Sunteți pe pagina 1din 17

UNIVERSITATEA

ȘTEFAN CEL MARE SUCEAVA

Impactul producerii energiei eoliene asupra mediului

Cântiuc Cezar Andrei


Grupa: 3811
Cuprins

I. Introducere
II. Impactul energiei eoliene asupra mediului
1. Obiectivele care condiționează construcția turbinelor eoliene
2. Evolutia tehnologica
3. Avantaje și dezavantaje
III. Energia eoliana în România
IV. Concluzii
V. Bibliografie

2
I. Introducere
Energia eoliană este energia vântului, o formă de energie regenerabilă. Vânturile se
formează deoarece Soarele nu încălzește Pământul uniform, fapt ce creează mișcări de aer.
Turbinele eoliene sunt produse care transforma energia cinetica a vantului in energie mecanica,
iar energia mecanica este transformata in mai departe in energie electrica. Energia electrica este
produsa de un sistem cu ajutorul unui regulator de incarcare.
Aceasta este inmagazionata in diferite acumulatoare. Acest grupul de baterii va fi conectat la un
invertor, cel care transforma curentul continuu obtinut de turbina in curent alternativ.
Curentul electric obtinut este, fie transmis spre imagazinare in baterii si folosit apoi cu ajutorul
unui invertor in cazul turbinelor de mica capacitate, fie livrat direct retelei de curent alternativ spre
distribuitori.
În prezent, energia eoliană împreună cu energia produsă din biomasă, este una din
cele mai promiţătoare surse de energie regenerabilă si cu siguranţa este prima sursă de
energie, după cea hidro considerată sursă de energie verde.

II. Impactul energiei eoliene asupra mediului


Diminuarea impactului parcurilor eoliene asupra mediului și exploatarea optimă a
resurselor naturale.
În dezvoltarea parcurilor eoline este esențial suportul unui consultant de mediu ce oferă
servicii integrate de consultanță de mediu, realizând studii de impact asupra mediului
înconjurător și monitorizări ale biodiversității.
Înaintea amplasării turbinelor eoliene, sunt necesare studii de impact asupra mediului,
țînând cont de flora și fauna din zona de amplasament și analizarea dispunerii vegetației,
speciilor observate, relației cu ariile protejate. Se studiază de asemenea, impactul asupra
solului și subsolului în timpul lucrărilor de construcții, dar și afectarea biodiversității pe
perioada lucrărilor de construcții și ulterior, în timpul funcționării efective a parcului eolian.
În urma calculelor au rezultat hărţi in sistem GIS (Geographic Information System) care
suprapuse cu zonele cu cel mai mare potenţial eolian sunt de mare ajutor în luarea deciziilor
strategice în dezvoltarea energiei eoliene.

1. Elemente legislative care condiționează construcția turbinelor eoliene


Obiectivele de mediu care condiționează construcția turbinelor eoliene sunt prezentate în
tabelul urmator:
Tabel II.1.1 Elemente legislative care conditioneaza constructia turbinelor eoliene
Obiective de mediu Constângeri de amplasare

Acceptabil din punct de vedere al zonelor 1000 m distanţă faţă de arii cu valoare
Naturale ecologică (ex. parcuri naturale)

400 m distanţă de corpuri de apă

250 m distanţă faţă de arii senzitive naturale

Acceptabil din punct de vedere al siguranţei şi 2500 m distanţă faţă de asezările aglomerate,
al esteticii faţă de centrle oraşelor mari oraşe, centre urbane.
Acceptabil din punct de vedere al siguranţei şi 2500 m distanţă faţe de aeroport
al esteticii faţă de aeroporturi
Acceptabil din punct de vedere al zgomotului 500 (400) m distanţă faţă de cel mai apropiat habitat

Acceptabil din punct de vedere al habitatelor Cel puţin 500 m distanţă faţă de arii de
de păsări conservare a biodiversităţii

300 m distanţă faţă de rezervaţiile naturale


pentru a reduce riscul asupra păsărilor

Aceste constrăngeri sunt preluate din citarea mai multor studii dar există şi constrângeri date
de legislaţia naţională. În cazul mai sus prezentat rezultă următorul set de constrângeri:
Tabel II.1.2. Constrangeri turbine eoliene

Obiective de mediu Constângeri de amplasare Legislaţia aferentă

Acceptabil din punct de Restricţii pentru zonel Reglementările privind


vedere al zgomotului industrializate: între 65 dB şi evaluarea/managementul
55 dB zgomotului asupra mediului

Acceptabil din punct de Cel puţin 2,5 km de zone Reglementări privind protecţia
vedere al habitatelor tampon pentru a proteja zonelor umede
aspecte ecologice şi
Topografice

Siguranţă rezervaţiilor Structuri care au impact Reglementări privind parcurile


Naturale negativ semnificativ asupra Naţionale
habitatelor nu pot fi construite
Acceptabil din punct de vedere al Distanţă de minim 3000 m şi Criterii de dezvoltare in jurul
sigurantei maxim 6000 m. apartamentelor
Pe lângă obiectivele ce țin de mediul înconjurător un alt factor de care trebuie să ținem
cont este opoziţia localnicilor. Aceștia sunt nemultumiti de:
- Proximitatea unor CEE faţa de rezervaţii naturale, folosite de populaţie pentru
relaxare şi nu pentru industrializare
- Efectul cumulat în relaţie cu vecinătatea cu alte priecte de acest gen care duce
la o creştere a impactului
- Istoria pe care localnicii o au deja cu unii dintre investitori pe care ii considera “buni”
sau “răi” investitori
- Efectul economic/valoarea proprietăţii şi anume dacă pentru proprietăţile pe care se
construiesc turbine eoliene valaorea proprietăţii creşte, pe terenurile aflate în
vecinătate, în zona de siguranţa a turbinei eolien, valoarea terenurilor scade foarte
mult;
- Impactul social dat de segregarea unei comunităţi mici care se bazeaza pe ajutorul
reciproc şi anume vor fi cei care vor beneficia de această investiţie si cei care nu vor
beneficia de ajutoarele bănesti ducând astfel la disturbarea bunăstarii intregii
comunităţi;
- Impactul local în perioada construcţiei dat de traficul crescut de camioanele de
gabarit mare pe drumurile locale înguste ducând la creşterea riscului de accidente, la
distrugerea locală a drumur;
Chiar dacă la nivel general astfel de proiecte sunt acceptate de localnici, când se
vorbeste specific de construcţia unor astfel de proiecte în jurul comunităţii aceloraşi
localnici situaţia se schimbă şi pot apare diverse probleme din cauza unui sindrom denumit
Not in my backyard (nu în curtea mea) şi tendinţa noastră de a ne proteja “cuibul”.
Totuşi dacă se ţine cont de umătoarele aspecte, opozţia localnicilor este mai puţin
probabil să apară, astfel:
- Dacă publicul interesat a fost cooptat în cadrul proiectelor înca din faze incipiente
- Zona de amplasament a unor astfel de CEE să nu fie în interiorul sau în imediata
vecinătate a unor zone cu valoare naturală sau culturală foarte importanţă (parcuri naţionale,
situri Ramsar – zone umede, zone de recreaţie)
- Impactul local din perioada construcţiei este minimizat
- Dezvoltatorul este perceput ca un bun cetăţean
- Impactul asupra biodiversităţii este minimizat
- Parcurile nu sunt foarte mari şi nici foarte aproape de zonele locuite
Astfel în promovarea unor astfel de proiecte este bine a se folosi abordări de
colaborare şi de participare a publicului larg în cadrul procesului de planificare utilizând
aspectele pozitive, în următoarea ordine:
- Atitudine către energia produsă de vânt în general
- Bneficiile şi controlul localnicilor şi al comunităţii
- Securitatea/caracterul naţional al producţiei necesarului de energie al populaţiei.

Acest obiective raspund câtorva scopuri:


- alinierea la tendintele mondiale si în special a celor europene de diversificare a surselor de
energie;
- contributia la cresterea pe termen mediu a independentei energetice a tarii;
- reducerea si pe aceasta cale a emisiilor de poluanti ai industriei energetice românesti, ca o
componenta a contributiei României la angajamentul luat în aplicarea protocolului de la
Kyoto.
Producerea energiei electrice din vânt (energie eoliana) este o tehnologie energetica
relativ tânara, dar care se apropie de maturitatea utilizarii comerciale. De mentionat ca
deceniul al 8-lea al secolului trecut reprezinta momentul abordarii moderne a unor solutii de
conversie cunoscute de mii de ani (vezi morile de vânt de pompat apa din antichitate sau
morile olandeze din evul mediu).
La nivel mondial energia eoliana are o pondere aproape nesemnificativa in ceea ce
priveste producerea Energiei Electrice. Pentru aceasta sunt folosite in deosebi energia
termica fosila 62% urmata de energia hidraulica si nucleara care au un procentaj apropiat
19% respectiv 17%.
Grafic II.1.1. Resurse primare consumate pentru producerea EE la nivel mondial
2. Evolutia tehnologica
Evoluția tehnologică a fost spectaculoasă, cu toate căutările de soluții inerente: dacă acum 25
- 30 ani se abordau diverse tipuri de turbine, iar puterea unitară a acestora nu depășea 300 KW, acum
pentru industria energetică se utilizează numai turbine cu ax orizontal (cu 2 sau 3 pale), puterea
unitară
- pentru echipamente comerciale - a ajuns la peste 5000 KW.
Ţînând cont de faptul că agentul motor este aerul, care are o densitate scăzută (de 1000 ori
mai mică decît a apei) dimensiunile turbinelor sunt relativ mari. Spre exemplu, o turbină cu ax
orizontal de 2000 KW are un rotor de 90 m diametru, iar echipamentul de conversie (linia de mașini)
se află montat într-o nacela plasată pe un stîlp de susținere la înaltimea de 80-100 m de la sol. și
acestor turbine, dar și costurile, sunt pe măsură. Pentru echipamentul citat rotorul cu cele 3 pale are
circa 40 tone, nacela 70 tone, stâlpul - de obicei tubular - poate depăși 200 tone, iar fundația 500
tone.
Deoarece deocamdată nu există o experiență specifică națională pentru centrale eoliene mari
(de zeci sau sute de turbine într-un parc), trebuie să se apeleze la experiență externă atât pentru
tehnologie cât și pentru aprecierea impactului de mediu. Pentru această vom folosi cunoștințele
acumulate deja în țările Uniunii Europene, unde la finele anului 2005 erau instalate centrale eoliene
cu o impresionantă putere de peste 48.000 MW.
Se crede că potențialul tehnic mondial al energiei eoliene poate să asigure de cinci ori mai
multă energie decât este consumată acum. Acest nivel de exploatare ar necesită 12,7% din suprafață
Pamântul (excluzând oceanele) să fie acoperite de parcuri de turbine, presupunând că terenul ar fi
acoperit cu 6 turbine mari de vânt pe kilometru pătrat. Aceste cifre nu iau în considerare
îmbunatatirea randamentului turbinelor și a soluțiilor tehnice utilizate.
Grafic II.2.1. Capacitatea anuala instalata a vantului la nivel mondial

7
Grafic II.2.2. Repartitia puterii eoliene pe plan mondial

3. Avantaje și dezavantaje
Avantaje
Producerea acestui tip de energie, are o serie de avantaje semnificative, fiind o sursă
inepuizabilă de energie ce nu implică generarea niciunui fel de deșeuri, substanțe poluante sau gaze
cu efect de seră.
 În primul rând este o sursă inepuizabilă de energie. Ea va există atât timp cât Pământul va
primi energie de la Soare;
 Emisii zero de substanțe poluante și gaze cu efect de seră, datorită faptului că nu se ard
combustibili;
 Producerea de energie eoliană nu implică generarea nici unui fel de deșeuri;
 Turbinele produc energie, în medie, peste un sfert din timp, cel mai mult iarnă, când sunt
vânturi mai puternice;
 Costuri reduse pe unitate de energie produsă. Costul energiei electrice produsă în centralele
eoliene moderne a scăzut substanțial în ultimii ani, ajungând în S.U.A. să fie chiar mai mici
decât în cazul energiei generate din combustibili;
 Costuri reduse de scoatere din funcțiune. Spre deosebire de centralele nucleare, unde costurile
de scoatere din funcțiune pot fi de câteva ori mai mari decât costurile centralei, în cazul
generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din funcțiune, la capătul perioadei normale de
funcționare, sunt minime, acestea putând fi integral reciclate.
Dezavantaje
Cu toate acestea, există și o serie de efecte negative asupra mediului înconjurător generate de
parcurile eoline, precum poluarea sonoră și efectele asupra solului, subsolului, florei și faunei.
-Resursă energetică relativ limitată, datorită variației vitezei vântului și numărului redus de
amplasamente posibile. Un exemplu: potențialul României de producție de energie eoliană este de
14.000 megawați. Până în prezent, există cereri pentru o capacitate de 10.000 de megawați, din care
au fost aprobate cele pentru 2.000 de megawați.
-Eolienele că sursă de zgomot și vibrații
Că orice echipament industrial și turbinele eoliene produc în funcționare zgomote, datorită
sistemelor mecanice în funcționare, a despicarii aerului de palele în rotire sau a trecerii palelor prin
dreptul stâlpului de susținere, când se produce o comprimare a aerului.
Pentru a nu avea un impact negativ în special în zonele dens populate, sursele de zgomot sunt
foarte riguros controlate de fabricanții de turbine și se iau măsuri tehnologice speciale pentru fiecare
sursă. Așa se face că în urmă unor măsurători în natură, fabricanții dau garanții ferme asupra limitei
superioare a zgomotelor produse de turbină respectivă.
Putem afirmă însa că turbinele de vânt moderne nu sunt zgomotoase, majoritatea fabricanților
garantând că la nivelul rotorului turbinei zgomotul (presiunea sunetului) nu depășește 100 dB (A),
echivalent cu un zgomotul din orice industrie prelucrătoare.
În cazul în care vântul bate în direcția unui receptor, nivelul presiunii sunetului la o distanță
de 40 m de o turbină tipică este de 50-60 dB(A), ceea ce echivalează cu nivelul unei conversații
umane obișnuite. La 150 m zgomotul scade la 45,5 dB(A), echivalent cu zgomotul normal dintr-o
locuința, iar la distanță de peste 300 m zgomotul funcționarii unor turbine se confundă cu zgomotul
produs de vântul respectiv. Dacă vântul bate din direcție contrară, nivelul zgomotului recepționat
scade cu circa 10 dB(A).
Conform specificului fiecărui amplasament în parte, pentru că nivelul de zgomot să fie cel
acceptat, trebuie avută în vedere păstrarea unei distanțe suficiente față de așezările umane, diverse
anexe gospodărești, instituții publice, monumente istorice și de arhitectură, parcuri, spitale și alte
așezăminte de interes public.În ce privește vibrațiile, acestea sunt nesemnificative pentru mediu.
-Interferență electromagnetica
Undele radio și microundele sunt folosite într-o gama variată în scopul comunicării. Orice
structura mare mobilă poate produce interferențe electromagnetice. Turbinele de vânt pot cauza
interferență prin reflectarea semnalelor electromagnetice de palele turbinelor, astfel încât receptorii
din apropiere preiau atât semnalul direct cât și cel reflectat. Interferență se produce deoarece
semnalul reflectat este intârziat atât datorită lungimii de undă frecvențelor proprii ale turbinei cât și
efectului
Doppler datorat rotirii palelor. Interferență este mai pronunțată pentru materiale metalice (puternic
reflectante) și mai slabă pentru lemn sau epoxi (absorbante). Palele moderne, construite dintr-un
longeron metalic de rezistență, îmbracat cu poliester armat cu fibră de sticlă sunt parțial transparente
la undele electromagnetice.
Frecventele de comunicație nu sunt afectate semnificativ dacă lungimea de undă a
emițătorului este de 4 ori mai mare decât înaltimea totală a turbinei. Pentru turbine comerciale
uzuale, limita frecvenței este de 1,5-2 Hz (150 - 200 m). Teoretic nu există o limita superioară.
Tipurile de semnale pentru comunicarea civilă și militară care pot fi afectate prin interferență
electromagnetica includ emiterea semnalelor pentru radio siteleviziune, microundele, comunicația
radio celulară și variate sisteme de control ale traficului aerian sau naval.
Consultarea organismelor de specialitate este obligatorie. Pentru arealiza o soluție corectă
evident că primează modul de amplasare aturbinelor eoliene față de emițătorii și receptorii din zona,
că și existența acestora în apropierea parcului de turbine.
Interferență cu un număr mic de receptori de televiziune este o problema ocazională care
sepoate rezolva printr-o gama relativ ieftină de măsuri tehnice, că de exemplu folosirea mai multor
transmitatori și/sau receptori direcționați, sau difuzării prin rețea de cablu.
-Poluarea vizuală - adică, au o apariţie neplăcută (Încadrarea în peisaj)
Notăm în primul rând că într-un parc eolian, mai ales dacă este situat în teren plat, din
considerente de valorificare maximală a energiei eoliene, distanță medie dintre două turbine eoliene
este de 6-10 diametre rotorice, ceea ce pentru turbine mari înseamna de la câteva sute de metri la
peste un kilometru. Rezultă că turbinele de mari dimensiuni vor fi plasate la fel de rar că stâlpii
liniilor de înalta tensiune, care apar aproape oriunde în peisajul din jurul nostru, dar cu care ne-am
obișnuit și pe care nu le mai considerăm cu un impact negativ asupra peisajului.
Turația rotoarelor turbinelor mari este foarte lentă - în jur de 10 rotații/minut, deci nu
provoacă și nici nu induce nici un fel de senzație negativă.
Vizual turbinele au design elaborat, atrăgător și sunt vopsite în culori pastelate sau alb (cel
mai frecvent). Cel puțîn la începutul promovării parcurilor eoliene industriale în România, apreciem
că acestea vor constitui o atracție turistică semnificativă, iar vizitarea parcului cu urcarea în nacela
unei turbine poate deveni un punct important de atracție.
Ocuparea terenului este minimă în arealul amenajat (circa 0,1% din total) - că și în cazul
liniilor electrice - putându-se utiliza în continuare terenul pentru agricultură sau pășunat.
-Riscul de autodistrugere
În cazul furtunilor, dacă viteză vântului depășește limitele admise la proiectare. Oricât de
mare ar fi limita admisă, întotdeauna există posibilitatea că ea să fie depășită.
Cea mai gravă avarie ce se poate produce la o turbină de vânt este avariere frânarii rotorului
în timpul funcționarii (adică la viteze ale vântului de 3-25 m/s) de exemplu la pierdere legăturii cu
rețeaua.Această conduce la ambalarea turbinei, care în ultima instanța poate duce la ruperea unor
bucăți de pală, cu impact gravitațional la sol. Deși la echipamentele moderne acest tip de avarie este
din ce în ce mai rar întâlnit, utilizatorul va trebui să ia măsuri de avertizare și interdicție a accesului
sub rază de giratie a turbinelor cu precizarea riscurilor posibile.
Notăm însa că în țările care au dezvoltată energetică eoliană avertizările sunt de tip general și
montate numai la accesele spre parcul eolian respectiv, în orice caz fără restricții de utilizare a
terenului (de exemplu pentru agricultură). La turbine individuale aceste avertizări de obicei lipsesc.
De asemenea, se afirmă că turbinele afectează mediul şi ecosistemele din împrejurimi,
omorând păsări şi necesitând terenuri mari virane pentru instalarea lor. Argumente împotriva
acestora sunt că turbinele moderne de vânt au o apariţie atractivă stilizată, că maşinile omoară mai
multe păsări pe an decât turbinele şi că alte surse de energie, precum generarea de electricitate
folosind cărbunele, sunt cu mult mai dăunătoare pentru mediu, deoarece creează poluare şi duc la
efectul de seră.

III. Energia eoliana în România


Promovarea utilizării unor surse regenerabile de energie, între care și energia vântului
(energie eoliană), constituie unul din obiectivele strategice în domeniul energetic al Guvernului
României, fiind prevăzute pe termen mediu ținte clare pentru atingerea unor obiective semnificative
în producția de energie verde.
Grafic III.1. Potentialul Romaniei in producerea de energie verde

Acest obiective răspund câtorva scopuri:


- alinierea la tendințele mondiale și în special a celor europene de diversificare a surselor de
energie;
- contribuția la creșterea pe termen mediu a independenței energetice a țării;
- reducerea și pe această cale a emisiilor de poluanți ai industriei energetice românesti, că o
componentă a contribuției României la angajamentul luat în aplicarea protocolului de la Kyoto.
Energia eoliană este folosită extensiv în ziua de astăzi, și turbine noi de vânt se construiesc în
toată lumea, energia eoliană fiind sursă de energie cu cea mai rapidă creștere în ultimii ani.
Majoritatea turbinelor produc energie peste 25% din timp, acest procent crescând iarnă, când
vânturile sunt mai puternice.
Obținerea energiei din surse eoliene a luat amploare tot mai mare în România, măsuratorile
de vânt efectuate confirmând existența de zone cu potențial eolian ridicat. România are cel mai
ridicat potențial din sud-estul Europei în domeniul energiei eoliene, sud-estul Dobrogei plasându-se
chiar pe locul al doilea la nivelul întregului continent.
Grafic III.2.Noi capacitati de energie eoliana pe cap de locuitor in 2012

Prima instalație eoliană din România a fost pornită, pe 17 aprilie, la opt kilometri de Ploiești,
la Crângul lui Bot. Această instalație va produce energie electrică pentru firmele din cadrul Parcului
Industrial Ploiești (PIP). Investiția a costat aproximativ 700.000 de euro, la care s-au adăugat
cheltuielile legate de montajul centralei.
Locația aleasă pentru montarea primei centrale eoliene din România a fost Parcul Industrial
Ploiești, zona identificată de meteorologi drept prielnică pentru o asemenea investiție. Pentru că
centrală să poată funcționa este nevoie că ea să fie amplasată într-o zona unde bate vântul constant.
Figura III.1. Centrale eoliene in functiune din Romania

Deși țară noastră are cel mai ridicat potențial din sud-estul Europei în domeniul energiei
eoliene, sud-estul Dobrogei plasându-se chiar pe locul al doilea la nivelul întregului continent, noi
NU valorificăm adevăratul potențial al României.
La sfârșitul anului 2010, România avea mai puțîn de 20 de megawați instalați de energie
eoliană, iar la începutul anului 2011, au intrat în funcțiune mai multe proiecte importante, totalizând
550 de megawați instalați, arată datele furnizate de Asociația Română pentru Energie Eoliană.
Cele mai importante proiecte ale țării noastre în domeniul energiei eoliene
Parcul eolian CEZ (companie cehă) de la Fântânele și Cogealac se va întinde pe o suprafață
de 600 de hectare și va fi cel mai mare parc eolian terestru din Europa, în prezent acest prim loc fiind
ocupat de parcul eolian Whitelee din Scoția. Parcul energetic va fi construit în trei etape. Prima va
constă în construirea a 34 de turbine eoliene, în zona de est a localității Fântânele; cea de-a două
etapă
constă în construirea celor 105 turbine, în zona de vest a comunei; în ultima etapă, vor fi montate 101
turbine în apropierea comunei Cogealac.
Parcul eolian are capacitatea de a produce energie egală cu cea a unui reactor de la Cernavodă
(600 megawați). O singură turbină eoliană produce 2,5 megawați. Turbină eoliană va începe să
producă energie de la o viteză a vântului de 3 metri pe secundă.

IV. Concluzii
Din trecerea în revista a experienței occidentale putem afirmă că parcurile eoliene mari, cu un
număr semnificativ de turbine, dacă sunt amplasate rațional, în majoritatea amplasamentelor nu vor
produce impacte majore asupra aerului, apelor de suprafață și subterane,vegetației și faunei
terestre,solului și subsolului și nici asupra așezărilor umane sau altor obiective din zona.
Tehnologia în sine oferă unele avantaje între care au fost menționate:
- la trecerea vântului prin rotoarele turbinelor, viteză scazând este de așteptat că local umiditatea
relativă a aerului să crească,fapt care poate conduce la o dezvoltare mai bună a vegetației cu efecte
benefice asupra întregului lanț trofic din areal.
- peisagistic, parcurile eoliene nu numai că nu deranjeaja dar pot constitui o atracție turistică
semnificativă, iar vizitarea parcului poate deveni un punct important din programul turistic local.
Deși nu se referă strict la populația dintr-o anumită zona cu parc eolian, nu putem neglija
efectul global și deosebit de important al reducerii emisiilor de CO2,SO2 și NOx prin producere de
energie electrică utilizând forță vântului.Aceste reduceri sunt evaluate la:670 Kg CO2/MWh, 2,4Kg
SO2/ MWh și 2000Kg NOx/ MWh.
Fără să se întrevadă impacte majore asupra mediului, în amplasamente din zone sensibile din
punct de vedere ecologic (spre exemplu Rezervația Naturală Delta Dunării sau alte arii protejate), și
lipsiți fiind de o experiență specifică națională,considerăm că e necesar chiar de la momentul
demarării proiectului să se facă - sub egida Ministerului Mediului - investigații specifice pentru
aprecierea concretă a impactului de mediu.
Chiar daca parcurile eoliene nu polueaza in timpul producerii efective a energiei eoliene, daca e
sa ne gandimla intregul ciclul de viata acestea sunt destul de poluante, deoarece se polueaza atunci
cand ptoducem materialele folosite pentru constructie, in timp ce le transportam, cand construim
efectiv parcul si chiar si atunci cand il scoatem din functiune. De asemenea producerea energiei
depinde direct de viteza vantului, iar in momentul in care acesta nu se mai formeaza este necesara
pornirea centralei pe baza de carbune, care este una din cele mai poluante.
V. Bibliografie
1. http://www.scritub.com/stiinta/fizica/Energia-eoliana132236148.php
2. http://www.greensource.ro/avantaje&dezavantaje.html
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_eolian%C4%83
4. http://greenly.ro/invitati/efectele-energiei-eoliene-asupra-mediului-energia-eoliana-in-
romania
5. https://www.google.ro/search?safe=active&tbm=isch&q=harta+centralelor+eoliene+in+
romania&spell=1&sa=X&ved=0ahUKEwjRwKH61PzeAhXN-6QKHd-
jB3IQBQg5KAA&biw=1366&bih=626&dpr=1#imgrc=8oLrgUlnttLntM:
6. http://blumenfield.ro/impactul-parcurilor-eoliene-asupra-mediului/
7. https://biblioteca.regielive.ro/referate/ecologie/tendinte-actuale-ale-utilizarii-energiei-
eoliene-si-impactul-cee-asupra-mediului-si-al-mediului-inconjurator-261861.html
8. https://www.romstal.ro/blog/ce-sunt-turbinele-eoliene-si-cum-functioneaza/