Sunteți pe pagina 1din 32

1

Alimentaţia în
diabetul zaharat
tip 1
2

• DZ tip 1
– Deficit absolut de insulină
3
Mijloace de tratament
1. Modificarea stilului de viaţă:
-dietă
-exerciţiu fizic

2. Medicaţia antidiabetică:
-insulină

3. Autocontrolul glicemic
4

Rolul dietei
• De a dezvolta obiceiuri alimentare sănătoase
• De a aduce energie adecvată pentru creştere şi
dezvoltare optimă
• De a obţine şi menţine IMC normal
• De a obţine o balanţă între aportul alimentar,
necesarul metabolic, consumul de enregie (şi prin
activitate fizică) şi acţiunea insulinei, pentru a obţine
un control glicemic optim
• De a preveni şi trata complicaţiile acute ale DZ, adică
hiper- şi hipoglicemia
• De a reduce complicaţiile micro- şi macrovasculare
• De a menţine calitatea vieţii
• De a crea o relaţie de încredere cu dieteticianul
5

Dieta în DZ:
- adecvată caloric
- conţinut adecvat în principii
alimentare
- orarul meselor
6

Necesarul energetic
• La diagnostic, apetitul şi aportul de
energie pot fi crescute pentru a compensa
scăderea ponderală anterioară, apărută
prin catabolismul caracteristic deficitului
de insulină

• După obţinerea greutăţii dorite, aportul


energetic se va reduce
7

• Aportul energetic se calculează în funcţie


de vârstă, sex, înălţime
• Se adaptează mereu, pe măsură ce copilul
creşte
8

Atenţie
• Creşterea ponderală, la copiii cu DZ tip 1
poate avea diverse cauze
– Hiperinsulinizarea
– Aport alimentar prea mare, din frică de
hipoglicemie
– Gustări prea frecvente
– Sedentarism
9

Distribuţia macronutrienţilor
• Glucide: 50-55%

• Lipide: 30-35%

• Proteine: 10-15%
10

Glucide
• Aport moderat de sucroză
– <10% din aportul energetic zilnic

• Glucidele nu trebuie restricţionate la


copiii cu DZ tip 1, pentru că aceasta ar
influenţa în mod negativ creşterea şi
dezvoltarea
11

Surse recomandate de glucide


• Pâine şi produse din cereale integrale
• Leguminoase
– Mazăre
– Fasole
– Linte
• Fructe
• Legume
• Lactate cu conţinut mic de lipide
12

Sucroza (zahărul)
• Mai puţin de 10% din aportul caloric
• Aportul de zahăr trebuie ajustat cu doza de insulină
• Zahărul poate fi folosit în tratamentul hipoglicemiei
• Băuturile îndulcite cu zahăr trebuie evitate pe cât
posibil (cu excepţia hipoglicemiilor!)

• Nu se recomandă interzicerea aportului de zahăr


(implicaţii psihiologice!)
13

Fibrele alimentare
• Formulă de calcul pentru copii cu vârsta
mai mare de 5 ani:
– Vârsta (în ani) = grame fibre pe zi

• Formulă de calcul pentru copii cu vârsta


peste 1 an:
– 2,8-3,4 g/240 kcal
14

Surse de fibre
• Cereale integrale
• Leguminoase
• Fructe
• Legume

• Aportul de fibre trebuie însoţit de un


consum adecvat de lichide!
15

Efectele fibrelor
• Fibrele solubile pot duce la scăderea absorbţiei
de lipide
– Leguminoase, fructe, legume
• Pectina poate oferi protecţie cardiovasculară
– Fructe
• Fibrele insolubile normalizează tranzitul
intestinal
– Cereale
• Fibrele induc o senzaţie de saţietate
16

Lipidele
• Acizi graşi saturaţi
– <10% din aportul energetic zilnic
• Acizi graşi trans
– <1% din aportul energetic zilnic
• Acizi graşi mononesaturaţi
– >10% (până la 20%) din aportul energetic zilnic
• Acizi graşi omega 3
– 0,15 g/zi
17

• MUFA
– Ulei de măsline, susan, rapiţă
– Oleaginoase
– Unt de arahide

• PUFA
– Ulei de porumb,floarea-soarelui, sofrănel,
soia
– Peşte oceanic gras
18

Fitosteroli
• Produse cu fitosteroli
– Margarine
– Lactate

• Pot fi utilizate la copii cu vârsta peste 5


ani, dacă au valori crescute ale
colesterolului total şi/sau LDLc, în ciuda
unei alimentaţii corecte
19

Surse recomandate
• Carne slabă
• Carne de peşte
– 1-2 porţii de 80-120 g/săptămână
• Lactate cu conţinut mic de lipide
• Uleiuri vegetale
• Oleaginoase
20

Surse nerecomandate
• Lactate bogate în lipide
• Carne grasă
• Snacksuri cu conţinut mare de lipide
• Uleiuri prăjite
• Margarină
• Produse de patiserie
21

Proteine
• Copil mic
– 2 g/kg corp/zi

• Copil de 10 ani
– 1 g/kg corp/zi

• Adolescent
– 0,8-0,9 g/kg corp/zi
22

• Aportul de proteine este important


pentru dezvoltarea normală

• Se încurajează utilizarea surselor


vegetale
– Leguminoase

• Se recomandă şi sursele animale


– Carne de peşte
– Carne slabă
– Lactate cu conţinut mic de lipide
23

Vitamine, minerale şi antioxidanţi


• Conform necesarului vârstei respective

• Consum crescut de fructe – aport de


antioxidanţi
– Tocoferol, carotenoizi, vitamina C, flavonoizi

• Nu se recomandă suplimente de vitamine


sau minerale
24

Sare (NaCl)
• Necesarul conform vârstei

• Sarea ajunge în alimentaţie


– Produse procesate
– Adaos propriu (20%)

• Recomandări
– Scăderea aportului de produse procesate
– Evitarea adăugării de sare în cursul procesului de
prepararae
25

Alcool
• Consumul excesiv de alcool este periculos
– Inhibă gluconeogeneza
– Poate induce hipoglicemii prelungite (la 10-
12 ore după consum, în funcţie de cantitatea
consumată)
26

În cazul consumul de alcool,


trebuie ţinut cont de unele sugestii
• Se consumă glucide înainte şi/sau în cursul şi/sau după
consumul de alcool

• Se ajustează doza de insulină, mai ales dacă se practică


şi exerciţiu fizic în timpul sau după consumul de alcool

• O atenţie aparte – hipoglicemia nocturnă


– Gustare înainte de culcare
– Monitorizarea glicemiei în cursul nopţii

• Monitorizarea glicemiei în cursul zilei următoare, cel


puţin până la prânz
27

Produsele “pentru diabetici”


• Nu sunt recomandate
– Nu sunt necesare!!!
– Sunt scumpe
– Sunt bogate în lipide
– Pot conţine îndulcitori cu efect laxativ
28

Îndulcitorii artificali
• Se recomandă consumul de apă şi nu de
băuturi răcoritoare

• Produsele cu îndulcitori pot fi utile, mai


ales la cei cu exces ponderal

• Există valori maxime admise, care nu par


a fi nocive
29

Orarul meselor
• 3 mese principale
• ± 2-3 gustări
30

• Copilul cu DZ tip 1 trebuie îndrumat de


un dietetician cu experienţă!!!!
31

Dieta
• Necesar energetic calculat
• Glucide: 50-60%
– Sucroză: sub 10%
• Lipide: 25-30%
• Proteine: 10-15%
• Fibre: 14-20 g/1000 kcal
• Na: 1500-2500 mg/zi
32

• Repartiţia glucidelor în 5-6 mese:


Depinde de tipul insulinoterapiei!

• 15-20% - mic dejun


• 5-10% la gustarea de la mijocul
intervalului dintre mic dejun şi prânz
• 25-30% la prânz
• 5-10% la gustarea de la mijlocul
intervalului dintre prânz şi cină
• 20-25% la cină
• 5-10% – gustare înainte de culcare