocamdata consumatorul care trebuie sa devina constient de riscurile la care se
expune cind cumpara produse contrafacute.

Bilantul clonelor

 70% dintre romani accepta contrafacerile si le cumpara

 70% din piata de soft este din piraterie
 Din 100 de jocuri pe calculator 97 sint piratate
 90% din vinzarile unei trupe de muzica sint piratate
 Din 3 sticle de bautura vindute, 2 sint falsuri
 70% din jucarii nu au nici o legatura cu firmele inscrise pe ambalaj
 44 % din tigarete sint falsuri

Antibioticele sunt cele mai falsificate produse

Desi Romania Inca nu se poate lauda cu statistici, potrivit reprezentantului
Antibiotice Iasi, Nadia Comanescu, la nivel mondial antibioticele sint tinta preferata a
contrafacerilor: „Aproape 30% din antibiotice sint produse falsificate, urmate
indeaproape de hormoni si steroizi“, a spus aceasta. Ea a explicat si cum anume se
falsifica medicamentele: fie se reduc cantitatile, fie se elimina anumiti compusi.
Potrivit unui comunicat UNPR, cota unica nu a scos la suprafata decat in mica
masura veniturile realizate la negru, economia subterana fiind acum cotata la circa 40%
din PIB.
Ministrul de stat pentru coordonarea mediului de afaceri si a activitatii IMM-
urilor, George Copos, a declarat ca isi propune modificarea legilor privind functionarea
CES, infiintarea si functionarea IMM-urilor, a legii asociatiilor profesionale si a
patronatelor, precum si a reglementarilor privind descentralizarea administratiei
publice.
3.3.Traficul si comertul ilegal
Narcotraficul, migrarea ilegala, traficul cu fiinte umane, infractionalitatea
economico-financiara, spalarea de bani, falsificarile de documente s-au dezvoltat In
regiunea Marii Negre Extinse pe terenul fertil al mutatiilor survenite dupa 1990 In
situatia politica, militara si de securitate In majoritatea statelor din zona si favorizate
de geografia generoasa a acesteia.
Regiunea este tranzitata de rutele de traficare a
drogurilor provenite din Semiluna de Aur (Pakistan, Iran,
Afganistan), Triunghiul de Aur (Myanmar, Laos, Thailanda)
si din unele state din Asia Centrala, persistenta focarelor
de conflict favorizand cresterea si redimensionarea activitatilor de crima organizata,
care au dobandit un evident caracter transnational. Permeabilitatea frontierelor din
Caucaz stimuleaza derularea activitatilor de crima organizata, ceea ce duce la sporirea
factorilor de risc si amenintare la adresa securitatii In regiune. Prin extensie, dupa
tranzitarea zonei, actiunile gruparilor criminale ating tarile din Europa Occidentala,
vizate In principal de migratie ilegala si narcotrafic.
Cunoscute ca tari de tranzit, unele dintre statele din regiune au devenit In ultimii
ani si consumatoare, ceea ce a determinat atat cresterea cantitatilor de droguri aduse
din zonele de productie, cat si Inmultirea proportionala a gruparilor si retelelor
implicate In asemenea activitati. Dezvoltarea gruparilor de tip mafiot, care actioneaza
atat individual, cat si prin racolarea unor structuri autohtone conduc la agravarea
fenomenului criminalitatii organizate In bazinul Marii Negre Extinse.
Gruparile si retelele de narcotrafic dispun de mijloace financiare semnificative,
care le permit desfasurarea de actiuni complexe, inclusiv de corupere a unor factori de
decizie din regiune. Ca urmare, structurile criminale de narcotrafic si-au sporit
actiunile de penetrare a tuturor segmentelor vietii politico-economice si sociale, zona
fiind privita ca avand un potential important pentru dezvoltarea afacerilor ilicite cu
droguri.
Datorita permeabilitatii frontierelor, lacunelor legislative si coruptiei, zona
ramane si una dintre regiunile de tranzit folosite de retelele de trafic ilegal de persoane
avand ca destinatie Europa Occidentala. Principalele fluxuri sunt migratia In cautarea
unui loc de munca, traficul de carne vie si migrarile motivate din punct de vedere
economico-social si politic.
Traficul cu armament si produse strategice este
componenta cu cel mai mare grad de risc pentru securitatea si
stabilitatea regiunii, intensificarea contrabandei cu armament
conventional si de distrugere In masa fiind stimulata de
schimbarile politice si sociale din tarile zonei si cresterea rolului
gruparilor de tip mafiot In spatiul post-sovietic.
Pe acest fond si In perspectiva obtinerii unor profituri financiare considerabile,
unele organizatii criminale si-au multiplicat actiunile de procurare si comercializare de
armament conventional, dar si de tehnologii, componente si materiale necesare
fabricarii armelor de distrugere In masa.
O situatie extrem de volatila se Intalneste In Transnistria (Republica Moldova),
provincia devenind o piata atractiva pentru gruparile teroriste si ale crimei organizate,
care pot achizitiona arme de orice tip, inclusiv rachete sau Incarcaturi radiologice. De
asemenea, regiunea transnistreana se afla In vizorul gruparilor fundamentalist islamice
Hezbollah, Fratii Musulmani si Mujahedeen-e-Khalq, care urmaresc identificarea unor
posibile locuri de instruire, procurare de armament si implicarea unor firme locale In
transportul militantilor islamisti spre zonele fierbinti din Orientul Mijlociu sau Caucazul
de Nord.
Europa de sud-est este totodata o ruta de tranzit pentru traficul de persoane.
Se estimeaza ca intre 200.000 si 300.000 de persoane din sud-estul Europei devin
victime ale traficului de persoane in fiecare an, iar zona Balcanilor devine din ce in ce
mai mult o ruta de tranzit pentru accesul in restul Europei.
Raportul Departamentului de Stat contine o evaluare severa a unor tari din zona
SEE. Albania este identificata ca fiind o tara-sursa pentru femei si copii traficati in
scopurile exploatarii prin prostitutie si munca fortata, mai ales inspre Grecia si Italia,
de unde multe victime sunt duse mai departe catre Marea Britanie, Franta si Olanda.
Copiii albanezi, in special cei de etnie roma si egipteana, sunt dusi in strainatate
pentru a cersi. Bosnia-Hertegovina, potrivit raportului, este o tara de origine, tranzit si
destinatie pentru victimele traficului, multe dintre acestea fiind de etnie roma.
Serbia-Muntenegru este identificata ca fiind o tara de sursa, tranzit si destinatie
pentru victimele traficului ilegal al copiilor de etnie roma obligati in continuare sa
cerseasca. Kosovo este considerata a fi o sursa, precum si un punct de tranzit si de
destinatie, traficul intern fiind privit ca fiind o problema din ce in ce mai grava.
Comisarul UE pentru Justitie si Interne Franco Frattini a prezentat masurile pe
care Uniunea le asteapta de la aceste tari pentru combaterea traficului de fiinte umane.
Printre acestea se numara imbunatatirea controlului la frontiere, imbunatatirea calitatii
pasapoartelorsi semnarea unor acorduri de readmitere -- oferind astfel imigrantilor
ilegali posibilitatea de a reveni in tara de tranzit daca cetatenia lor nu poate fi
determinata.
Studiile efectuate arata ca in tarile in care reglementarile legale sunt mai rigide ,
ponderea economiei subterane este mai mare. Astefel pe un esantion de 76 de tari s-a
constatat ca la un punct de crestere al rigiditatii reglemenarilor legale ( pe o scara de
la 1 la 5)se inregistreaza o crestere cu 8.1% a ponderii activitatii subterane.
Surprinzator este faptul ca guvernele acestor tari, in loc sa flexibilizeze cadrul
reglementarilor legale si sa se preocupe de mai buna implementare a acestor
reglementari , acentueaza si mai mult rigiditatea , avand convingerea ca prin noi si noi
stricte reglementari vor reusi sa reduca ponderea economiei subterane.(Johnson
Kaufman”Coruption,public finance and the unofficial economy”)

Prntre consecintele economiei subterane putem enumera:

 Deturnarea utilizarii resurselor spre alte scopuri decat cele stabilite in mod
official
 Aparitia unei oferte aditionale de bunuri si servicii
 Cresterea deficitului bugetar si reducerea potentialului de investitii publice
 Subminarea autoritatilor publice si a prerogativelor statale
 Subminarea sistemului de asistenta sociala si cresterea criminalitatii
economice