Sunteți pe pagina 1din 11

ABORDAREA LUI HOFSTEDE

Conţinut

Abordarea lui Geert Hofstede 1 oră


Dimensiunile abordării lui Hofstede 2 ore

oPrezentarea caracteristicilor principale ale


abordării lui Hofstede
oIdentificarea celor patru dimensiuni ce
definesc abordarea lui Hofstede

118
INTRODUCERE

Cultura este mai mult o sursă de conflict decât de sinergie,


iar diferențele culturale sunt în cel mai bun caz un inconvenient
și, adesea, un dezastru. Asta crede Geert Hofstede, autorul teoriei
dimensiunilor culturale și al cărții “Cultures and Organizations:
Software of the Mind” datorită cărora a ajuns cel mai citat om de
știință european de pe internet în ultimii 30 de ani.
Pentru cele 4 dimensiuni identificate, Hofstede realizează
analiza din două unghiuri distincte, deci tratează de facto 8
dimensiuni distincte.
.

TERMENI CHEIE

 Dimensiuni culturale
 Abordarea lui Hofstede
 Cultură
 Management intercultural

119
Abordarea lui GEERT HOFSTEDE

În urma unei anchete efectuate în cadrul unei organizaţii


internaţionale, pe baza unui eşantion reprezentativ în cadrul
fiecărei culturi, a identificat patru dimensiuni culturale, fiecare
având două laturi, concomitent complementare şi contrare. Ele
sunt diferite de la o ţară la alta explică diferenţele dintre
sistemele de management analizate.
Aceste dimensiuni sunt: individualism / colectivism,
distanţa faţă de putere mare / mică, evitarea incertitudinii intens /
redus, masculinitate / feminitate.

10.1. Dimensiunea individualism / colectivism


Prin această dimensiune sunt avute în vedere raporturile
individului cu celelalte persoane. Societăţile în care predomină
interesul de grup se numesc societăţi colectiviste sau comunitare,
la polul opus situându-se societăţile individualiste.
Ţările în care predomină colectivismul:
- membrii organizaţiilor manifestă încredere şi loialitate faţă
de aceasta
- în aceste tipuri de societăţi, exercitarea funcţiilor
manageriale, cum ar fi prevederea, organizarea,
coordonarea, motivarea, prezintă o eficacitate mai mare,
fiind favorizat managementul de tip participativ
- spiritul antreprenorial şi inovaţional la nivel social se
manifestă cu o intensitate redusă
- organizaţiile prezintă un grad ridicat de birocraţie şi inerție
organizaţională.
În ţări în care predomină individualismul:
- salariaţii abordează relaţiile cu organizaţiile în care
lucrează în principal pe baza interesului propriu,
ataşamentul faţă de acesta fiind foarte redus
- dificil de implementat sistemele de management bazate pe
abordări de tip participativ
- spiritul antreprenorial şi inovaţional la nivel social se
manifestă intens
Pe baza indicilor de individualism calculaţi de Hofstede se
concluzionează că ţările cu cel mai pronunţat individualism sunt
ţările dezvoltate, cel mai mare indice fiind de 91 SUA, apoi

120
Australia, Marea Britanie, Olanda. De remarcat că Japonia are un
grad redus de individualism, explicat prin raportarea la tradiţii.

Tabel 10.1
INDIVIDUALISM / COLECTIVISM

N r.
Colectivism Individualism
crt.
In societate, oamenii aparţin In societate, se consideră
unor mari formaţii sau firesc ca fiecare să aibă grijă
1.
grupuri (clanuri), care, în de el însuşi şi de familia sa
schimbul loialităţii ei, restrânsă.
protejează.
'"Noi" se consideră o "Eu" predomină în abordări şi
2
abordare normală. comportamente
Identitatea persoanelor se Identitatea este centrată pe
3
raportează la sistemul social. individ
Se manifestă o dependenţă
Se manifestă o independentă
'"afectivă"a indivizilor
4 "afectivă" a indivizilor faţă
faţa de organizaţii şi
de organizaţii şi instituţii.
instituţii.
Implicarea individului în Implicarea individului în
5 organizaţii are o dimensiune organizaţii se
morala.
Se pune accentul pe Se pune accent pe iniţiativă
6 apartenenţa la organizaţii; a fi şi realizarea individuală;
component al anumitei exercitarea unei poziţii
organizaţii reprezintă un manageriale este un ideal
Viaţa privatămajoritatea
ideal pentru este invadată de pentru multe
organizaţiile şi grupurile
persoanelor. Fiecare persoană are
7 (clanurile) din care face parte dreptul la o viaţă privată şi
individul; opiniile sunt opinii personale.
predeterminate.
Experienţa, ordinea,
Se solicita sistemului social
obligaţiile şi securitatea
să asigure autonomia,
8 sunt asigurate de
varietatea, plăcerea şi
organizaţia sau grupul
securitatea individuală.
implicat.

121
Prieteniile sunt
predeterminate de relaţii
sociale stabile, însă se Se manifestă nevoia pentru
9
manifestă nevoia de prietenii specifice.
prestigiu în
cadrul acestor relaţii.
Se manifesta încredere în
Se manifestă încredere în
10 deciziile
deciziile individuale.
de grup.
Standardele pentru valorile Aceleaşi standarde de valoare
sociale sunt diferite pentru socială ar trebui să se aplice
11 cei din grupuri faţă de pentru toţi.
persoanele din afara
grupurilor.

10.2. Dimensiunea distanţei faţă de putere.


Are în vedere mijloacele pe care le foloseşte societatea în
relaţiile cu oamenii care sunt inegali.

Tabel 10.2
DISTANŢĂ FAŢĂ DE PUTERE

Nr.
Mică Mare
crt.
Inegalitatea în societate este
necesar să fie reglementată,
Minimizarea inegalităţii în
1. fiecărei persoane
societate
repartizându- i -se un loc şi
fiind protejată.
Un număr redus de persoane
Interdependenţa
ar trebui să fie independente,
2 cvasigenerală intre oameni
cele mai multe depinzând de
în societate
alţii
Ierarhia semnifică o
inegalitate de roluri, Ierarhia semnifică o
3
stabilită în mod inegalitate existenţială
convenţional

122
Superiorii consideră Superiorii consideră
4 subordonaţii ca fiind subordonaţii ca fiind altfel de
persoane aidoma lor persoane

Cadrele de conducere sunt Cadrele de conducere sunt


5
accesibile subordonaţilor inaccesibile subordonaţilor

Folosirea puterii trebuie


Puterea este un fundament al
legalizată şi ea este subiect
societăţii ce precede binele şi
6 al judecăţii în ceea ce
răul; legitimitatea sa nu este
priveşte natura sa pozitivă
considerată relevantă
sau negativă
Toate persoanele ar trebui Deţinătorii puterii sunt
7
să aibă drepturi egale îndreptăţiţi la privilegii
Deţinătorii puterii ar trebui Deţinătorii puterii ar trebui să
8 să încerce să pară mai puţin încerce să fie percepuţi ca fiind
puternici decât sunt în cât mai puternici cu putinţă
realitate
Blamarea se adresează
Sistemul este subiectul
9 anumitor persoane aflate pe
blamului (critici)
post de ţap ispăşitor
Modalitatea de a schimba un Modalitatea de a schimba un
10 sistem social are în vedere sistem social se referă la
redistribuirea puterii detronarea deţinătorilor puterii

Cea mai mică distanţă faţă de putere se înregistrează în


ţările dezvoltate anglo-saxone şi scandinave, mai ales în Austria,
distanţă medie în SUA, Canada, Japonia. Valori mari ale acestui
indicator se înregistrează în ţări latino-europene (Franţa, Spania),
latino-americane, precum şi în ţările asiatice şi africane.

10.3. Dimensiunea evitării incertitudinii.


Se referă la abordarea societăţii vizavi de faptul că se
cunoaşte trecutul, trăim prezentul, dar viitorul rămâne incert şi
trebuie să ne obişnuim cu această incertitudine. În plan
managerial această dimensiune afectează, în special, conceperea
şi exercitarea funcţiilor de previziune, organizare şi control.

123
Tabel 10.3
EVITAREA INCERTITUDINII

Nr.
Grad redus Grad ridicat
Crt..
Exteriorizarea redusă a Exteriorizarea intensă a emoţiilor
1
emoţiilor este preferată este preferată
Conflictele şi competiţia
pot fi menţinute la nivel de Conflictele şi competiţia pot genera
2 „fair play" ("joc cinstit") şi agresiuni şi ca atare ar trebui să fie
utilizate în mod evitate
constructiv
Acceptarea disidenţei
O puternică nevoie de consens
3 sporite este considerată
se manifestă, de regulă
îndreptăţită
Devierea faţă de standarde Persoanele şi ideile ce reprezintă
nu este considerată ca o deviaţii de !a standarde sunt
4 ameninţare; o toleranţă considerate periculoase; intoleranţa
apreciabilă se manifestă, în pronunţată se manifestă faţă de
general acestea
Mediul, ambianţa se
În mediul organizaţiei,
5 caracterizează prin
naţionalismul este persistent
naţionalism mai redus
Sentimente precumpănitor
6 pozitive se manifestă faţă de Tinerii sunt priviţi cu suspiciune
tineri
Persoanele manifestă o mai Persoanele suni preocupate major
7 mare voinţă în a-şi asuma de asigurarea unei vieţi sigure,
riscuri pe parcursul vieţii liniştite
Se pune accentul asupra
Se manifestă o puternică necesitate
8 relativismului şt
pentru reglementări şi reguli scrise
empirismului
Se consideră normal să
Se manifestă o puternică necesitate
9 apelezi la cât mai puţine
pentru reglementări şi reguli scrise
reguli cu putinţă

Dacă regulile nu pot fi Daca regulile nu pol fi respectate,


10 respectate, schimbarea lor înseamnă că suntem vinovaţi şi că
este considerată normală trebuie să fim pedepsiţi

124
Ţările cu cel mai ridicat grad de control al incertitudinii
sunt ţările latine din Europa şi America de Sud, precum şi
Japonia, Coreea de Sud şi Israel. Nivel mediu în SUA, Noua
Zeelandă, Australia, ţările din Africa Occidentală. Grad redus:
ţările scandinave şi anglo-saxone.

10.4. Dimensiunea masculinitate / feminitate.


Face referire la înclinaţia de a minimiza sau maximiza
diviziunea socială pe bază de sex a rolurilor ce revin membrilor
societăţii.

Tabel 10.4
MASCULINITATE / FEMINITATE

Nr. Feminitate Masculinitate


crt.
1. Bărbaţii nu ar trebui să fie Bărbaţii trebuie sa fie
predominaţi, ei ar trebui, predominanţi, femeile
de asemenea, să îşi asume trebuie să fie auxiliare
roluri de "pălmaşi", lor
2. auxiliari Rolurile exercitate în
Rolurile exercitate în
societate de
societate, de
reprezentanţii celor
reprezentanţii celor
două sexe sunt
două sexe sunt fluide
diferenţiate în mod clar
3. Ar trebui ca
Bărbaţii ar trebui să domine
reprezentanţii celor două
în societate
sexe să fie egali
4. Calitatea vieţii este foarte Performanţa este cea care
importantă contează în viaţă
5. Munceşti pentru a putea trăi Trăieşti pentru a munci
6. Oamenii şi mediile sunt Banii şi bunurile sunt
importante importante
7. Interdependenţa reprezintă Independenţa constituie un
un ideal ideal
8. Ambiţia reprezintă forţa
Serviciile asigură motivare
motrice a acţiunii

125
9. Se manifestă
Se manifestă simpatie
admiraţie faţă de
faţă de cei "necăjiţi"
realizatori de succes
10. Ceea ce este mic si lent Ce este mare şi rapid
reprezintă "frumosul" reprezintă "frumosul"
în societate în societate
În plan managerial această dimensiune influenţează modul
de exercitare a previziunii, antrenării şi organizării.
Ţara cu indicele de masculinitate cel mai ridicat este
Japonia, fiind urmată de Austria, Italia, Elveţia, Germania. Un
pronunţat grad de feminitate prezintă ţările scandinave, Suedia,
Norvegia, precum şi Olanda, Costa Rica. Nivel echilibrat în
SUA, Marea Britanie, Australia.

REZUMAT

În urma unei anchete efectuate în cadrul unei organizaţii


internaţionale, pe baza unui eşantion reprezentativ în cadrul
fiecărei culturi, a identificat patru dimensiuni culturale, fiecare
având două laturi, concomitent complementare şi contrare. Ele
sunt diferite de la o ţară la alta explică diferenţele dintre
sistemele de management analizate.

Aceste dimensiuni sunt: individualism / colectivism,


distanţa faţă de putere mare / mică, evitarea incertitudinii intens
/ redus, masculinitate / feminitate.

Test de autoevaluare

1. Principalele caracteristici ale individualismului sunt:

a) "Noi" se consideră o abordare normală


b) Identitatea persoanelor se raportează la sistemul social
c) "Eu" predomină în abordări şi comportamente
d) Identitatea este centrată pe individ

2. Dimensiunea distanţei faţă de putere se defineşte prin:


a) influenţează modul de exercitare a previziunii

126
b) mijloacele pe care le foloseşte societatea în relaţiile cu
oamenii care sunt inegali
c) identitatea centrată pe individ
d) înclinaţia de a minimiza sau maximiza diviziunea
socială pe bază de sex

3. Care din următoarele dimensiuni fac parte din abordarea lui


Hofstede?
a) Pozitiv / negativ
b) Copilărie / maturitate
c) Feminitate / masculinitate
d) Individualism / colectivism.

Răspunsuri: 1- a,b; 2-b; 3-c,d.

Lucrare de verificare

Realizaţi un studiu despre valorile si comportamentul romanesc


din perspectiva dimensiunilor culturale dupa metoda lui
Hofstede.

Bibliografie
Albu Mădălina, Aspects regarding Hofstede’s cultural
dimension model, Buletinul UPG vol. LVIII, Seria Ştiinţe
Economice, nr. 4/2006, pag. 77-82, ISSN 1224-6832
http://www.upg-bulletin-se.ro/archive-4-2006.html (indexat
în EBSCO, IndexCopernicus, DOAJ, EconLit)

Albu Mădălina, Romanian values and behavior from the


point of view of cultural dimensions according to Hofstede's
method, Globalization, Intercultural Dialogue and National
Identity, Fourth edition, 18-19 may 2017, "Petru Maior"
University of Tîrgu-Mureş, DEBATING GLOBALIZATION.
Identity, Nation and Dialogue Section: Social Sciences,
Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2017, e-ISBN: 978-606-
8624-01-3, p. 150-155, indexat Web of Science,
https://old.upm.ro/gidni/?pag=GIDNI-04/vol04-Soc

127
Burduş, E., Management comparat internaţional, Ed. Pro
Universitaria, 2012

Dumitraşcu, V., Management comparat. Tendințe şi


provocări postmoderne, Ed. Universitară, 2016
Nicolaescu, O., Studii de caz din managementul autohton şi
internaţional, Ed. Universitară, 2009

https://www.hofstede-insights.com/

128