Sunteți pe pagina 1din 15

3/4/2015 lex.justice.md/index.php?

action=view&view=doc&lang=1&id=353944

HGO567/2014
ID intern unic:  353944  Fişa actului juridic
Версия на русском

Republica Moldova

GUVERNUL

HOTĂRÎRE Nr. 567 
din  16.07.2014

cu privire la aprobarea Programului naţional de monitorizare a 
reziduurilor de pesticide şi a conţinutului de nitraţi în produsele 
alimentare de origine vegetală pentru anii 2015­2020

Publicat : 25.07.2014 în Monitorul Oficial Nr. 209­216     art Nr : 631

        În  conformitate  cu    prevederile  Legii  nr.  113  din  18  mai  2012  cu  privire  la  stabilirea
principiilor  şi  a  cerinţelor  generale  ale  legislaţiei  privind  siguranţa  alimentelor  (Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 143­148, art. 467), cu modificările ulterioare, Legii nr.
119­XV din 22 aprilie 2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi (Monitorul
Oficial  al  Republicii  Moldova,  2004,  nr.100­103,  art.  510),  cu  modificările  şi  completările
ulterioare,  şi  în  scopul  monitorizării  inofensivităţii  produselor  alimentare  de  origine  vegetală,
Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Programul naţional de monitorizare a reziduurilor de pesticide şi a conţinutului
de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală pentru anii 2015­2020 (se anexează).
    2. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor:
    1) va asigura implementarea Programului naţional de monitorizare a reziduurilor de pesticide
şi a conţinutului de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală pentru anii 2015­2020;
        2)  va  întocmi  şi  va  aproba  anual  Planul  calendaristic  de  prelevare  a  probelor  pentru
monitorizarea  reziduurilor  de  pesticide  şi  a  conţinutului  de  nitraţi  în  produsele  alimentare  de
origine vegetală, conform anexei nr. 1 la Program;
    3) va actualiza şi va aproba, începînd cu anul 2017, indicatorii specificaţi în anexele nr. 2­5 la
Program în funcţie de riscurile evaluate pe anii precedenţi;
    4) va plasa trimestrial pe site­ul său oficial rezultatele probelor analizate;
        5)  va  întocmi  şi  va  prezenta  anual  Guvernului  şi  Ministerului  Agriculturii  şi  Industriei
Alimentare  raportul  privind  realizarea  Programului  naţional  de  monitorizare  a  reziduurilor  de
pesticide  şi  a  conţinutului  de  nitraţi  în  produsele  alimentare  de  origine  vegetală  pentru  anii
2015­2020.
        3.  Finanţarea  Programului  naţional  sus­menţionat  se  va  efectua  din  contul  şi  în  limita
mijloacelor aprobate anual în bugetul public naţional.
    4. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Agriculturii şi
Industriei Alimentare şi Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.

    PRIM­MINISTRU                                                                Iurie LEANCĂ
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=353944 1/15
3/4/2015 lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=353944

    Contrasemnează:
    Ministrul agriculturii 
    şi industriei alimentare                                                         Vasile Bumacov
    Ministrul finanţelor                                                               Anatol Arapu

    Nr. 567. Chişinău, 16 iulie 2014.

Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului nr.567
din 16 iulie 2014

PROGRAMUL NAŢIONAL
de monitorizare a reziduurilor de pesticide şi a conţinutului
de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală 
pentru anii 2015­2020
    Programul naţional de monitorizare a reziduurilor de pesticide şi a conţinutului de nitraţi în
produsele alimentare de origine vegetală pentru anii 2015­2020 transpune parţial Regulamentul
de punere în aplicare (UE) nr. 788/2012 al Comisiei din 31 august 2012 privind un program de
control multianual şi coordonat al Uniunii pentru 2013, 2014 şi 2015 de asigurare a respectării
limitelor  maxime  de  reziduuri  de  pesticide  şi  de  evaluare  a  expunerii  consumatorilor  la
reziduurile  de  pesticide  din  şi  de  pe  alimentele  de  origine  vegetală  şi  animală,  publicat  în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 235 din 1 septembrie 2012.
Capitolul I. Dispoziţii generale şi terminologie
    1. Programul naţional de monitorizare a reziduurilor de pesticide şi a conţinutului de nitraţi în
produsele alimentare de origine vegetală pentru anii 2015­2020 (în continuare – Program) este
un  document  de  planificare  strategică  pe  termen  mediu,  care  stabileşte  scopuri,  obiective  şi
acţiuni prioritare, ce urmează a fi implementate în vederea asigurării inofensivităţii produselor
alimentare de origine vegetală plasate pe piaţă.
    2. Prezentul Program este elaborat în scopul realizării prevederilor Legii nr. 113 din 18 mai
2012 cu privire la stabilirea principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei privind siguranţa
alimentelor, Strategiei în domeniul siguranţei alimentelor pentru anii 2011­2015, aprobate prin
Hotărîrea Guvernului nr. 747 din 
        3  octombrie  2011,  şi  a  Planului  de  acţiuni  al  Republicii  Moldova  privind  implementarea
Recomandărilor  Comisiei  Europene  pentru  instituirea  Zonei  de  Liber  Schimb  Aprofundat  şi
Cuprinzător  dintre  Republica  Moldova  şi  Uniunea  Europeană,  aprobat  prin  Hotărîrea
Guvernului nr.1125 din 14 decembrie 2010.
    3. Prezentul Program descrie situaţia curentă în domeniu, defineşte obiectivele, acţiunile şi
măsurile  necesare,  stabilind  responsabilităţi  clare  pentru  subiecţii  implicaţi  în  procesul  de
monitorizare  a  reziduurilor  de  pesticide  şi  a  conţinutului  de  nitraţi  în  produsele  alimentare  de
origine  vegetală,  în  vederea  neadmiterii  plasării  pe  piaţă  a  produselor  cu  devansări  ale  limitei
maxime admise, stabilite de Regulamentul sanitar privind limitele maxime admise de reziduuri
ale produselor de uz fitosanitar din sau de pe produse alimentare şi hrană de origine vegetală şi
animală pentru animale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1191 din 23 decembrie 2010, şi
Normele privind controlul nitraţilor în produsele alimentare de origine vegetală, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 115 din 8 februarie 2013.
    4. În sensul prezentului Program, noţiunile utilizate semnifică următoarele:
    1) monitorizare – efectuarea unor observaţii şi măsurări planificate sau, după caz, inopinate
pentru  verificarea  nivelului  de  conformitate  a  produselor  alimentare  de  origine  vegetală  cu
cerinţele legislaţiei în vigoare, prevăzute în pct. 3 al prezentului Program;
    2) prelevare de probe – procedură de colectare şi ambalare în pachet (sacoşă)­safeu de unică
utilizare, cu cod unic de identificare, a unei anumite cantităţi de produs supus expertizei privind
reziduurile de produse de uz fitosanitar sau de fertilizanţi;
    3) reziduuri de pesticide (produse de uz fitosanitar) şi nitraţi – una sau mai multe substanţe
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=353944 2/15
3/4/2015 lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=353944

prezente  în  sol  sau  pe  plante,  în  produsele  de  origine  vegetală,  în  produsele  comestibile  de
origine  animală  sau  în  altă  parte  în  mediu,  constituind  resturi  rămase  în  urma  folosirii  unui
produs de uz fitosanitar sau a unor fertilizanţi, inclusiv metaboliţi şi produşii lor proveniţi din
degradare sau prin reacţie;
    4) substanţă activă – componentă biologic activă, sub diferite forme preparative, care face
parte  din  compoziţia  unui  produs  de  uz  fitosanitar  sau  fertilizant,  acţionînd  nociv  asupra
organismului sau asupra creşterii şi dezvoltării plantelor.
Capitolul II. Identificarea problemei
Secţiunea 1. Situaţia actuală în domeniul producţiei 
produselor alimentare de origine vegetală
    5. În Republica Moldova agricultura reprezentă o ramură principală a economiei naţionale, cu
o  pondere  semnificativă  în  produsul  intern  brut.  Fiind  o  ţară  preponderent  agrară,  Republica
Moldova  are  ca  obiectiv,  concomitent  cu  asigurarea  securităţii  alimentare,  garantarea
inofensivităţii produselor alimentare de origine vegetală. 
În ultimii ani agricultura, ca pilon de bază al economiei naţionale, contribuie cu circa 12% la
formarea PIB­ului ţării. În republică activează circa 1550 de întreprinderi corporative şi peste
390  mii  de  gospodării  individuale  şi  ţărăneşti  (de  fermier),  numărul  gospodăriilor  casnice
auxiliare constituind aproximativ 600 mii. 
    6. Suprafaţa şi volumul producţiei globale a principalelor culturi agricole sînt reprezentate în
tabelul 1 şi figura 1 (conform datelor Biroului Naţional de Statistică).
Tabelul 1
Volumul producţiei globale
 
Denumirea produsului Volumul global,
media pe 3 ani (2009­2011),
mii tone
Cereale şi leguminoase boabe, total inclusiv: 2365,3
Grîu (de toamnă şi de primăvară) 758,5
Porumb pentru boabe 1343,0
Leguminoase boabe 31,8
Floarea­soarelui 364,6
Cartof 297,1
Legume, total 337,0
Bostănoase 96,5
Fructe, nuci şi pomuşoare, total 335,6
Struguri 587,0

    Figura 1. Suprafaţa terenurilor cultivate cu principalele culturi agricole

    7. Conform datelor oficiale, pe parcursul anilor 2010­2012 Republica Moldova a importat şi
a exportat produse alimentare de origine vegetală, reprezentate în alimentaţia de bază a
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=353944 3/15
3/4/2015 lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=353944

populaţiei, conform informaţiei din tabelul 2.
Tabelul 2
Produse alimentare de origine vegetală,
import/export
 
Produse alimentare Cantitatea de produse
de origine vegetală alimentare, media pe 3 ani
(2010­2012), mii tone
Importate Exportate
Faină de grîu sau meslin 56,7 3,7
Boabe de soia, chiar sfărîmate 6,2 42,0
Citrice, proaspete sau uscate 17,6 2,1
Malţ, chiar prăjit 16,7 ­
Orez 10,9 ­
Cartofi, în stare proaspătă sau refrigerate 24,5 16,3
Caise,  cireşe,  vişine,  piersici  (inclusiv  nectarine),  prune  şi 12,2 36,1
porumbe, proaspete
Banane, proaspete sau uscate 11,3 ­
Alte fructe, proaspete (căpşune, zmeură, coacăză) 9,6 7,3
Morcovi,  napi,  sfeclă  roşie  pentru  salată,  ţelină,  ridiche  şi 10,1 0,2
rădăcinoase  comestibile  similare,  în  stare  proaspătă  sau
refrigerată
Ceapă,  ceapă  franţuzească,  usturoi,  praz  şi  alte  legume 6,4 0,7
aliacee, în stare proaspătă sau refrigerate  
Tomate, în stare proaspătă sau refrigerate 15,0 11,1
Crupe, grişuri şi aglomerate sub formă de pelete din cereale 4,2  
Boabe  de  cereale  altfel  prelucrate  (de  exemplu: 5,4 2,1
decojite,  presate,  sub  formă  de  fulgi,  lustruite,  tăiate  sau
zdrobite); germeni de cereale
Seminţe de floarea­soarelui, chiar sfărîmate 2,2 146,6
Sucuri  de  fructe  (inclusiv  must  de  struguri)  şi  sucuri  de 3,7 26,0
legume, nefermentate, fără adaos de alcool
Faină de cereale, altele decît grîu sau meslin 4,0 ­
Fructe,  nuci  şi  alte  părţi  comestibile  de  plante,  altfel 3,2 2,1
preparate  sau  conservate,  nedenumite  şi  necuprinse  în  altă
parte
Ulei  de  palmier  şi  fracţiunile  lui,  chiar  rafinate,  dar 2,8 ­
nemodificate chimic
Mere, pere şi gutui, proaspete 2,6 169,0
Castraveţi şi cornişoni, în stare proaspătă sau refrigerată 3,0 0,8
 
Alte legume în stare proaspătă sau refrigerate 3,7 1,9
Struguri, proaspeţi sau uscaţi (stafide) 3,9 30,3
Varză,  conopidă,  gulii,  varză  creaţă  şi  legume  comestibile 2,5 1,9
similare  din  genul  Brassica,  în  stare  proaspătă  sau
refrigerată
Pepeni (inclusiv pepeni verzi) şi papaia, proaspete 1,1 0,2
Salată verde (Lactuca sativa) şi cicoare (Cichorium spp.), în 0,09 ­
stare proaspătă sau refrigerată
Uleiuri  din  seminţe  de  floarea­soarelui,  de  şofrănaş,  de 1,8 55,8

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=353944 4/15
3/4/2015 lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=353944

bumbac  şi  fracţiunile  lor,  chiar  rafinate,  dar  nemodificate


chimic
Alte fructe  cu  coajă,  proaspete  sau  uscate,  chiar  fără  coajă 3,3 11,8
sau decorticate
Grîu  şi  meslin  (amestec  de  grîu  cu  secară  în  proporţie  de 0,4 100,3
doi la unu)
Porumb 1,0 74,0

Secţiunea a 2­a. Managementul produselor 
de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor
        8.  Specializarea  preponderent  agrară  a  Republicii  Moldova  şi  dezvoltarea  acestei  ramuri
condiţionează  utilizarea  pe  larg  a  produselor  de  uz  fitosanitar  şi  a  fertilizanţilor,  factor  care,
concomitent  cu  utilizarea  neconformă  a  acestora  şi  majorarea  volumului  producţiei  agricole,
poate  conduce  la  acumularea  reziduurilor  de  pesticide  şi  nitraţi  în  produsele  alimentare  de
origine vegetală. 
        Utilizarea  pe  scară  largă  a  produselor  de  uz  fitosanitar  şi  a  fertilizanţilor  ca  rezultat  al
dezvoltării  tehnice  şi  ştiinţifice  determină  creşteri  substanţiale  ale  producţiei  agricole,  însă
deseori produce efecte negative asupra inofensivităţii produselor alimentare de origine vegetală.
    Utilizarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor este una dintre cele mai solicitate
metode la care apelează producătorii agricoli. Concomitent cu beneficiile aduse, metoda dată, la
utilizarea  neconformă,  poate  duce  la  acumularea  reziduurilor  de  pesticide  şi  majorarea
conţinutului de nitraţi în producţia primară. 
    9. Pe parcursul ultimilor 5 ani, în agricultură au fost utilizate, în medie, cîte 2,58 mii tone
(greutate fizică) de produse de uz fitosanitar. În anul 2012, în republică s­au importat 2,37 mii
tone de produse de uz fitosanitar, fiind utilizate 100% din volumul importat (figura 2). 
        Intensitatea  administrării  produselor  de  uz  fitosanitar  s­a  micşorat  de  la  10­12  kg/  ha
(greutate fizică) în anii 1981­1985, pînă la 2­3 kg/ha în anii 2000, cu tendinţe spre descreştere
(în anii 2004­2007) în medie pînă la 1,55 kg/ha/produs.

    Figura 2. Utilizarea în dinamică a produselor de uz fitosanitar în Republica Moldova,
mii tone

        10.  Conform  situaţiei  la  1  ianuarie  2013,  în  sectorul  agrar  al  ţării,  pentru  combaterea
organismelor  nocive  ale  culturilor  agricole  este  admisă  utilizarea  a  740  de  produse  de  uz
fitosanitar (denumiri comerciale), care sînt produse pe baza a 315 substanţe active din diverse
grupe (compuşi ai cuprului şi sulfului, carbamaţi şi tiocarbamaţi, organofosforice, clorfenoxili,
piretroizi sintetici, neonicotinoizi, derivaţi sulfonil­ureici, strobiruline etc.).
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=353944 5/15
3/4/2015 lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=353944

    11. Datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii denotă că la nivel mondial aproximativ 50% din
volumul  fructelor,  legumelor  şi  cerealierelor  sînt  contaminate,  într­o  măsură  sau  alta,  cu
pesticide.  Contaminarea  cu  substanţe  chimice  a  produselor  alimentare  constituie  un  pericol
pentru  sănătate  şi  este  una  dintre  problemele  primordiale  la  compartimentele  siguranţa
alimentelor, comerţul şi protecţia consumatorului.
    12. Conform tehnologiilor de cultivare, practic la toate culturile agricole se utilizează un vast
sortiment  de  produse  de  uz  fitosanitar  şi  fertilizanţi,  inclusiv  la  fructe  şi  legume  destinate
alimentaţiei în stare proaspătă. Aproximativ 32% din producţia de legume şi fructe autohtone se
comercializează în stare proaspătă pe piaţa internă.
Secţiunea a 3­a. Toxicitatea produselor de uz fitosanitar
    13. Majoritatea produselor de uz fitosanitar aplicate în practica agricolă sînt toxice pentru om
şi animale. Utilizarea lor conduce la acumularea în/pe fructe, legume, frunze, a reziduurilor de
pesticide, care nu se descompun în totalitate şi nu pot fi integral spălate de ploi. 
    Unele dintre substanţele active, deşi nu au toxicitate acută, se pot acumula în organism prin
consumarea  sistematică  a  alimentelor  contaminate,  care  produc  dereglări  substanţiale.
Toxicitatea  pesticidelor  se  apreciază  prioritar  după  doza  toxică  letală  (DL50),  care  reflectă  în
mod simplificat gradul de periculozitate al unei substanţe.
        14.  Statistica  internaţională  demonstrează  că  86%  din  totalul  intoxicaţiilor  cu  pesticide  la
nivel mondial sînt provocate de substanţe avînd (DL50) sub 50 mg/kg masă corporală. Pentru
protecţia  sănătăţii  consumatorilor,  este  necesară  respectarea  conţinuturilor  de  reziduuri  de
pesticide şi nitraţi în limitele maxime admise stabilite de legislaţia naţională prevăzută la pct. 3.
Reziduurile  de  pesticide  prezente  în  produsele  alimentare  agricole  conduc  la  scăderea  valorii
comerciale  a  acestora.  Alimentele  contaminate  cu  reziduuri  de  pesticide  şi  conţinut  de  nitraţi
peste limitele maxime admisibile (LMA) trebuie retrase din comerţ şi în general din consum în
baza evaluării expunerii consumatorilor la aceste reziduuri.
        15.  Pentru  a  nu  permite  depăşirea  LMA  de  reziduuri  în  produsele  vegetale,  producătorii
acestora  sînt  obligaţi  să  respecte  cerinţele  de  aplicare  a  tratamentelor  fitosanitare,  dozele
recomandate, numărul de tratamente, termenul de aşteptare recomandat între ultimul tratament
şi recoltare.
Secţiunea a 4­a. Contaminanţii chimici – reziduurile
de pesticide şi conţinutul de nitraţi
        16.  Pesticidele  sînt  mijloace  chimice  de  protecţie  a  plantelor  obţinute  prin  formularea  şi
condiţionarea  unui  ingredient  biologic  activ.  Ingredientele  biologic  active  sînt,  în  general,
substanţe  toxice  cu  potenţial  de  degradare  a  mediului  şi  multe  din  ele  sînt  pentru  om.  Pentru
minimizarea efectelor toxice ale pesticidelor, producerea, ambalarea, depozitarea, transportarea
şi  utilizarea  lor  inofensivă  sînt  reglementate  prin  Legea  nr.  119­XV  din  22  aprilie  2004  cu
privire  la  produsele  de  uz  fitosanitar  şi  la  fertilizanţi  şi  Regulamentul  cu  privire  la  importul,
stocarea,  comercializarea  şi  utilizarea  produselor  de  uz  fitosanitar  şi  a  fertilizanţilor,  aprobat
prin Hotărîrea Guvernului nr. 1045 din 5 octombrie 2005.
    17. Pentru minimizarea acţiunii toxice a produselor de uz fitosanitar permise pentru utilizare
în  sectorul  agrar,  Consiliul  republican  interdepartamental  pentru  aprobarea  produselor  de  uz
fitosanitar şi a fertilizanţilor, cu referinţă la raportul Comisiei Europene care, periodic, în baza
datelor  ştiinţifice  şi  tehnice,  reexaminează  lista  substanţelor  active  permise  la  fabricarea
pesticidelor, adoptă decizii de omologare, reomologare, extindere sau refuz al acestora. 
    În funcţie de gradul potenţial de periculozitate, Consiliul, în conformitate cu pct. 5 lit. e) din
Hotărîrea  Guvernului  nr.  897  din  8  decembrie  1994  „Cu  privire  la  aprobarea  şi  utilizarea  în
agricultură  a  produselor  de  uz  fitosanitar  şi  a  fertilizanţilor”,  aprobă  sau  refuză  omologarea
produsului  de  uz  fitosanitar  care  include  în  compoziţia  sa  substanţe  potenţial  cancerigene,
substanţe  care  pot  cauza  disfuncţionalităţi  ale  sistemului  endocrin,  sînt  potenţial  toxice  pentru
reproducere, mutagene, corozive sau pot fi periculoase pentru sănătatea umană şi mediu.
        18.  Substanţele  active  conţinute  în  produsele  de  uz  fitosanitar  pot  pătrunde  accidental  în
alimente  la  diferite  etape  ale  producţiei  sau  circulaţiei  lor,  devenind  contaminanţii  chimici  ai
alimentelor respective. 
    19. Produsele de uz fitosanitar constituie o clasă specială de contaminanţi chimici care, în
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=353944 6/15
3/4/2015 lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=353944

agricultura  modernă,  se  utilizează  pe  scară  largă.  Pentru  asigurarea  consumului  inofensiv  al
alimentelor  la  nivel  mondial,  Comisia  Codex  Alimentarius  a  FAO/OMS  a  stabilit  limitele
maxime admise recomandate pentru reziduurile de pesticidele utilizate pe scară largă în sectorul
agrar.  La  nivel  naţional,  LMA  pentru  reziduurile  de  pesticide  sînt  stabilite  în  Regulamentul
sanitar privind limitele maxime admise de reziduuri ale produselor de uz fitosanitar din sau de
pe  produse  alimentare  şi  hrană  de  origine  vegetală  şi  animală  pentru  animale,  aprobat  prin
Hotărîrea  Guvernului  nr.  1191  din  23  decembrie  2010,  care  transpune  parţial  Regulamentul
(CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 februarie 2005.
        20.  Prezenţa  reziduurilor  produselor  de  uz  fitosanitar  şi  a  conţinutului  sporit  de  nitraţi  în
produsele alimentare destinate alimentaţiei copiilor constituie un risc major pentru sănătate. 
    Unele pesticide utilizate în sectorul agrar sînt calificate ca fiind cancerigene, provocatoare de
mutaţii sau de dereglări ale sistemului hormonal. Rezultatele multiplelor analize de laborator ale
probelor de produse alimentare de origine vegetală denotă că reziduurile unor pesticide persistă
mai  frecvent  în/pe  produsele  alimentare  vegetale,  fapt  ce  impune  necesitatea  monitorizării,
prioritar  a  remanenţei  acestor  pesticide,  în  vederea  garantării  că  substanţele  active  incluse  în
matricea respectivă din prezentul Program sînt reprezentative pentru produsele de uz fitosanitar
şi pentru produsele alimentare care constituie raţia alimentară a populaţiei. 
        21.  Structura  de  bază  a  raţiei  alimentare  a  unui  consumator  din  Republica  Moldova  este
constituită din circa 30­40 de produse alimentare de origine vegetală. Monitorizarea şi controlul
inofensivităţii  acestora  sînt  prerogativa  statului.  Cercetările  ştiinţifice  au  demonstrat  că
produsele  vegetale  precum  tomatele,  ardeii  graşi,  salata  verde,  broccoli,  căpşunele,  spanacul,
fasolea verde, ţelina, strugurii, perele, piersicii şi merele au un risc major de a fi contaminate cu
reziduuri  de  pesticide  avînd  ca  temei  tehnologiile  de  cultivare.  Gradul  de  contaminare  a
produselor variază semnicativ de la produs la produs şi de la producător la producător. 
    22. Un alt factor de risc îl constituie proprietăţile cumulative şi persistente ale reziduurilor de
pesticide, în special din grupele clorpirifos, permetrin, endosulfan, şi din categoriile poluanţilor
organici persistenţi. Potrivit Agenţiei Europene pentru Siguranţa Alimentelor, 60% din legume
şi 30% din fructe conţin reziduuri de pesticide. Programul de monitorizare se va axa pe analiza
în  laborator  a  substanţelor  active  din  clasele  organofosfaţi,  organocloruraţi,  carbamaţi,
piretroizi, ditiocarbamate, altele.
    23. Conform tehnologiilor de cultivare a culturilor agricole, schema de utilizare a pesticidelor
este pasibilă modificărilor semnificative pe parcursul unei perioade de trei ani, fapt ce impune
reactualizarea  indicatorilor  specificaţi  în  anexele  nr.  2­5  la  prezentul  Program.  Reziduurile  de
pesticide  din  respectivele  produse  alimentare  trebuie  analizate  în  laborator  pe  parcursul  unei
serii  de  cicluri  de  cîte  trei  ani,  pentru  a  permite  evaluarea  expunerii  consumatorului  la  aceste
riscuri.
    24. În conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 788/2012 al Comisiei din
31  august  2012  pentru  detectarea  cu  o  certitudine  mai  mare  de  99  la  sută  a  unei  probe  care
conţine reziduuri de pesticide peste limita de determinare (LD), este necesară investigarea a cel
puţin  12  probe  pe  produs  pe  an,  repartizate  şi  prelevate  în  municipii/raioane,  în  funcţie  de
numărul de locuitori. 
    25. O altă grupă de contaminanţi chimici pentru produsele alimentare de origine vegetală sînt
nitraţii, componente care rezultă din utilizarea fertilizanţilor.
    26. Sursa poluării produselor alimentare de origine vegetală sînt fertilizanţii minerali, precum
şi cei de natură organică, cu conţinut sporit de azot, element principal în componenţa nitraţilor.
Aceste substanţe, care sînt considerate principalele elemente nutritive pentru plante, la utilizarea
neraţională,  poluează  produsele  şi  pun  în  pericol  sănătatea  umană.  Prezintă  pericol  nu  atît
nitraţii  (NO3¯),  ca  atare,  cît  nitriţii  (NO2¯)  care  derivă  din  ei,  ultimii  fiind  semnificativ  mai
toxici. Consumul îndelungat al produselor cu conţinut sporit de nitraţi afectează mai pronunţat
copiii, deoarece nitriţii formaţi din nitraţi inhibă procesele vitale. La asemenea copii se observă
retard fizic şi mental.
    27. Un spectru larg de legume precum salata, sfecla, varza, pătrunjelul, mărarul, morcovul,
ridichea,  ceapa  verde,  spanacul,  pepenii  verzi,  pepenii  galbeni,  consumate  în  stare  proaspătă,
predispun  la  acumularea  în  organismul  uman  a  unei  cantităţi  excesive  de  nitraţi,  care  pot
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=353944 7/15
3/4/2015 lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=353944

provoca intoxicaţii alimentare.
    28. Nivelurile maxime admise pentru nitraţi sînt stabilite în scopul reducerii prezenţei acestor
contaminanţi  în  produsele  alimentare  de  origine  vegetală.  Conţinutul  de  nitraţi,  la  nivelul
stabilit, poate fi obţinut prin respectarea bunelor practici agricole.
    29. Una dintre consecinţele prezenţei în exces a ionilor de nitraţi în organismul uman este
formarea nitrozaminelor, compuşi cu acţiune cancerigenă, mutagenă şi embriotoxică. În aceste
cazuri cel mai frecvent poate fi cancerul la esofag, stomac, ficat, rinichi.
    30. Responsabilitatea pentru siguranţa alimentelor le revine atît producătorilor agricoli care,
în timpul procesului tehnologic, poluează indirect producţia agricolă, cît şi structurilor statale,
responsabile de controlul inofensivităţii acesteia.
    31. Pentru asigurarea inofensivităţii, produsele alimentare de origine vegetală cu depăşiri ale
LMA  nu  pot  fi  admise  pe  piaţă,  nici  amestecate  cu  alte  produse  alimentare,  nici  utilizate  ca
ingrediente în produsele alimentare.
Capitolul III. Obiectivele programului
Secţiunea 1. Obiectivul general
    32. Obiectivul general al prezentului Program este monitorizarea reziduurilor de pesticide şi a
conţinutului de nitraţi în/pe produsele alimentare de origine vegetală sub aspectul inofensivităţii
acestora,  prevenirii  şi  reducerii  efectelor  negative  asupra  sănătăţii  populaţiei.  Monitorizarea
prevede  exercitarea  controlului  de  stat  privind  corespunderea  conţinutului  reziduurilor  de
pesticide şi nitraţi LMA stabilite de legislaţia naţională. 
    33. Prezentul Program trasează obiectivele specifice şi acţiunile ce urmează a fi întreprinse
pentru  realizarea  acestora,  inclusiv  a  obiectivului  general  al  Strategiei  în  domeniul  siguranţei
alimentelor pentru anii 2011­2015, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 747 din 3 octombrie
2011,  care  are  drept  scop  atingerea  celui  mai  înalt  grad  de  protecţie  a  sănătăţii  umane  şi  a
intereselor consumatorilor în ceea ce priveşte inofensivitatea alimentelor.
Secţiunea a 2­a. Obiectivele specifice
    34. Programul stabileşte următoarele obiective specifice:
    1) monitorizarea, pînă în anul 2017, a conţinutului reziduurilor de pesticide în 43 de tipuri de
produse alimentare de origine vegetală;
    2) prelevarea, în perioada 2015­2020, a 97­100% de probe planificate anual pentru controlul
reziduurilor de pesticide; 
        3)  monitorizarea,  pînă  anul  2017,  a  27  tipuri  de  produse  alimentare  de  origine  vegetală  în
vederea respectării conţinutului de nitraţi;
    4) prelevarea şi monitorizarea, în perioada 2015­2016, a 505 de probe de produse alimentare
de origine vegetală în scopul controlului respectării conţinutului de nitraţi;
    5) reducerea, în perioada 2015­2020, a intoxicaţiilor alimentare cu fructe a copiilor de vîrstă
preşcolară (0­6 ani), 
        6)  identificarea,  pînă  în  anul  2017,  a  5  substanţe  active  frecvent  prezente  în  produsele
alimentare de origine vegetală, extinderea numărului acestora la 10 pînă în anul 2020; 
    7) instruirea, în anul 2015, a 40 de agenţi responsabili de prelevarea probelor;
    8) organizarea, pînă în anul 2020, a cîte 2 seminare zonale pe an în problemele inofensivităţii
produselor alimentare;
    9) participarea, în anii 2015­2020, a laboratoarelor abilitate la minim 5­7 teste de competenţă
interlaboratoare; 
        10)  participarea,  în  perioada  2015­2020,  la  10  emisiuni  radio/televizate  cu  abordarea
subiectului inofensivităţii produselor alimentare.
Capitolul IV. Domeniul de aplicare, criteriile pentru 
selectarea produselor şi a substanţelor active
Secţiunea 1. Domeniul de aplicare
    35. Acţiunile prezentului Program se aplică asupra produselor alimentare de origine vegetală
autohtone/ importate aflate în:
    1) depozitele producătorilor;
    2) locaţii provizorii de stocare a produselor alimentare de origine vegetală;
    3) locuri/depozite de livrări angro; 
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=353944 8/15
3/4/2015 lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=353944

    4) supermarketuri; 
    5) reţele de comerţ cu amănuntul, pieţe, magazine din fermă;
    6) silozuri pentru cereale (elevatoare).
Secţiunea a 2­a. Criteriile pentru selectarea sortimentului de produse
alimentare de origine vegetală şi a numărului de probe
        36.  Criteriile  care  au  stat  la  baza  selectării  sortimentului  de  produse  alimentare  de  origine
vegetală şi stabilirii numărului de probe specificate (anexele nr.2 şi 3 la prezentul Program) sînt:
    1) volumul producţiei alimentare de origine vegetală, autohtone şi provenite din import; 
    2) produsele alimentare de origine vegetală ce au o importanţă economică pentru ţară;
        3)  informaţia  Biroului  Naţional  de  Statistică  cu  privire  la  volumul  consumului  de  produse
alimentare de origine vegetală, raportat pe anotimpuri;
    4) cantitatea de producţie consumată, inclusiv în stare proaspătă;
    5) numărul de locuitori în raioane/ municipii; 
    6) capacitatea analitică a laboratoarelor; 
    7) rapoartele anuale privind depistarea producţiei de origine vegetală cu depăşiri ale LMA de
reziduuri de pesticide şi nitraţi;
    8) informaţia Sistemului European Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje (RASFF);
    9) recomandările experţilor şi experienţa ţărilor UE;
        10)  capacitatea  instituţională  a  Agenţiei  Naţionale  pentru  Siguranţa  Alimentelor  (în
continuare  –  Agenţia)  privind  organizarea  instruirii  agenţilor  responsabili  de  prelevarea
probelor şi transportarea acestora în laborator;
    11) capacitatea statului de asigurare financiară a implementării Programului.
Secţiunea a 3­a. Criteriile de bază pentru selectarea 
substanţelor active planificate pentru monitorizare
        37.  Criteriile  de  bază  pentru  selectarea  substanţelor  active  planificate  pentru  monitorizare
specificate în anexa nr.4 la prezentul Program sînt:
    1) produsele de uz fitosanitar şi fertilizanţii omologaţi şi permişi pentru utilizare în sectorul
agrar;
    2) cantitatea produselor de uz fitosanitar importate şi utilizate;
        3)  spectrul  de  substanţe  active  conţinute  în  produsele  de  uz  fitosanitar  şi  fertilizanţi  care
necesită a fi monitorizate în mod prioritar;
        4)  informaţia  privind  evaluarea  posibilelor  efecte  globale,  cumulative  şi  sinergice  ale
pesticidelor;
    5) informaţia din Registrul de stat al produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor, permise
pentru utilizare în Republica Moldova;
        6)  recomandările  prevăzute  în  „Pronosticul  răspîndirii  dăunătorilor  şi  bolilor  principale  a
culturilor agricole şi recomandări de combatere a acestora”, elaborat de Agenţie;
    7) prevederile regulamentelor europene ce reglementează acest domeniu;
    8) substanţele active care fac obiectul sistemului rapid de alertă RASFF;
    9) capacitatea analitică a laboratoarelor;
    10) utilizarea metodelor de analiză mono­ şi multireziduale;
    11) domeniul de utilizare a metodelor de analiză multireziduală.
Capitolul V. Acţiunile ce urmează a fi întreprinse,
etapele şi termenele de implementare
Secţiunea 1. Acţiunile planificate pentru anii 2015­2016
        38.  Pentru  anul  2015  pentru  monitorizare  sînt  planificate  275  de  probe  din  22  de  produse
alimentare  de  origine  vegetală.  Programul  de  monitorizare  a  reziduurilor  de  pesticide  pe  anul
2015  cuprinde  circa  66,2%  produse  agricole  autohtone,  31,6%  produse  din  import  şi  2,9%
produse  alimentare  certificate  ca  produse  ecologice,  conform  tabelului  2  din  anexa  nr.  2  la
prezentul Program.
    39. În anul 2016 se planifică monitorizarea a 274 de probe din 21 de produse alimentare de
origine  vegetală.  Programul  de  monitorizare  va  cuprinde  59,5%  produse  agricole  autohtone,
39,4% produse din import şi 4,0% produse alimentare de origine vegetală ecologice, conform
tabelului 3 din anexa nr. 2 la prezentul Program.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=353944 9/15
3/4/2015 lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=353944

    40. În anii 2015­2016 sînt planificate:
        ­  elaborarea  instrucţiunii  privind  prelevarea  probelor  de  produse  alimentare  de  origine
vegetală;
    ­ instruirea agenţilor responsabili de prelevare;
        ­  identificarea  substanţelor  active  prezente  frecvent  în  produsele  alimentare  de  origine
vegetală;
    ­ identificarea produselor alimentare de origine vegetală care prezintă risc major în raport cu
conţinutul de nitraţi;
    ­ participarea laboratoarelor naţionale la teste de competenţă interlaborator;
    ­ organizarea seminarelor zonale; 
    ­ participarea la emisiuni radio/televizate;
    ­ întocmirea raportului privind realizarea Programului naţional de monitorizare a reziduurilor
de pesticide şi a conţinutului de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală.
    41. Informaţia din anexa nr. 2 cuprinde repartiţia probelor pe produse alimentare de origine
vegetală pentru controlul oficial al nivelului reziduurilor de pesticide conform LMA stabilite de
legislaţia  naţională  prevăzută  în  pct.  3  al  prezentului  Program.  Numărul  de  probe  pe  produse
este stabilit în funcţie de ponderea produselor autohtone, a celor importate şi a celor ecologice. 
    42. Un număr mai mare de probe a fost programat pentru mere în baza informaţiei privind
volumul  producţiei,  cantitatea  exportată  şi  a  alertelor  parvenite  la  compartimentul  „depăşirea
LMA  de  reziduuri  de  pesticide  în  mere”.  Numărul  majorat  de  probe  pentru  struguri  de  masă,
cartofi  şi  pepeni  verzi  a  fost  stabilit  în  baza  datelor  ce  denotă  volumul  de  producţie,  volumul
producţiei  exportate,  cantitatea  de  produs  consumată  pe  cap  de  locuitor,  rezultatele  din  anii
precedenţi  ce  arată  cazuri  de  depăşire  a  LMA  pentru  unele  reziduuri  de  pesticide  în  aceste
produse.  Tomatele  şi  castraveţii,  în  special  cei  timpurii,  constituie  un  factor  de  risc  pentru
populaţie  din  considerentul  că  în  anii  anteriori  s­a  depistat  un  procent  mai  mare  de  probe  cu
neconformităţi. 
    43. Tabelele 1­2 ale anexei nr. 3 cuprind repartiţia probelor pe produse alimentare de origine
vegetală  pentru  controlul  oficial  al  conţinutului  de  nitraţi  în  conformitate  cu  Normele  privind
controlul  nitraţilor  în  produsele  alimentare  de  origine  vegetală,  aprobate  prin  Hotărîrea
Guvernului nr. 115 din 8 februarie 2013.
    44. Substanţele active care urmează a fi monitorizate în/pe produsele alimentare de origine
vegetală pe anii 2015­2016 sînt prevăzute în anexa nr. 4 la prezentul Program.
Secţiunea a 2­a. Etapele şi termenele de implementare
    45. Prezentul Program se planifică a fi implementat în 2 etape:
    1) Etapa întîi. În anul 2015 vor fi monitorizate:
        a)  22  de  produse  alimentare  de  origine  vegetală  prin  analiza  a  275  de  probe  în  vederea
determinării nivelului reziduurilor de pesticide;
        b)  13  produse  alimentare  de  origine  vegetală  prin  analiza  a  250  de  probe  în  vederea
determinării conţinutului de nitraţi.
    2) Etapa a doua. În anul 2016 vor fi monitorizate:
        a)  21  de  produse  alimentare  de  origine  vegetală  prin  analiza  a  274  de  probe  în  vederea
determinării nivelului reziduurilor de pesticide;
        b)  14  produse  alimentare  de  origine  vegetală  prin  analiza  a  255  de  probe  în  vederea
determinării conţinutului de nitraţi.
Capitolul VI. Responsabilii pentru implementare
Secţiunea 1. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor
    46. Agenţia şi subdiviziunile sale teritoriale sînt responsabile de:
        1)  elaborarea  şi  implementarea  Planului  calendaristic  de  prelevare  a  probelor  conform
modelului din anexa nr.1 la prezentul Program;
    2) instruirea personalului (agenţilor responsabili de prelevarea probelor); 
    3) emiterea unui ordin prin care agentul responsabil de prelevarea probelor va fi împuternicit
cu dreptul de prelevare a probelor din locaţiile prevăzute la punctul 35; 
    4) prelevarea probelor, transportarea acestora la laboratorul acreditat în domeniu; 
        5)  substituirea  probelor  respinse  cu  alte  probe  colectate  din  aceeaşi  locaţie  în  perioada
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=353944 10/15
3/4/2015 lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=353944

imediat următoare, cu coordonarea preventivă a laboratorului.
Secţiunea a 2­a. Laboratoarele de încercări
        47.  Laboratoarele  de  încercări  acreditate  la  compartimentele  „determinarea  reziduurilor  de
pesticide  şi  a  conţinutului  de  nitraţi”,  abilitate  de  Ministerul  Agriculturii  şi  Industriei
Alimentare,  sînt  responsabile  de  efectuarea  analizei  de  laborator  în  vederea  determinării
nivelului  reziduurilor  de  pesticide  şi  conţinutului  de  nitraţi  în  produsele  alimentare  de  origine
vegetală.
    48. Laboratoarele prezintă lunar Agenţiei rapoarte de încercări privind rezultatele analizelor
de  laborator,  numărul  de  probe  respinse  şi  motivele  respingerii.  În  cazul  depistării  depăşirii
LMA ale reziduurilor de pesticide şi conţinutului de nitraţi, raportul se prezintă în termen de 24
ore de la validarea rezultatelor obţinute.
        49.  Raportul  de  încercări  privind  reziduurile  de  pesticide  cuprinde  o  listă  de  elemente
standardizate de date care descriu caracteristicile probelor sau ale rezultatelor analitice, cum ar
fi  ţara  de  origine,  produsul,  metoda  analitică,  limita  de  detecţie,  rezultatul,  terminologia
controlată şi normele de validare pentru a asigura corectitudinea datelor. 
    50. Laboratoarele acreditate, antrenate la implementarea Programului:
    1) participă la testele de competenţă între laboratoare pentru a asigura calitatea, exactitatea şi
comparabilitatea rezultatelor obţinute;
    2) asigură elaborarea procedurilor de control al calităţii aplicabile analizelor reziduurilor de
pesticide şi de audit al acestor proceduri în laboratoarele altor state, pentru a garanta calitatea,
exactitatea şi comparabilitatea;
    3) informează Agenţia despre participarea la testele de competenţă şi rezultatele acestora.
Capitolul VII. Cerinţele privind prelevarea şi testarea probelor, 
măsurile întreprinse în cazul neconformităţii produselor
Secţiunea 1. Cerinţele privind prelevarea probelor
    51. Probele se prelevează de către agentul responsabil de prelevarea probelor (în continuare –
agentul) din cadrul Agenţiei.
    52. Procedura de prelevare a probelor se efectuează în conformitate cu Metodele de prelevare
a probelor pentru controlul oficial al reziduurilor de pesticide de pe şi din plante şi produse de
origine vegetală, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 1004 din 25 octombrie 2010. 
    53. În cazul în care obţinerea probei din produsul destinat monitorizării este imposibilă, se
completează  procesul­verbal  de  prelevare  cu  înscrierea  în  rubrica  „Informaţii  suplimentare”  a
explicaţiei privind nulitatea prelevării probei. Agentul informează zilnic Agenţia şi laboratorul
despre proba/probele „lipsă”.
    54. Probele prelevate din produsele alimentare de origine vegetală se analizează în laborator
în  scopul  verificării  corespunderii  nivelului  reziduurilor  de  pesticide  LMA  stabilite  în
Regulamentul  sanitar  privind  limitele  maxime  admise  de  reziduuri  ale  produselor  de  uz
fitosanitar  din  sau  de  pe  produse  alimentare  şi  hrană  de  origine  vegetală  şi  animală  pentru
animale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1191 din 23 decembrie 2010.
        55.  Numărul  probelor  prelevate  în  cadrul  realizării  Programului  variază  de  la  un  număr
minim  de  probe  în  raionul  cu  cel  mai  mic  număr  de  locuitori  pînă  la  un  număr  maxim  –  în
raionul (municipiul) cu cel mai mare număr de locuitori. 
        56.  Procedura  de  prelevare  a  probelor  pentru  controlul  conţinutului  de  nitraţi  în  produsele
alimentare  de  origine  vegetală  se  efectuează  în  conformitate  cu  Metodele  de  prelevare  a
probelor  pentru  controlul  oficial  al  conţinutului  de  nitraţi  în  produsele  alimentare  de  origine
vegetală, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 115 din 8 februarie 2013.
        57.  Probele  prelevate  din  produsele  alimentare  de  origine  vegetală  se  analizează  în  scopul
verificării corespunderii conţinutului de nitraţi cu LMA, stabilite în Normele privind controlul
nitraţilor  în  produsele  alimentare  de  origine  vegetală,  aprobate  prin  Hotărîrea  Guvernului  nr.
115 din 8 februarie 2013.
        58.  Operatorul  de  la  care  şi  lotul  din  care  se  vor  preleva  probe  se  selectează  aleatoriu.
Agentul  va  asigura  operatorul  cu  o  probă  de  control  pentru  situaţii  de  litigiu.  Menţiunea
respectivă va fi făcută în procesul­verbal de prelevare a probelor. Operatorul, pînă la obţinerea
raportului  de  încercări,  emis  de  laborator,  asigură  păstrarea  probei  de  control  în  condiţiile
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=353944 11/15
3/4/2015 lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=353944

prevăzute  în  Metodele  de  prelevare  a  probelor  pentru  controlul  oficial  al  reziduurilor  de
pesticide de pe şi din plante şi produse de origine vegetală, aprobate prin Hotărîrea Guvernului
nr.1004 din 25 octombrie 2010, şi Metodele de prelevare a probelor pentru controlul oficial al
conţinutului  de  nitraţi  în  produsele  alimentare  de  origine  vegetale,  aprobate  prin  Hotăîrea
Guvernului nr.115 din 8 februarie 2013. 
        59.  Probele  în  volum  de  70%  din  totalul  probelor  preconizate  pentru  monitorizare  în  anul
respectiv se vor preleva din depozitele producătorilor agricoli, supermarketuri, locuri/depozite
engros,  cerealele  din  silozuri  şi  circa  30  la  sută  din  probe  de  la  producătorii  agricoli  care
comercializează marfa în pieţele agroalimentare, magazinele din fermă etc. 
Secţiunea a 2­a. Criteriile pentru respingerea probelor
    60. Persoana responsabilă de recepţionarea probelor în laborator poate respinge probele din
următoarele motive:
    1) procesul­verbal de prelevare a probelor:
    a) este incomplet;
    b) nu conţine date veridice necesare;
    2) probele:
    a) nu au greutatea minimă necesară;
    b) nu conţin numărul suficient de unităţi;
    c) au fost livrate în afara termenului stabilit în Planul calendaristic de prelevare a probelor;
    d) conţin diferite date de valabilitate sau numere de lot;
    e) au fost transmise laboratorului în mod eronat;
    3) condiţiile de transportare nu au fost respectate (proba este într­o stare proastă, aspectul şi
caracteristicile probei sînt modificate).
Secţiunea a 3­a. Analiza probelor
    61. Analiza probelor se realizează în concordanţă cu sistemul de asigurare a calităţii SM SR
EN ISO/CEI 17025:2006.
        62.  Pentru  analiza  reziduurilor  de  pesticide  vor  fi  utilizate  metode  validate  monoreziduale
(MUR) şi multireziduale (MMR), în funcţie de substanţele active monitorizate şi de capacitatea
laboratorului.
    63. Tehnicile de lucru în încercarea probelor în laborator sînt:
    1) gaz­cromatografie cuplată cu spectrometru de masă, trapă ionică (GC­MS/ITD);
    2) gaz­cromatografie cuplată cu spectrometru de masă, timp de zbor (GC­MS/TOF);
    3) gaz­cromatografie cuplată cu spectrometru de masă, captură de electroni (GC­ECD);
    4) lichid­cromatografie cuplată cu spectrometru de masă, triplu­cuadrupol (LC­MS/QQQ).
Secţiunea a 4­a. Măsurile întreprinse în cazul
depistării neconformităţii produselor
    64. În cazul depistării unor neconformităţi ale produselor, se aplică următoarele măsuri:
    1) retragerea lotului de produse neconforme/contaminate de pe piaţă;
    2) confiscarea şi nimicirea produselor în temeiul art.23 alin. (3) din Legea nr. 119­XV din 22
aprilie 2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi; 
    3) întreprinderea acţiunilor legale în privinţa agentului economic;
        4)  redirecţionarea  activităţii  de  control  (inspecţie)  spre  încărcăturile/  loturile  cu  marfă
identică, de la acelaşi producător;
    5) publicarea rezultatelor despre neconformitatea produselor pe site­ul oficial al Agenţiei.
Capitolul VIII. Estimarea generală a costurilor
Secţiunea 1. Costurile indirecte
    65. Implementarea Programului presupune următoarele costuri indirecte:
    1) instruirea agenţilor responsabili de prelevarea probelor din produsele alimentare de origine
vegetală;
    2) elaborarea şi actualizarea procedurilor, instrucţiunilor şi planurilor detaliate de prelevare a
probelor,
    3) prelevarea probelor;
    4) transportarea probelor la laborator;
    5) analiza de laborator a probelor;
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=353944 12/15
3/4/2015 lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=353944

        6)  dezvoltarea  continuă  a  capacităţilor  analitice  ale  laboratoarelor  (în  scopul  majorării
numărului substanţelor active identificate);
    7) evaluarea riscurilor şi măsuri ulterioare după depistarea neconformităţii;
    8) raportarea rezultatelor, inclusiv prin intermediul sistemului informaţional;
    9) crearea şi actualizarea paginii web oficiale;
    10) participarea laboratoarelor abilitate la testele de competenţă interlaboratoare;
    11) colaborarea cu instituţiile internaţionale din domeniu.
Secţiunea a 2­a. Costurile directe
    66. Costurile estimative pentru implementarea Programului, la compartimentul „reziduuri de
pesticide”  pentru  anii  2015­2016,  sînt  prevăzute  în  tabelul  1  din  anexa  nr.  5  la  prezentul
Program. 
    67. Cheltuielile necesare implementării sînt calculate după cum urmează: numărul de probe
planificate pentru analiză se înmulţeşte cu numărul de substanţe active identificate în produs şi
costul pentru fiecare substanţă activă analizată. 
        68.  Monitorizarea  de  stat  a  reziduurilor  de  pesticide  în  22  produse  alimentare  de  origine
vegetală cu prelevarea a 275 de probe în anul 2015 va necesita mijloace financiare din bugetul
de stat în sumă de 1179,3 mii lei, cu o majorare neesenţială în anul 2016 (1229,1 mii lei).
    69. Costul implementării componentei „monitorizarea conţinutului de nitraţi” (tabelul 2 din
anexa nr.5) se estimează la 20,0 mii lei – pentru anul 2015 şi 20,4 mii lei – pentru anul 2016.
Costul implementării componentei date este calculat în baza tarifelor (80 lei/probă) prevăzute în
Lista  şi  tarifele  serviciilor  contra  cost  din  sfera  sănătăţii  publice  prestate  persoanelor  fizice  şi
juridice, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 533 din 13 iulie 2011, şi în baza tarifelor Î.S.
„Centrul Republican de Pedologie Aplicată”. 
    Implementarea Programului pe anii 2015­2016 va implica mijloace financiare în sumă totală
de 2408,8 mii lei.
    70. Rezultatele implementării Programului pentru anii 2015­2016 vor sta la baza optimizării
ulterioare a sortimentului de produse alimentare, numărului de probe prelevate şi spectrului de
substanţe active monitorizare în funcţie de riscurile evaluate şi obiectivele anuale stabilite.
Capitolul IX. Rezultatele scontate şi indicatorii de progres
Secţiunea 1. Rezultatele scontate
    71. Implementarea Programului va permite obţinerea următoarelor rezultate:
    1) monitorizarea şi controlul respectării legislaţiei privind siguranţa produselor alimentare de
origine  vegetală,  asigurarea  monitorizări  din  partea  statului  a  nivelului  de  inofensivitate  a
produselor alimentare de origine vegetală plasate pe piaţa internă şi celor destinate exportului;
    2) evaluarea şi gestionarea riscurilor;
        3)  garantarea  plasării  pe  piaţă  a  produselor  sigure,  inofensive,  sporirea  încrederii
consumatorului în calitatea produselor vegetale;
    4) protecţia consumatorilor prin minimizarea expunerii acestora la riscuri alimentare;
    5) reducerea riscului de intoxicaţii şi îmbolnăvire a populaţiei;
    6) contribuirea la reducerea rebuturilor şi reclamaţiilor consumatorului;
        7)  facilitarea  exportului,  penetrarea  şi  diversificarea  pieţelor  externe,  crearea  unui  avantaj
competitiv pentru produsele moldoveneşti pe pieţele interne şi externe;
    8) creşterea credibilităţii şi încrederii partenerilor de afaceri din sfera businessului;
    9) protecţia componentelor mediului;
        10)  crearea  premiselor  pentru  reducerea  cantităţii  de  pesticide  la  o  unitate  de  suprafaţă  de
teren agricol;
        11)  evaluarea  riscurilor  de  sănătate  asociate  consumului  de  produse  alimentare  de  origine
vegetală contaminate.
Secţiunea a 2­a. Indicatorii de progres
    72. Implementarea Programului va fi supravegheată prin aplicarea următorilor indicatori de
progres:
        1)  instrucţiuni  privind  prelevarea  probelor  de  produse  alimentare  de  origine  vegetală,
elaborate şi aprobate de Agenţie; 
    2) 37 de subdiviziuni raionale/municipale pentru siguranţa alimentelor, asigurate în anul 2015
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=353944 13/15
3/4/2015 lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=353944

cu instrucţiuni privind prelevarea probelor; 
        3)  140  de  agenţi  responsabili  de  prelevarea  probelor  din  produsele  alimentare  de  origine
vegetală, instruiţi; 
    4) 97­100 % probe prelevate şi analizate în laborator, anual, potrivit Planului calendaristic de
prelevare;
        5)  5  substanţe  active  prezente  frecvent  în  produsele  alimentare  de  origine  vegetală,
identificate pînă în anul 2017;
        6)  10  substanţe  active  prezente  frecvent  în  produsele  alimentare  de  origine  vegetală,
identificate pînă în anul 2020; 
    7) 10 produse de origine vegetală (legume) care prezintă risc major în raport cu conţinutul de
nitraţi, identificate pînă în anul 2017; 
    8) participarea la minimum 5­7 teste de competenţă interlaborator în anii 2015­2020; 
    9) 3 seminare zonale, organizate;
    10) 10 emisiuni radio/televizate, realizate;
    11) raport privind realizarea Programului naţional de monitorizare a reziduurilor de pesticide
şi  a  conţinutului  de  nitraţi  în  produsele  alimentare  de  origine  vegetală  pentru  anii  2015­2020,
întocmit anual.
Capitolul X. Supravegherea implementării Programului,
comunicare şi raportare
Secţiunea 1. Supravegherea
    73. Supravegherea implementării Programului va fi asigurată prin intermediul indicatorilor
de progres, care demonstrează gradul de realizare şi impactul obiectivelor preconizate. 
    74. Procesul de supraveghere prevede aprecierea gradului de realizare a acţiunilor planificate,
raportul  dintre  acţiunile  realizate  şi  obiectivele  formulate,  precum  şi  măsurile  întreprinse  în
funcţie de riscurile evaluate. 
        75.  Succesul  implementării  Programului  este  condiţionat  de  atitudinea  responsabilă  a
structurilor  statale,  de  implicarea  activă  a  societăţii  civile  şi  de  interesul  sporit  al  fiecărei
persoane în parte.
        76.  Agenţia  va  asigura  supravegherea  implementării  Programului  prin  exercitarea
următoarelor măsuri:
        1)  verificarea  continuă  privind  numărul  şi  provenienţa  probelor,  pentru  a  se  asigura  că
măsurile prevăzute în anexele nr.1 şi 2 vor fi realizate integral pînă la sfîrşitul anului respectiv;
    2) păstrarea copiilor proceselor­verbale de prelevare a probelor;
    3) verificarea corespunderii dintre numărul de probe prelevate şi cotele stabilite în punctul
59;
        4)  verificarea  respectării  termenelor  de  livrare  a  probelor  în  laborator,  cerinţelor  de
completare a proceselor­verbale, informaţiei privind starea corespunzătoare a probelor livrate;
    5) verificarea corectitudinii ambalării şi transportării probelor prelevate.
Secţiunea a 2­a. Comunicarea
    77. Agenţia asigură transparenţa implementării Programului prin:
        1)  informarea  consumatorului  asupra  inofensivităţii  produselor  alimentare  de  origine
vegetală;
        2)  publicarea  trimestrială  pe  site­ul  oficial  al  Agenţiei  a  informaţiei  privind  îndeplinirea
Planului calendaristic de prelevare a probelor pentru monitorizarea reziduurilor de pesticide şi a
conţinutului de nitraţi în produsele alimentare de origine vegetală;
    3) organizarea companiilor de informare şi conştientizare a agenţilor economici (seminare,
emisiuni radio şi TV, articole în mass­media) asupra respectării cerinţelor de inofensivitate;
        4)  informarea  şi  asigurarea  participării  publicului  şi  a  organizaţiilor  neguvernamentale  la
propagarea informaţiei privind riscul contaminării produselor agricole.
Secţiunea a 3­a. Raportarea
        78.  Agenţia  asigură  plasarea  trimestrială  pe  site­ul  său  oficial  a  rapoartelor  de  încercări
privind rezultatele de laborator, care vor include următoarea informaţie:
    1) denumirea operatorului şi adresa juridică;
    2) denumirea produsului şi cantitatea (tone);
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=353944 14/15
3/4/2015 lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=353944

    3) provenienţa produselor de origine vegetală (producţie importată, autohtonă, ecologică, cu
indicarea ţării de origine);
    4) rezultatele de laborator ale probelor analizate (conforme/neconforme);
    5) indicarea nivelului reziduurilor de pesticide şi a conţinutului de nitraţi depistate (mg/kg);
    6) detalii despre acţiunile întreprinse în cazul depistării neconformităţii produselor.
    79. În procesul de implementare a prezentului Program, autorităţile responsabile colaborează
cu alte autorităţi publice centrale şi locale, organizaţiile neguvernamentale, mass­media, precum
şi cu structurile internaţionale în domeniu.
    80. Agenţia publică pe pagina sa web oficială raportul anual de încercări privind rezultatele
analizelor  de  laborator,  inclusiv  cele  conforme  şi  neconforme,  precum  şi  informaţii  despre
acţiunile  de  control  sau  alte  măsuri  întreprinse,  inclusiv  planificarea  modificărilor  la  Planul
calendaristic de prelevare a probelor.

    anexa nr.1

    anexa nr.2

    anexa nr.3

    anexa nr.4

    anexa nr.5

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=353944 15/15