Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTATEA DE LITERE
Master – Paradigme ale comunicării organizaţionale
Prof. Coordonator:
Ştefan Vlăduţescu
Masterand:
Paloş Andra Mihaela
CRAIOVA
2009
Omul organizaţional trebuie conceput nu doar ca fiind omul care îşi
desfăsoară activitatea într-un mediu organizaţional, ci, mai ales, ca omul care este
generat de acel mediu, el purtând pecetea acelui mediu respectiv1.
Mielu Zlate
Fluctuaţie ridicată pe piaţa muncii – indivizii pot circula din organizaţii în instituţii, din
firme de dimensiuni reduse în corporaţii naţionale, ori pot să se deplaseze şi în interiorul
aceleiaşi organizaţii, de la un departament la altul.
Capacitatea crescândă de adaptare – situaţiile în care este pus individul la locul de
muncă sunt dintre cele mai variate şi mai solicitante, pretinzându-i acestuia „să acţioneze la
limitele extreme ale facultăţilor sale de adaptare”.
Accesul la o bază informaţională vastă şi diversă – permiţând individului oricând o
informare actualizată, completă, (nu întotdeauna) corectă, critică, pe mai multe paliere din orice
domeniu, zonă geografică sau arie de interes.
Principiul „nestandardizării” – spre deosebire de perioada industrialismului, individul
societăţii actuale ştie şi întelege diferenţele existente între o cultură şi alta, între o organizaţie şi
alta şi, implicit, între un individ şi celălalt. Alteritatea este percepută ca atare, astfel beneficiem
de o gamă largă de produse de orice fel în orice ţară, de strategii de marketing diferite pentru
fiecare categorie de public vizată, de valori şi principii venerate şi trăite de unii şi neînţelese, dar
acceptate de majoritate.
Lipsa specializării – tocmai capacitatea sa de informare, mobilitatea şi permisivitatea
sistemelor educaţionale i-au permis individului „pluriprofilarea”. Adică deşi pasionat de
literatură, individul poate fi de asemenea „calificat” pentru a lucra într-unul sau mai multe
domenii diamteral opuse, precum administrarea afacerilor sau dreptul penal. Această
caracteristică se constituie ca un punct tare întrucât, în cadrul organizaţional, un „om bun la
toate” diminuează costul pentru organizaţie şi eforturile acesteia în căutarea unui candidat
dinafara organizaţiei. De asemenea, permite individului câştigarea experienţei atât de utilă în
prezent, dar şi pe viitor.
1
Mielu Zlate, Tratat de psihologie organizaţional-managerială, Ed. Polirom, Iaşi, 2004.
2
Teama responsabilizării – fuga unei funcţii în care toată vina cade doar asupra propriei
persoane. Această trăsătură poate varia de la o cultură la alta.
Maximizarea – „oraşe şi ţări au ajuns să se laude că posedă cel mai înalt zgârie-nori, cel
mai mare baraj, cel mai întins teren de minigolf din lume”[...]”această încredere în mărime ca
atare îşi are obârşia în ideile înguste despre natura <eficienţei>”2.
Nesubordonarea – în sensul nerespectării faptului de a fi identitate umană şi, implicit,
identiatate socială. Înseamnă existenţa zadarnică a unor valori şi principii universal valabile,
umane înainte de orice, sau mai bine zis umanizatoare – între-ajutorarea (neinteresată),
generozitatea (neinteresată). Toate aceste trăsături permit individului ce mai apoi devine om
organizaţional, să perceapă adevărata importanţă a muncii pe care o depune, să aprecieze în ce
măsură îmbunătăţeşte viaţa sa, dar şi a celor de lângă el, în ce măsură lasă moştenire o gândire
solidă generaţiei viitoare. Omul organizaţional al acestei epoci şi-a vândut crezul celui mai
inuman dintre „idealuri” – cel material.
Opportunities – Oportunităţi
Threats – Ameninţări
4
http://ebooks.unibuc.ro/Sociologie/voinea/3.htm#85
4
Bibliografie
1. http://ebooks.unibuc.ro/Sociologie/voinea/3.htm#85
2. Colţescu, Gabriela, Vocabular pentru societăţi plurale, Ed. Polirom, Iaşi, 2005
3. Toffler, Alvin, Şocul viitorului, Ed. Politică, Bucureşti, 1973, p.104
4.***, Al treilea val, Ed. Politică, Bucureşti, 1983
5. Zlate, Mielu, Tratat de psihologie organizaţional-managerială, Vol. I si II, Ed. Polirom, Iaşi,
2004