Sunteți pe pagina 1din 11

MICOTOXINE

Toxicologie alimentara
LP
MICOTOXINE
 Micotoxinele sunt metaboliți secundari toxici produși de mucegaiuri precum Aspergillus,
Penicillium, Fusarium și Alternaria.
 Micotoxinele pot fi definite drept „metaboliți fungici care, atunci când sunt ingerate, inhalate sau
absorbite prin piele, provoacă boli sau moarte umană și animală”.
 Micotoxinele provoacă diverse efecte toxice. Sunt cancerigene, neurotoxice, teratogene și
imunotoxice.
 În prezent, 400 de micotoxine diferite au fost recunoscute. Cele mai importante micotoxine din
punct de vedere al sănătății umane, animalele și domestice sunt aflatoxine ochratoxina A,
fumonisinele, zearalenona și deoxinivalenolul. Aceștia sunt prezenți în mod obișnuit ca și
contaminanți în diferite mărfuri, inclusiv cereale, nuci, ceaiuri din plante și mirodenii. Culturile
care sunt păstrate mai mult de câteva zile devin susceptibile la creșterea mucegaiului și la
producerea de micotoxine. Contaminarea poate avea loc înainte de recoltare sau în perioada de
după recoltare.
 Clima tropicală și depozitarea precară sunt condițiile adecvate de mediu care susțin creșterea
mucegaiului și producția de micotoxine. Producția de micotoxine poate fi îmbunătățită prin
condiții ecologice precum seceta sau deteriorarea insectelor sau recoltarea mecanică în timpul
cultivării și depozitării.
AFLATOXINE
 Aflatoxinele (AFs) sunt o clasă de micotoxine produse în principal de tulpinile
toxigenice de Aspergillus flavus și Aspergillus parasiticus și mai rar de Aspergillus
nomius, care pot crește pe diverse tipuri de alimente, băuturi și plante medicinale.
 Aflatoxinele sunt cele mai importante micotoxine umane și sunt printre cele mai
toxice micotoxine.
 Există aproape 20 de tipuri diferite de aflatoxine dintre care cele patru majore sunt
aflatoxinele B1, B2, G1 și G2. Aflatoxina B1 (AFB1) și aflatoxina B2 (AFB2) sunt
produse de Aspergillus flavus în timp ce toate cele patru izoforme (B1, B2, G1, G2)
sunt produse de Aspergillus parasiticus.
 Aflatoxina B1 este cea mai toxică dintre aflatoxine și cea mai puternică
hepatocarcinogenă naturală.
AFLATOXINE
 Producția de afatoxină este afectată de mai mulți factori.
 Factorii principali sunt tulpina fungică, potențialul de substrat, conținutul de
umiditate, temperatura și umiditatea relativă.
 Factorii minori care afectează producția de aflatoxină includ potențialul inoculului,
soiul de cultură, alimentarea cu oxigen, interacțiunea insectelor și condițiile de
depozitare.
 Condițiile calde și umede ale țărilor tropicale și subtropicale sunt favorabile
pentru producția de aflatoxină și este îmbunătățită prin depozitarea precară a
culturilor
AFLATOXINE
 Aflatoxinele sunt printre cei mai puternici mutageni și cancerigeni cunoscuți.
 Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului (IARC) a clasificat AF-urile ca
cancerigen uman din Grupa 1.
 Aflatoxinele și infecția cu virusul hepatitei B (VHB) dezvoltă sinergic aproximativ
un risc de carcinom hepatocelular de treizeci de ori mai mare la persoanele
pozitive cu VHB expuse la aflatoxină, în comparație cu persoanele negative cu VHB.
 Alte efecte toxice ale aflatoxinelor includ genotoxicitatea, teratogenitatea și
activitatea imunosupresivă.
 Valorile Aflatoxinei B1 LD50 pentru majoritatea speciilor de animale variază de la 1
la 50 mg / kg greutate corporală.
AFLATOXINE
 Contaminarea unui produs alimentar sau furajer cu micotoxine nu implică şi
modificarea caracteristicilor organoleptice ale produsului sau prezenţa obligatorie
a fungului elaborator, ceea ce face imposibilă decelerarea micotoxinei, dacă
furajele şi alimentele nu sunt supuse unui riguros control micotoxicologic periodic.
 Toxicitatea micotoxinelor este exprimată în DL50, însă această modalitate de
exprimare arată unele carenţe: oferă date experimentale pe animale (îndeosebi
animale de laborator, date care nu pot fi extrapolate la om), nu ia în considerare
decât efecte letale şi exclude “toxicitatea cumulativă, determinată de expunerea
repetată la doze mici”.
 Aflatoxinele (AF) reprezintă un grup de 18 compuşi cu structuri asemănătoare,
unde 4 dintre aceştia au forme frecvent întâlnite în alimente: B1, B2, G1, G2. Din
punct de vedere chimic, aflatoxinele reprezintă un ansamblu dintre o cumarină şi
trei furani. Sunt molecule cu masă moleculară mică (312-330 g/mol).
AFLATOXINE
 Acestea sunt totodată solubile în apă, insolubile în solvenţi nepolari, foarte solubile
în solvenţi organici (alcool metilic şi cloroform), fiind uşor de extras. La lumina
ultravioletă, sunt fluorescente (albastru pentru AFB, verde pentru AFG, AFM1
prezentând o fluorescenţă mov-albastră). S-au pus la punct, în prezent, tehnici şi
metode de izolare, dozare, identificare şi sinteză a micotoxinelor, încât sunt
înfăţişate câteva sute de micotoxine, unele fiind considerate micotoxine majore.
AFLATOXINE ANALIZE
 În Uniunea Europeană, reglementările privind aflatoxina în cereale, arahide, fructe
uscate sau nuci limitează prezenţa la 4 aflatoxine ppb – total şi 2 ppb pentru
aflatoxina B1.
 Trebuie menţionat că unele dintre statele UE şi-au stabilit propriile limite maxime
aflatoxine.
 Testele şi kiturile de ultimă generaţie sunt însă prezente în aproape toate
laboratoarele ţărilor comunitare.
TESTE - AFLATOXINE
 Denumit şi “testul de încredere pentru aflatoxină”, Afla Test conduce spre rezultate
numerice precise. Siguranţa este conferită de cromatografia monoclonală de
afinitate pe bază de anticorpi. Afla Test poate izola aflatoxinele B1, B2, G1, G2, feed-
uri prezente în cereale şi aflatoxina M1 din produsele lactate. Testul este aprobat
de Asociaţia Comunităţilor Analitice (AOAC International) şi Federal Grain
Inspection Service (FGIS).
 Test de cromatografie lichidă de înaltă performanţă (High Performance Liquid
Chromatography – HPLC) este folosit exclusiv pentru detectarea de aflatoxine, prin
folosirea largă a alezajului de imunoafinitate. Cu un volum total Vicam de 3 ml,
comparativ cu 1 ml folosit curent în coloane standard, Afla Test BM înlesneşte un
debit mai rapid, fiind preferat de tot mai multe laboratoare, considerat etapa ideală
de curăţare pentru orice test de cromatografie de înaltă performanţă.
TESTE - AFLATOXINE
 Foloseşte cromatografia de imunoafinitate pentru izolarea selectivă a aflatoxinelor
B1, B2, G1, G2, M1 şi pentru analiza de cromatografie lichidă de înaltă performanţă.
Testul SR kitis widebore fast-flux este special conceput pentru maximizarea
recuperării aflatoxinei G2 şi pentru accelerarea transferului de probă.
 Afla B este o metodă de detectare cantitativă a aflatoxinei, în mai multe produse.
Biotehnologie VICAM avansată, permite măsurarea tuturor aflatoxinelor majore (B1,
B2, G1, G2 şi M1), fără utilizarea de solvenţi toxici, cum ar fi cloroformul sau clorura
de metilen.
 Afla M1 FL + este o metodă de detectare cantitativă a aflatoxinei M1 din lapte.
Tehnologie VICAM avansată, permite măsurarea aflatoximei M1 din lapte, fără
utilizarea solvenţilor toxici, cum ar fi cloroformul sau clorura de metilen.
TESTE - AFLATOXINE
 AFLAM1-HPLC - Este o metodă de detectare cantitativă a aflatoxinei M1 din lapte,
bazată pe cromatografie lichidă de înaltă performanţă. Tehnologie VICAM avansată,
permite măsurarea aflatoxinei M1 din lapte, fără utilizarea de solvenţi toxici,
precum cloroformul sau clorura de metilen.
 Afla Check este un kit de testare superior, folosit în detectarea primar-generală a
prezenţei aflatoxinei.
 Test VICAM bazat pe cromatografia lichidă de înaltă performanţă, Afla Ochra
HPLC este unicul test care utilizează o singură coloană pentru a produce rezultate
numerice precise, atât pentru aflatoxina B2,G1 şi G2, cât şi pentru ochratoxina A şi
B1. Testul Afla Ochra este sigur şi simplu, putând fi aplicat pe o multitudine de
produse; acesta poate fi efectuat în mai puţin de 30 de minute (cu excepţia
preparatelor eşantionare şi de extracţie) necesitând doar minime abilităţi HPLC.
Pentru produsele afectate de căldură şi/sau umiditate, testul Afla Ochra HPLC
poate fi efectuat aproape oriunde.