Sunteți pe pagina 1din 126

Aritmii cardiace

Principii EKG
EKG normal
Cum se citeşte ritmul cardiac pe
monitor?
1. Există activitate electrică?
2. Care este alura ventriculară (QRS)?
3. Ritmul QRS este regulat sau neregulat?
4. Complexul QRS este normal sau lărgit?
5. Există activitate atrială?
6. Care este raportul acesteia cu activitatea
Ventriculară?
Ce este ritmul ventricular?
• Normal 60-100 /min
• Bradicardie < 60 /min
• Tachicardie > 100 /min

• Ritmul = 300/numărul de pătrate mari dintre


complexele QRS consecutive
Ritmul QRS este regulat sau
neregulat?
• Greu de decelat la un ritm cardiac rapid
• Comparaţi intervalele R-R
• Neregulat = Fibrilatie atriala
Lărgimea QRS este normală sau crescută?

• QRS normal:
• < 0.12 s (< 3 pătrate mici)
• provine de deasupra bifurcaţiei fasciculului His
Lărgimea QRS este normală sau crescută?

• Complexul QRS larg (> 0.12 s) provine de la nivel:


– ventricular
– supraventricular (conducere aberantă)
Heart cells with pacemaker ac0vity
Celltype Frequency QRS width

SA node (not ectopic) 60-100 bpm narrow

Atrial 55-60 bpm narrow

AV Nodal ectopic
45-50 bpm narrow
pacemaker

His bundle 40-45 bpm narrow

Bundle branch 40-45 bpm narrow or wide

Purkinje cells 35-40 bpm wide

Myocardial cells 30-35 bpm wide


Determinarea ritmului si frecventei
Determinarea ritmului si frecventei
Ritmul sinusal normal
CLASIFICAREA ARITMIILOR
Aritmii cardiace
1. Sinusale
2. Atriale
3. Joncționale
4. Bloc de conducere atrio-ventricular
5. Venticulare
6. Extrasistole
1. Aritmii sinusale
• Fiziologice
1. Expir= vag stimulat= bradicardie
Inspir= vag inhibat= tahicardie

Inima transplantată este denervată

Neuropatia autonomă (DZ) – influența pe vag nu se


modifică
BRADICARDIA SINUSALĂ
Frecvența 40-59/min

Unda P Nodul sino-atrial

Complexul QRS Ingust, normal (0,06-0,12 s)

Conducere P-R normal sau usor prelungit

Ritm Regulat
BRADICARDIA SINUSALĂ
BRADICARDIA SINUSALĂ
• Apare la
– atleţi
– în timpul somnului
– răspuns la manevre vagale
– Hipotiroidism
– Hipotermie
• Tratament
•tratarea cauzei
•atropină
•pace-maker dacă pacientul este instabil hemodinamic
TAHICARDIASINUSALĂ
TAHICARDIA SINUSALĂ

Frecvenţa 101-160/min

Unda P Nodul sino-atrial

Complexul QRS Îngust, normal

Conducere normală

Ritm regulat sau uşor neregulat


TAHICARDIA SINUSALĂ

• Cauzele declanşatoare pot fi:


– efort fizic
– tireotoxicoză
– hipoxie
– hipertermie
– stresul
– durerea

• Tratament
– identificarea cauzei declanşatoare şi corectarea
acesteia
Boala de nod sinusal
• Bradicardia alternează cu tahicardia
Aritmii cardiace
1. Sinusale
2. Atriale
3. Joncționale
4. Bloc de conducere atrio-ventricular
5. Venticulare
6. Extrasistole
2. Aritmii atriale
• Tahicardie 120-250/ min
• Flutter 250-350 / min
• Fibrilație peste 350 / min
1. Tahicardia supraventriculara
1. Tahicardia supraventriculara
1. Tahicardia supraventriculara
2.Flutterul
Flutterul atrial
atrial

atrial 250-350/min;
Frecvenţa
(ventricular 150-175/min).
Nu este prezent
Unda P Caracteristic  “dinţi de
fierăstrău”  
Complexul QRS Normal
Conducere În general 2:1
Ritm În general regulat
Flutterul atrial
2. Flu'erul atrial
2. Flutterul atrial
• Flutterul atrial aproape mereu apare pe un cord
bolnav.

• manevrele vagale
• beta-blocant – atenolol, metoprolol, propranolol
• blocante Ca - verapamil, diltiazem
• amiodarona
• cardioversia,
•digoxin
•anticoagulant (>48 h sau debut incert)
3. Fibrilația atrială
Fibrilaţia atrială

Frecvenţa Atrială cuprinsă 400-650/min.


Nu este prezent, unde de
Unda P
fibrilatie.
Complexul QRS Normal
Conducere Variabilă
Neregulat. (Este caracteristic
Ritm
acestei aritmii).
3. Fibrilația atrială
Fibrilatia atriala
3. Fibrilația atrială
• Fibrilaţia atrială poate fi paroxis4că, sau devine cronic
• se poate asocia cu hiper4roidism, BPOC, ICC sau alte
patologii cardiace.

Tratament:
• Digoxin,
• Betablocant
• Blocant Ca
• Cardioversia
• An4coagulant
EXTRASISTOLE ATRIALE
Aritmii cardiace
1. Sinusale
2. Atriale
3. Joncționale
4. Bloc de conducere atrio-ventricular
5. Venticulare
6. Extrasistole
3. Aritmii joncționale
• Inel fibros între atrii și ventriculi, rol izolator
• Impulsul electric trece (în mod normal) doar
prin nodulul atrio- ventricular
• NAV, are conducere lentă, întârzie impulsul
electric (aprox 0,2 ms)
• Pe ECG segm PQ- activitatea joncțională
Ritmul  joncţional
Ritmul jonctional
Frecvenţa 40-60/bpm
Inversat  în  derivaţiile  în  care  în  mod  
normal este pozitivă.  Acest  lucru  se  
întâmplă  când  unda  de  depolarizare  
atrială  merge  spre  o  derivaţie  negativă.
Unda P
Unde P pot  să  apară  înainte,  în  timpul  
sau  după  complexul  QRS, depinzând  de  
localizarea pacemakerului  în  joncţiunea  
AV.
QRS Normal
Interval P-R,  dacă  este  prezent, < .12
Conducere
sec.
Ritm Regulat
Ritmul  joncţional
Ritmul jonctional
Tahicardii joncționale
1. TPSV (tahicardia paroxis9că supra-venriculară)
• = AVNRT (AV nodal re-entry tachycardia)
Tahicardii joncționale
2. Conducere prin fascicul aberant (congenital)=
fasciculul lui Kent
– = sdr Wolf Parkinson White

– Stimularea excesivă NAV poate genera tahiaritmii


periculoase
Ekg- sdr wpw
ERP= effective refractory period
Aritmii cardiace
1. Sinusale
2. Atriale
3. Joncționale
4. Bloc de conducere atrio-ventricular
5. Venticulare
6. Extrasistole
4. Bloc de conducere
atrio-ventriculară

1. Grad I
2. Grad II
1. Grad II 7p I (Mobitz 1)- perioada Wenckebach
2. Grad II 7p II (Mobitz 2)
3. Grad III
BAV grad II/ tip I
BAV grad II/ tip I
BAV grad II/ tip II
BAV grad II/ tip II
BAV III (Bloc complet)
Atropina în BAV?

• Efect vagoli5c
• acționează prin s5mularea NSA și creșterea
conducerii prin NAV
• crește contracțiile atriale, crește necesarul de
oxigen
Tratament BAV II/II, BAV III

• PACEMAKER
Asistolia
Asistolia

Frecvenţă Nu este

Poate  fi  văzut,  dar  răspuns  


Unda P
ventricular absent

QRS Nu sunt
Conducere Nu este
Ritm Nu are
Asistolia
Asistolia
• Asistolia poate rezulta în urma tahicardiilor atriale, AV,
joncţionale, ventriculare.
• Asistolia de durata mai lunga în prezenţa unui IMA şi
coronaropa>i este frecvent fatal.

Intervenţia consta în:


•RCP, oxigen 100%,
•Linie IV
•IOT
•Pacing transcutanat
•Epinephrine 1.0 mg i.v., la 3-5 minute
Aritmii cardiace
1. Sinusale
2. Atriale
3. Joncționale
4. Bloc de conducere atrio-ventricular
5. Ven&culare
6. Extrasistole
5. Aritmii ventriculare
• Celulele miocardice ventriculare patologice
devin iritabile
• Iritabil= stimul electric, care nu vine de la NSA
5. ARITMII VENTRICULARE
• LEZIUNE MEMBRANARĂ
– Se produce breșă, crește influxul de Na

• ISCHEMIE
– Suferă ATP-aza Na/K dependentă, Na, care intră în
depolarizare nu mai poate ieși
– Celula nu atinge RMP, deci devine iritabil
5. Aritmii ventriculare
1. Tahicardie ventriculară
2. Fibrilație ventriculară
3. Torsada vârfurilor
4. Extrasistole ventriculare
Tahicardia ventriculara
Tahicardia ventriculară

De  obicei  între  100 şi 220/min,


Frecvenţa
dar  pot  fi  chiar  şi  250/min
Ascunse  dacă  sunt  prezente  şi  
Unda P nu  au  legătură  cu  complexele
QRS.
QRS Largi  şi  cu  morfologie  bizară
Impulsul  îşi  are  originea  sub  
ramurile fascicolului lui His;
Conducere
pauză  compensatorie  totală  este  
caracteristică.
3  sau  mai  multe  bătăi  
Ritm ventriculare succesive; pot fi
regulate sau neregulate.
Tahicardia ventriculara
Tahicardia ventriculara
• Cauze frecvente:
1. coronaropa7e
2. IMA
3. intoxicaţie cu digitalice
4. ICC
5. Anevrism ventricular.

TV poate sa deterioreze rapid spre FV

•TRATAMENT:
amiodarona
lidocaina
Şoc electric
Torsada  vârfurilor
Torsada varfurilor
Frecvenţa De  obicei  între 150 şi 220/min,
Unda P Ascunse  dacă  sunt  prezente
QRS Largi  şi  cu  morfologie  bizară
Impulsul  îşi  are  originea  sub  
ramurile fascicolului lui His;
Conducere
pauză  compensatorie  totală  este  
caracteristică.

Ritm neregulat
Torsada varfurilor
Torsada varfurilor
• Tratament:

• Sulfat de Mg – de elec7e
– 1-2 g i.v. In 30-60 sec., repetat la 5-15 min SAU:
– 3-10 mg/min, inf con7nua
• Corectarea f. predisp: hipoK, hipoMg, bradicardia
• Cardioversie – ul7ma op7une – recurenta frecventa
• Poate degenera in TV/FV
Fibrilatia ventriculara
Fibrilaţia  ventriculară

Frecvenţa Irealizabil
Pot fi prezente, dar ascunse de
Unda P
unde ventriculare
QRS Nu sunt vizibile
Conducere Activitate  electrică  haotică
Ritm Activitate  electrică  haotică
Fibrila'a ventriculara
Fibrila'a ventriculara
• rezultă în urma absenţei debitului cardiac
• în urma unei boli severe cardiace, IMA
• Tratament:
-defibrilare , protocoalele ACLS.
- iden'ficarea şi tratarea cauzei
Aritmii cardiace
1. Sinusale
2. Atriale
3. Joncționale
4. Bloc de conducere atrio-ventricular
5. Venticulare
6. Extrasistole
6. extrasistole
• Atriale
• Jonc1onale
• Ventriculare
6.1.Extrasistola atriala
Extrasistola atrială
Frecvenţa Normală sau accelerată
În general cu morfologie
Unda P
diferită, pacemaker ectopic
Complexul QRS normal
normală, la apariţia
extrasistolei atriale
Conducere
intervalul P-R poate fi
modificat
Contracţiile  atriale  
premature  apar  la  început  de  
Ritm ciclu  şi  de  obicei  nu  au  o  
pauză  compensatoare  
completă
6.1.Extrasistola atriala
6.1. Extrasistola atriala
• poate apărea şi pe un cord sănătos
• cu frecvenţă crescută pot duce la o aritmie
sinusală mai severă
•Pot fi ca rezultat al
insuficienţei cardiace conges?ve,
ischemie
BPOC
6.2. Extrasistola jonctionala
6.3. Extrasistola ventriculara
Extrasistolele ventriculare
Frecvenţa Variabilă
De obicei ascuns de QRS, PST sau
Unda P
unda T a ESV
Largi, > 0.12 sec; morfologie
bizară,  cu  segment  ST  şi  unda  T  
QRS opuse  în  polaritate. Poate fi
multifocală  şi  cu  morfologie  
diferită.
Impulsul  îşi  are  originea  sub  
ramurile fascicolului lui His; pauză  
Conducere
compensatorie  totală  este  
caracteristică.
Neregulat. ESV pot fi izolate,
Ritm cuplate; sau bigeminate,
trigeminate sau quadrigeminate.
Extrasistole ventriculare
6.3. Extrasistole ventriculare
6.3. Extrasistolele ventriculare
• ESV pot să apară la un
– cord sănătos:
• creşterea catecolaminelor poate duce la ESV
– cord bolnav
– indus medicamentos (ex. Intoxicaţia cu digitalice)

• Tratamentul este necesar dacă:


•este asociat cu IMA,
•apar cuplate, bigeminisme sau trigeminisme,
•sunt mulEfocale sau
•sunt frecvente (>6/min)

• Intervenţia constă în:


•Lidocaina
•Procainamida
§betablocant
•Quinidine
6.3. EXTRASISTOLE VENTRICULARE
Ritmul idioventricular
Ritm idioventricular
Frecvenţa 20-40 bpm

Unda P Absentă

QRS Largi

Insuficienţa  pacemakerului  
Conducere
primar

Ritm Regulat
Ritm idioventricular
Ritmul idioventricular
• Unde P absente
• Complexe QRS largi > 0.12 sec.
• Pacemakerul va fi necesar pentru restabilirea unei AV normale.

Cauze:
• IM
• Insuficienţa pacemakerului
• Tulburări metabolice
• Ischemie miocardica

Scopul tratamentului include calcularea şi îmbunătăţirea debitului cardiac şi


stabilirea unui ritm şi frecvenţe normale.

Opţiuni terapeu2ce:
•Atropina
•Pacing
Ritmul de pacemaker
Artefacte
Artefacte
• Câteva cauze:
•Interferenţe
•Tremor al musculaturii (frison)
•Artefacte respiratorii
•Dezlipirea electrozilor (transpira=i, pilozitate
crescuta)
•Firul cablului monitorului/defibrilatorului
Cum se citeşte ritmul cardiac pe
monitor?
1. Există activitate electrică?
2. Care este alura ventriculară (QRS)?
3. Ritmul QRS este regulat sau neregulat?
4. Complexul QRS este normal sau lărgit?
5. Există activitate atrială?
6. Care este raportul acesteia cu activitatea
Ventriculară?
Ce este ritmul ventricular?
• Normal 60-100 /min
• Bradicardie < 60 /min
• Tachicardie > 100 /min

• Ritmul = 300/numărul de pătrate mari dintre


complexele QRS consecuFve
Ritmul QRS este regulat sau
neregulat?
• Greu de decelat la un ritm cardiac rapid
• Comparaţi intervalele R-R
• Neregulat = Fibrilatie atriala
Lărgimea QRS este normală sau crescută?

• QRS normal:
• < 0.12 s (< 3 pătrate mici)
• provine de deasupra bifurcaţiei fasciculului His
Lărgimea QRS este normală sau crescută?

• Complexul QRS larg (> 0.12 s) provine de la nivel:


– ventricular
– supraventricular (conducere aberantă)