Sunteți pe pagina 1din 21

CURSUL VIII

NEO-BAROC: COSMETICĂ ȘI PUTERE


URBANISM, AN III
FACULTATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIȘOARA

as. univ. dr. arh. Ștefana BĂDESCU


2019-2020
MIȘCAREA CITY BEAUTIFUL

• Curentul baroc a inspirat, de-a lungul timpului, o serie de abordări


de tip formalist, dintre care cea mai cunoscută este probabil
mișcarea City Beautiful;
• Avându-și originea în barocul european, această mișcare, bazată pe
estetizarea excesivă a mediului urban, cunoaște trei abordări diferite
în secolul XX:
o abordarea capitalistă (în America) – în vederea recuperării
decalajului cultural și de imagine dintre SUA și Europa;
o abordarea imperialistă (în teritoriile din afara Europei, aflate
sub dominația Imperiului Britanic) – în vederea exprimării
puterii și superiorității rasiale a nației conducătoare;
o abordarea totalitară (în regimurile de dreapta și de stânga
deopotrivă) – în vederea transpunerii în realitate a viziunilor
megalomane ale dictatorilor anilor ‘30.

2
ABORDAREA CAPITALISTĂ: DANIEL BURNHAM

• Primul exemplu de urbanism


neo-baroc realizat în SUA a
fost ansamblul imaginat de
Daniel Burnham pentru
expoziția internațională
World’s Columbian Exposition,
desfășurată la Chicago în anul
1893;
• Deși a rezistat doar o vară,
acest ansamblu, bazat pe
principiile mișcării City
Beautiful, a fost realizat ca un
oraș în miniatură,
constituindu-se într-un model
pentru dezvoltările viitoare.

3
ABORDAREA CAPITALISTĂ: DANIEL BURNHAM

• Punând accent pe importanța


infrastructurii, Burnham a
introdus în mediul urban
următoarele elemente:
o alimentarea cu apă și
canalizare;
o alimentarea cu energie
electrică și telefonie;
o departamente de
pompieri și poliție;
o linie de tren suspendată;
o organizarea coerentă a
clădirilor în ansambluri;
o cromatica uniformă a
fațadelor / înălțimea
uniformă a cornișelor.

4
ABORDAREA CAPITALISTĂ: CHICAGO

• La începutul secolului XX, ca urmare a unei creșteri rapide și


necontrolate, orașul Chicago se prezintă ca un ansamblu haotic, atât
din punct de vedere estetic, cât și social;
• În vederea îmbunătățirii situației existente, Camera de Comerț din
Chicago (Merchants Club) demarează, în anul 1906, demersurile de
sistematizare a orașului;
• În acest sens, apelează la serviciile lui Daniel Burnham, apreciat
pentru propunerile realizate cu ocazia expoziției internațională
World’s Columbian Exposition;
• Astfel, în anul 1909 Daniel Burnham publică, în colaborare cu
Edward Bennett, un plan de sistematizare a orașului, cunoscut
actualmente sub numele de Planul Burnham, având ca scop:
o restituirea armoniei vizuale și estetice în mediul urban,
premise pentru o dezvoltare socială armonioasă;
o încurajarea turismului.

5
ABORDAREA CAPITALISTĂ: CHICAGO

• Propunerile lui Burnham


pentru Chicago cuprind:
o amenajarea de noi
artere de circulație;
o demolarea mahalalelor;
o extinderea parcurilor.

6
ABORDAREA CAPITALISTĂ: CHICAGO

• De asemenea, se propune:
o transformarea malului
lacului într-un parc
urban de mari
dimensiuni;
o transformarea uneia
dintre străzile
perpendiculare pe lac
într-o promenadă de 90
m lățime, bordată de
clădiri monumentale;
• Punctul de convergență al
întregului plan urma să fie
constituit de un centru civic
de mari dimensiuni, care însă
nu s-a realizat.

7
ABORDAREA CAPITALISTĂ: CHICAGO

• În sfârșit, proiectul vizează


realizarea unei rețele de linii
de tren subteran, corelate cu
o serie de gări situate în
puncte cheie ale orașului.

8
ABORDAREA CAPITALISTĂ: CHICAGO

• Deși proiectul a fost un succes, fiind implementat aproape integral


în practică, criticii nu au întârziat să apară;
• Astfel, Lewis Munford l-a considerat o simplă operațiune de
„cosmetică municipală”, atrăgând atenția asupra faptului că
propunerea ignoră complet problema locuințelor, sistemul
educațional și sanitar.

9
ABORDAREA CAPITALISTĂ: WASHINGTON, D.C.

• La sfârșitul secolului al XIX-lea, orașul Washington, D.C. nu fusese


încă finalizat, iar axele urbane generoase, prevăzute de l’Enfant,
erau invadate de tarabe comerciale;
• De asemenea, de-a lungul râului Potomac, apăruseră o serie de
mahalale mizere, locuite de o populație săracă, incompatibilă cu
ceea ce ar fi trebuit să devină capitala lumii civilizate;
• În consecință, Congresul lansează, în 1901, programul de
înfrumuseţare a oraşului, denumit proiectul McMillan (după
senatorul James McMillan, care a coordonat echipa de proiectare);
• Proiectul de reamenajare a orașului Washington a fost realizat în
spiritul mișcării City Beautiful, fiind inspirat de estetica marilor
capitale europene.

10
ABORDAREA CAPITALISTĂ: WASHINGTON, D.C.

• În spiritul proiectului iniţial, acest program:


o remodelează imaginea Capitoliului şi extinde axa ceremonială
(National Mall);
o elimină cartierele de săraci;
o propune un sistem de parcuri, care se extinde la nivelul
întregului oraş.

11
ABORDAREA CAPITALISTĂ: WASHINGTON, D.C.

• După 1899, apare un


regulament referitor la
regimul de înălțime al
clădirilor, care nu au voie să
depășească înălţimea
Capitoliului;
• Acest regulament a asigurat
menținerea caracterului
orizontal al orașului, însă a
condus la extinderea
țesutului urban în teritoriu,
fapt ce a cauzat o serie de
probleme (ex.: traficul).

Surse  imagini:  w ww.wikipedia.org,  prelucrat 12


ABORDAREA IMPERIALISTĂ: NEW DELHI

• În anul 1911, regele George al


V-lea al Marii Britanii a decis
mutarea capitalei Indiei de la
Calcutta la New Delhi;
• Motivul oficial a fost acela că
orașul Delhi beneficia de o
poziție centrală, ce favoriza
accesibilitatea, dar și de un
climat mai sănătos;
• Adevărata seminificație era
însă una politică, și anume
aceea de a dezbina populația
locală.

13
ABORDAREA IMPERIALISTĂ: NEW DELHI

• Inițial, Dehli era format din două nuclee:


o nucleul locuit de băștinași, aglomerat și compact, având aprox.
230.000 locuitori;
o cartierul coloniștilor, asezat la o distanță “igienică”, spre nord-
vest;
• Noua capitală urma să fie amplasată în vecinătatea orașului
existent, într-o zonă mai înaltă;
• Propunerea inițială a generat nemulțumiri din partea viceregelui, a
cărui reședință urma să fie amplasată mai jos decât clădirea
secretariatului.

14
ABORDAREA IMPERIALISTĂ: NEW DELHI

• În vederea obținerii acordului


tuturor actorilor implicați, s-a
luat hotărârea amplasării
reședinței viceregelui pe o
colină, la înălțime;
• Cu toate acestea, prin
poziționarea inteligentă a
celor două clădiri, s-a obținut
efectul optic dorit de
administrație: în realitate, de
la baza pantei, din reședința
viceregelui nu se percepe
decât cupola, în timp ce
clădirea secretariatului
captează toată atenția.

15
ABORDAREA IMPERIALISTĂ: NEW DELHI

16
ABORDAREA TOTALITARĂ: ROMA LUI MUSSOLINI

• În perioada interbelică,
Mussolini realizează o serie de
intervenții în țesutul construit
al Romei, prin care urmărește
glorificarea moștenirii
imperiale a orașului,
moștenire ce justifică
supremația acestuia în lumea
interbellică;
• Astfel,Mussolini taie noi axe
în țesut, precum bulevardul
care leagă Colosseum-ul de
Piața Venezia, noua piață
ceremonială a capitalei.

17
ABORDAREA TOTALITARĂ: BERLINUL LUI HITLER

• Similar, Hitler dorește să


transform Berlinul într-o
capitală de prestigiu mondial,
loc de întâlnire pentru vaste
ceremonii publice;
• Împreuna cu arhitectul Albert
Speer, Hitler concepe un plan
de reconstrucție a Berlinului,
care miza pe trasarea de noi
axe monumentale în țestutul
construit, realizate prin
demolarea masivă a
structurilor medievale
existente.

18
ABORDAREA TOTALITARĂ: BERLINUL LUI HITLER

• Se propun 17 axe radiale și 4


inele, precum și construirea
de noi poli la nord și sud de
Berlin;
• Din fericire, costurile de
înarmare împiedică realizarea
integrală a acestui proiect,
deși anumite propuneri sunt
continuate după Război de
administrația rusă.

19
ABORDAREA TOTALITARĂ: MOSCOVA

• Regimul comunist s-a folosit


de asemenea de principiile
neo-baroce în vederea
consolidării puterii liderilor
bolșevici;
• Țesutul urban al Moscovei a
fost astfel tăiat cu axe
ceremoniale, la intersecția
cărora au fost amplasate
monumente ascalare,
dedicate liderilor și gloriei
socialismului.

20
VĂ MULȚUMESC!