Sunteți pe pagina 1din 2

Resursele umane constituie un potenţial uman deosebit, unic, rar, dificil de imitat şi relativ de înlocuit,

ce trebuie înţeles, motivat sau antrenat, în vederea suprapunerii scopurilor sale peste cele


ale organizaţiei. 
Serviciile competitive pot fi asigurate doar de către personal bine pregătit şi specializat, cu o atitudine
corespunzătoare, cu comportamentu corespunzător şi cu performanţe corespunzătoare.

Crearea unei forţe de muncă instruite şi calificate necesită pregătire, educaţie de bază şi cursuri de
pregătire profesională, precum şi pregătire continuă practică la locul de muncă.

Resursele umane în turism au un rol important în stimularea cererii, crearea unei atmosfere de
destindere, formularea deciziei de cumpărare, formarea şi menţinerea interesului,simpatiei pentru un
anumit produs turistic sau destinaţie de vacanţă, unitate hotelieră sau de alimentaţie, mijloc de
transport sau formă de agrement etc. şi respectiv în determinarea revenirii turistului.

Profesiile din domeniul turistic trebuie sa se adapteze exigentelor profesiunilor din domeniul
serviciilor publice. Biroul International al Muncii a stabilit caracteristicile generale ale profesiilor din
turism, cu referire in special la turismul hotelier, dupa cum urmeaza:
- nivel scazut de tehnicitate, ce caracterizeaza anumite functii de baza din hotelarie si restaurante;
- marea mobilitate a fortei de munca - chiar daca activitatea respectiva nu este sezoniera, exista
frecvent fluctuatii ale gradului de antrenare a fortei de munca, ceea ce necesita utilizarea personalului
suplimentar ocazional pentru zilele de maxima intensitate turistica;
- munca in contratimp fata de programul obisnuit de munca (week-end-uri, sarbatori, concedii etc.)
provoaca mari dificultati in recrutarea fortei de munca, in special a persoanelor tinere;
- dimensiunea zilei de munca si intreruperea zilei de munca - munca in turism presupune o angajare a
intregului timp disponibil de pe parcursul unei zile. Consecintele negative pe plan familial si social
provoaca o serie de perturbari in continuitatea in munca a personalului angajat in turism;
- oboseala fizica - majoritatea functiilor din hotelarie si restaurante sunt generatoare de eforturi fizice
deosebite, precum si de oboseala nervoasa, in special in perioadele de maxim aflux turistic;
- constrangeri psihologice - pesonalul care intra in contact cu clientela turistica trebuie sa aiba
stapanire de sine, buna dispozitie si rabdare. Calitatea comportamentului sau nu trebuie sa jigneasca
sau sa indispuna pe turisti. De asemenea, personalul trebuie sa aiba o prezenta agreabila, sa cunoasca
mai multe limbi straine, sa aiba tact si sa posede cunostinte psihologice. Toate aceste calitati supun pe
lucratorii din turism unor constrangeri si presiuni de natura psihologica, care sunt generatoare de
modificari ale intervalului de timp destinat calificarii fortei de munca pentru aceste activitati.

-consumul de munca vie este superior comparativ cu alte ramuri cu dimensiuni si/sau productie
apropiata. Din acest punct de vedere, turismul raspunde trasaturilor fundamentale ale componentelor
tertiarului; mai mult, necesarul de munca la unitatea de produs este unul dintre cele mai ridicate, ceea ce
presupune un numar mai mare de lucratori si conduce la o productivitate a muncii mai redusa.

-raspunderea materiala si morala ridicata decurge, in principal, din implicarea nemijlocita a unei parti
importante a lucratorilor din turism in procesul servirii consumatorilor si are o semnificatie deosebita in
selectia si pregatirea personalului.

-un nivel relativ ridicat si complex de pregatire. In turism, exista un numar important de functii ce nu
necesita o calificare deosebita, asa numitele "bad jobs" (femeie de serviciu, liftier, portar, bagajist,
comisionar, ajutor de ospatar sau de bucatar); in afara acestora, munca din turism reclama pe langa
cunostintele de ordin tehnic, specifice fiecarui sector (hotelarie, alimentatie, transport, agentie de voiaj) si
un nivel general de instruire si cultura ridicat (apropiat de cel al turistilor). Lucratorul, mai ales in cazul celui
in contact cu turistii straini, trebuie sa cunoasca o limba de circulatie internationala, sa fie in masura sa
prezinte valorile turistice ale zonei in care isi desfasoara activitatea, sa poata oferi informatii de larga
utilitate, detaliate si corecte. 

Munca in turism se mai caracterizeaza si prin contactul direct dintre lucrator si client/turist, prin


participarea turistului la realizarea serviciului propriu-zis. Aceasta trasatura determina, in primul rand, un
efort continuu de adaptare a lucratorului la cerintele si personalitatea fiecarui client, ca si un sistem adecvat
de comunicare intre cei doi parteneri.

Intre particularitatile muncii in turism se inscrie si ocuparea sezoniera/temporara si asociat


acesteia, fluctuatia mare a personalului comparativ cu alte sectoare de activitate; aceasta caracteristica
este rezultatul concentrarii sezoniere a circulatiei turistice si functionarii temporare a unei imporatnte parti a
bazei tehnico-materiale.

Fluctuatia mare a personalului - mai mult de jumatate din totalul angajatilor sunt ocupati sezonier - reduce
nivelul satisfactiei in munca a lucratorilor (ca urmare a veniturilor mai reduse si nesigurantei locului de
munca), incurajeaja migratia spre sectoarele cu activitate permanenta, determina cheltuieli mai ridicate
privind crearea si intretinerea locurilor de munca etc., sporind complexitatea problemelor carora trebuie sa
le raspunda politica in domeniul resurselor umane.

Specificitatea activitatii turistice genereaza practicarea, in masura mai mare decat in alte sectoare,
a muncii cu timp partial (part time), a modelelor "flexibile" ale ocuparii personalului. Este vorba de
angajari in week-end, cu prilejul diverselor evenimente sau sarbatori sau pentru anumite activitati (ghizi,
instructori sportivi, serpasi, personal ajutator in cazul partidelor de vanatoare etc.). Aceste formule -
intalnite pe scara tot mai larga - raspund nu numai naturii proprii a turismului, ci si nevoilor unor segmente
ale populatiei (femei, pensionari, studenti). Cu toate acestea, ele creeaza si dificultati in recrutarea fortei de
munca, mai ales in situatia muncii in contratimp (cand majoritatea angajatilor au liber, se odihnesc).