Sunteți pe pagina 1din 22

Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” Timişoara

Disciplina de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice

Nutriția sportivului

Macronutrienții- lipidele

2019 Dr. Popescu Simona


Lipidele
• Definiţie: substanţe organice, componente ale
materiei vii, insolubile în apă, dar solubile în solvenţi
organici.
• Compoziţie: sunt alcătuite din esterificarea acizilor
graşi cu diferiţi alcooli.

Tipuri de alcooli:
-gliceroli,
-steroli,
-alcooli superiori,
-sfingozină.
Lipidele
Tipuri de acizi graşi:

- saturaţi: acidul palmitic şi stearic

- mononesaturaţi: acidul palmitoleic şi oleic

- polinesaturaţi: acidul linoleic, linolenic, arahidonic,


eicosapentanoic, docosahexanoic
Lipidele

• Clasificare:
- Lipide simple: gliceride (mono-, di-, tri-), steride,
ceride
- Lipide complexe (conţin în plus acid fosforic,
aminoalcooli, AA şi glucide): fosfolipide, sfingolipide.
- Lipide derivate: acizi graşi, alcooli alifatici, compuşi
steranici, carotenoizi, vitamine liposolubile.
Importanţă deosebită în organism prezintă:
- Trigliceridele
- Colesterolul
- Acizii graşi
Lipidele

• Rol:
- nutritiv, reprezentând 25 – 35% din RA
- solvent pentru vitamine liposolubile
- vehicul al acizilor graşi esenţiali (acidul linoleic,
linolenic şi arahidonic)
- participă la realizarea micelelor hidrosolubile,
indispensabile absorbşiei intestinale
- intră în structura membranelor celulare
- intră în structura surfactantului pulmonar
- au rol în coagularea sângelui prin protrombinază
- influenţează funcţiile leucocitare prin intermediul
leucotrienelor
Lipidele

• Rol:
- au rol de hormoni locali cu acţiune paracrină –
eicosanoizii
- rol energetic: 1 g lipide → 9,3 kcal
- rol antişoc (învelesc şi tapetează toate organele vitale)
- colesterolul – intră în componenţa bilei, este materia
primă pentru hormonii sexuali şi precursor al vitaminei
D.
- acizii graşi polinesaturaţi:
✓ intră în structura lipidelor de constituţie
✓ intervin în respiraţia celulară, stimulează activitatea
unor enzime (citocromoxidaza, succinatdehidrogenaza
✓ au efect hipocolesterolemiant
Bilanţul metabolic al lipidelor
• Aport:
- exogen – alimentaţie: 25 – 35% din RA sau 1 g/kgc/zi
• Digestie: lipaza (linguală, gastrică, pancreatică),
colesterol-ester-hidrolaza, fosfolipaza A2
• Absorbţie: la nivelul porţiunii superioare a jejunului

Forme de absorbţie: AGL, monogliceride, glicerol, colesterol

liber, lizofosfatide
Mecanisme:
• fracţiunile lipidice → difuziune simplă

• sărurile biliare → cotransport Na+/SB


Eliminare: patologic în scaun = steatoree.
Lipidele şi performanţa sportivă

• Lipidele – rol energetic important în


exerciţiul fizic aerob
• Surse de lipide:
– ţesutul adipos
– trigliceridele musculare
– trigliceridele alimentare
• Antrenamentul fizic ↑ capacitatea de
utilizare a AGL
• Utilizarea optimă a AGL – la 65% din
capacitatea maximă de efort
8
Lipidele şi performanţa sportivă
• Lipidele furnizează AGE care nu pot fi sintetizați de
organismul uman

• Depozitul energetic de grăsimi este mult mai consistent


decât cel de HC

• Depozitul de grăsimi din organism poate furniza energia


necesară unei alergări de 1300 km
Lipidele şi performanţa sportivă
• Ar fi de preferat ca arderea grăsimilor să preceadă
HC,
pentru a-i păstra ulterior, ca furnizori ai refacerii post –
efort

• În eforturi andurante, de lungă durată, depleția


depozit.
de HC (după 1 – 2 ore de efort extrem de stresant) care
a
furnizat cca 2000 kcal → utilizare grăsimi din depozitele
organism. (putere calorică de 50x > HC)
Lipidele şi performanţa sportivă
• HC și lipidele sunt întotdeauna oxidați ca un amestec
• Factori care influențează oxidarea:
- intensitatea și durata efortului fizic
- niv. condiției fizice (aerobe) a persoanei
- dieta
- cantitatea, compoziția, calitatea și momentul
adm. de HC înainte de efort
- conc. h. circulanți sânge (Adr stimulează lipoliza,
iar insulina o inhibă)
• AG rămași după lipoliză:
- o parte sunt reesterificați în interiorul adipocitelor
- o altă parte intră în Ø sanguin, dar numai cca 50% din
ei sunt oxidați. Conc. AG din plasma restantă = 0,2 – 0,4
mmol/l.
Lipidele şi performanţa sportivă

• În momentul începerii unui efort fizic,


procesul de lipoliză se accentuează în țesutul
adipos
• Un efort cu intensitate moderată determină:
- ↑ lipolizei cu 300% prin ↑ stimulării β –
adrenergice (de către catecolamine)
- Rata reesterificării ↓ cu 50%
- ↑ semnificativ Ø sanguin din mușchii
scheletici
- ↑eliberarea de AG în țesutul muscular
Lipidele şi performanţa sportivă

• În primele 15 min. din efort. fizic conc. de AG


din sânge ↓, deoarece rata de asimilare a
AG a mușchiului excede rata de introducere
a AG în mușchi
• Treptat rata de intrare în sânge a AG ↑ și
duce la ↑ conc. sanguine în AG, depășind
rata de asimilare musc. a acestora.
• Niv. de ↑ a AG este influențat de intensitatea
efort., care va det. ↑ cu 1 mmol/l/sânge într –
o oră de efort de intensitate moderată.
Lipidele şi performanţa sportivă

• La un efort intens și de durată, în timp, are


loc o descreștere treptată a conc. AG
plasm. până la stagnarea ei.
• În concluzie:
- fact. durată a efortului va fi cel care va det.
amplificarea oxidării AG și nu fact.
intensitate a efortului
- Rata de ↑ a oxidării AG va fi de 1,0 g/min
după 6 ore de efort (ex. alergare)
Lipidele şi performanţa sportivă

Încărcarea cu lipide

• Acută

• Cronică

15
Lipidele şi performanţa sportivă

• Încărcarea acută cu lipide (înainte de


efort)
– infuzii lipidice + heparină
– prânzuri lipidice (60-85%) cu câteva ori
înainte de efort
– diete hiperlipidice – 1-2 zile înainte
– utilitatea sa nu a fost dovedită
16
Lipidele şi performanţa sportivă

• Încărcarea cronică cu lipide


– diete cu 40-60% lipide, 5-14 zile înainte de
efort, urmate de

– 1-2 zile de diete bogate în carbohidraţi

– studii clinice echivoce

17
Lipidele şi performanţa sportivă

Atitudine practică
• Aport lipidic: 20-25% din calorii

[diete foarte sărace în grăsimi (2%) →


utilizarea carbohidraţilor şi epuizare
precoce]

[diete bogate în lipide – fără beneficii]

18
Lipidele şi performanţa sportivă

Suplimentarea cu metaboliţi lipidici


• Acizii graşi -3
– efect anabolic prin stimularea GH (?)
– efect antiinflamator, cu întârzierea apariţiei
oboselii musculare (?)
– nedovedite ştiinţific

19
Lipidele şi performanţa sportivă

Suplimentarea cu metaboliţi lipidici


• Trigliceride cu lanţ mediu – efect
ergogenic teoretic datorită:
– absorbţiei rapide
– pătrunderii uşoare în mitocondrii
– oxidării comparabile cu carbohidraţii
– efectele nu au fost dovedite științific

20
Lipidele şi performanţa sportivă

Suplimentarea cu metaboliţi lipidici


• Izomerii acidului linoleic
– ↓ preluarea lipidelor în adipocite
– reducerea masei ţesutului adipos la animale
– suplimente menite să ↓ greutatea
– fără efecte dovedite științific la om

21
Lipidele şi performanţa sportivă

Suplimente Efecte
Cafeina Stimulează lipoliza și mobilizează AG
Carnitina Ajută la transportul AG
Piruvatul și dihidroxiacetona Amplifică procesele oxidative ale AG
Cromul și vanadiul Stimulează oxidarea și ↓ G
Uleiul de pește Optimizează caracteristicile
membranelor și amplifică fcț.
Membranare, prin prezența lanțului
Omega 3
Yohimbina ↑ masa AG liberi și niv.
testosteronului

22