Sunteți pe pagina 1din 25

MALAEZIA

Malaezia este una dintre cele mai plăcute şi mai liniştite ţări din Asia de sud-est.
Este o ţară animată şi bogată, cu o cultură multiplă, o fuziune de tradiţii şi obiceiuri
malaieze, chineze si indiene. Majoritatea turiştilor se îndreaptă spre Kuala Lampur,
Cameron sau spre hedonicul Langkawi. Cu toate acestea, insula din estul Malaieziei se
caracterizează printr-o viaţă sălbatică spectaculoasă, principala atractie aici fiind muntele
Kinabalu. În marile orase se observă influenţele stilului de viaţă vest-european, pe care
localnici l-au adoptat cu mare plăcere. Malaezia dispune de unele dintre cele mai superbe
plaje, munti si parcuri nationale din Asia. Ţara este o societate multiculturală, cu
malaezieni, chinezi si indieni, care trăiesc laolaltă. Malaezienii reprezintă cea mai mare
comunitate. Muzica, arta, mancarea, dansul, arhitectura şi viaţa cotidiană sunt influenţate
de aceste naţionalităţi, dând naştere astfel la cele mai fascinate sunete, gusturi şi privelişti
asiatice.

ISTORIE
Medievala - Teritoriul
In antichitate Malaezia era o zona de interferenta a civilizatiilor indiene,
chineze, indoneziene. In secolul 8-13 principatele indoneziene Srividjaja si
Madjapahit isi extind dominatia asupra peninsulei Malacca (infiintarea orasului
Singapore - 1160). In 1253 este intemeiat orasul Malacca, care devine centrul
unui stat malaiez ce unifica, in secolul 15, aproape intreaga peninsula, opunandu-
se expansiunii spre S a Siamului. Portughezii ocupa, in 1511, orasul Malacca
cedand, in 1641, locul olandezilor. In 1794 englezii ocupa insula Penang, iar in
1795 posesiunile olandeze. Singapore, Penang si Malacca sunt unite in "Strait
Settlements" (1826), care devine in 1867 colonie britanica. In ultimele 3 decenii
ale secolului 19 Marea Britanie isi intinde protectoratul asupra principatelor
malaieze Perak, Selangor, Negri Sembilan (Federatie a Statelor Malaieze) si
obtine, in 1909, sultanele nordice Kedah, Perlis, Kelantan si Trengganu, cedate de
Siam. La 31,8,1957, Federatia Malaya, stat federal compus din 11 principate, isi
proclama independenta devenind membru al Commonwealthului si al ONU
(1957). Prin unirea fostelor colonii britanice Sarawak, Sabah si Singapore cu
Federatia Malaya ia nastere, la 16,9,1963 noul stat Federatia Malaezia (Singapore
se retrage in 1965).

Moderna - Politic
Alegerile generale din 1969 sunt urmate de amplificarea disensiunilor
etnice intre malaiezi si chinezi si conduc la demisia primului ministru Abdul
Rahman Putra (1957-1970). Premierul Abdul Razak (1970-1976) largeste coalitia
guvernamentala, creeaza Frontul National si adopta unele masuri in vederea
reducerii tensiunilor etnice si sociale, politica urmata de succesorul sau Hussein
bin Onn.

Independenta Obtinuta la 31 August 1957 in fata Marii Britanii.

GEOGRAFIE
Malaezia (Malaiezia în ortografia mai veche), iar în prezent Malaysia, este o ţară
în Asia de sud-est care cuprinde două teritorii distincte: partea de sud (Peninsula
Malaezia şi insulele adiacente) şi partea de nord cu insula Borneo. Peninsula Malaezia se
învecinează la nord cu Thailanda, iar la est cu Marea Chinei de Sud şi se află la o distanţă
de 650 km una de cealaltă. Prin intermediul Strâmtorii Malacca, Malaysia are frontiere
maritime cu Indonezia şi Singapore, în sud şi vest. Malaysia Insulară se află în sud-vestul
Mării Chinei de Sud, la sud de Brunei şi la nord de Indonezia, făcând frontieră maritimă
cu Filipinele. Capitala Malaysiei este Kuala Lumpur.

Clima este caldă, umedă şi ploioasă. Malaezia se mândreşte cu existenţa plajelor


aurii şi a pădurilor tropicale. Munţii sunt numeroşi, incluzând Muntele Kinabalu (4100
m), cel mai înalt vârf din Asia de Sud.
Ţara este o federaţie compusă din 13 state (11 state sunt situate în Malaezia
peninsulară, iar două - Sabah şi Sarawak - sunt situate pe insula Borneo) şi un district
federal care cuprinde capitala Kuala Lumpur, centrul administrativ Putrajaya şi insula
Labuan (situată la sud-vest de statul Sabah)

Coordonate geografice:
2 30 N, 112 30 E
Granitae:
total: 2,669 km
Tari vecine: Brunei 381 km, Indonesia 1,782 km, Thailand 506 km
Pe coasta:
4,675 km (Peninsular Malaysia 2,068 km, East Malaysia 2,607 km)
Teritoriu maritim:
Pe mare: 12 nm
Zona economic exclusiva: 200 nm
Clima :
Nu exista anotimpuri propriu-zise, variatiile de temperatura in tot timpul anului
fiind de la 21 la 32 grade Celsius, putin mai scazute in zonele de munte. Din noiembrie
pana in februarie tine sezonul ploios pe coasta de est a Malaeziei peninsulare, iar august
este cea mai ploioasa luna in partea de vest.

Extreme teritoriale:
Cel mai mic punct: Oceanul Indian 0 m
Cel mai mare punct: Gunung Kinabalu 4,100 m

Resurse naturale:
Tinichea, gaz, petrol, titei, cherestea, cupru, minereu de fier, gaz natural si bauxita

Pamant arabil: 5.46%


Recolte permanente: 17.54%
Altele: 77% (2005)

Pamant irigat:
3,650 sq km (2003)

Apa potabila (domestic/industrial/agricultural):


total: 9.02 cu km/yr (17%/21%/62%)
pe cap de locuitor: 356 cu m/yr (2000)

Hazarde naturale:
inundatii, alunecari de teren, incendieri forestiere

Environment - current issues:


air pollution from industrial and vehicular emissions; water pollution from raw sewage;
deforestation; smoke/haze from Indonesian forest fires

Mediul inconjurator – acorduri internationale :


Biodiversity, Climate Change, Climate Change-Kyoto Protocol, Desertification,
Endangered Species, Hazardous Wastes, Law of the Sea, Marine Life Conservation,
Ozone Layer Protection, Ship Pollution, Tropical Timber 83, Tropical Timber 94,
Wetlands

POPULATIE
Populatie:
25,274,133 (July 2008 est.)

Structura pe varsta:
0-14 de ani: 31.8% (barbati 4,135,013/femei 3,898,761)
15-64 de ani: 63.3% (barbati 8,026,755/femei 7,965,332)
65 de ani si peste: 4.9% (barbati 548,970/femei 699,302) (2008 est.)
Varsta medie:
total: 24.6 years
barbati: 24 years
femei: 25.3 years (2008 est.)
Rata de crestere a populatiei:
1.742% (2008 est.)
Rata natalitatii:
22.44 nasteri/1,000 populatie (2008 est.)
Rata mortalitatii:
5.02 decese/1,000 populatie (2008 est.)

Raport pe sexe:
La nastere: 1.07 barbati /femei
sub 15 ani: 1.06 barbati /femei
15-64 ani :1.01 barbati /femei
65 ani si peste: 0.79 barbati /femei
total population: 1.01 barbati /femei (2008 est.)
Rata mortalitatii la infantili:
total: 16.39 deaths/1,000 live births
barbati: 18.92 deaths/1,000 live births
femei: 13.68 deaths/1,000 live births (2008 est.)
Speranta de viata la nastere
total population: 73.03 years
barbati: 70.32 years
femei: 75.94 years (2008 est.)

Rata fertilitatii:
2.98 copii/femeie (2008 est.)
HIV/SIDA – rata de raspandire la adulti:
0.4% (2003 est.)
HIV/SIDA – personae deja infectate HIV/SIDA:
52,000 (2003 est.)
HIV/SIDA - decese:
2,000 (2003 est.)
Boli infectioase majore:
Gradul de risc: major
Boli alimentare sau acvatice: diaree bacteriana, hepatita A, and febra tifoida si malaria
nota: patogenul H5N1 aviar a fost identificat in aceasta tara;
Grupuri etnice:
Malaeziene 50.4%, Chineze 23.7%, indigene 11%, Indiene 7.1%, altele 7.8%
(2004 est.)
Religii:
Musulmana 60.4%, Budista 19.2%, Crestina 9.1%, Hindusa 6.3%,
Confucianismul, Taoisumu, alte religii traditionale chinezesti 2.6%, altele sau
necunoscute 1.5%, nici o religie 0.8% (2000 census)
Limbi vorbite:
Bahasa Malaysia (oficial), Ehgleza, Chineza (Cantonese, Mandarin, Hokkien,
Hakka, Hainan, Foochow), Tamil, Telugu, Malayalam, Panjabi, Thai
note: in estul Malaeziei sunt cateva limbi indigene; cele mai intalnite sunt Iban
and Kadazan
Alfabetizarea
la 15 si peste pot citi si scrie
populatia totala: 88.7%
barbati: 92%
femei: 85.4% (2000)

GUVERNAMANT
Forma: Federatia Malaeziei

Tipul de guvernamant:
Monarhie Constitutionala (statele peninsulare Malaeze sunt conduse de catre domnitorii
erediatri in afara de Melaka, Pulau Pinang, Sabah si Sarawak care sunt conduse de
guvernatori alesi de catre guvern) - Parlament bicameral format din Senat (70 de scaune;
44 alese de catre domnitorul suprem iar 26 sunt alese de legislatura celor 13 state pe o
perioada de 3 ani) si Camera Deputatilor (219 scaune alese prin vot popular pe o perioada
de 5 ani).

Capitala:
nume: Kuala Lumpur
coordinate geografice: 3 10 N, 101 42 E
diferenta de timp: UTC+8 (cu 13 ore inaintea Washington-ului, )
note: Putrajaya este un centru administrative nu o capitala;

Divizii administrative:
13 state : Johor, Kedah, Kelantan, Melaka, Negeri Sembilan, Pahang, Perak,
Perlis, Pulau Pinang, Sabah, Sarawak, Selangor, and Terengganu; si un teritoriu federal
(wilayah persekutuan) cu 3 componente, orasul Kuala Lumpur, Labuan, and Putrajaya

Indipendenta:
31 August 1957 (fata de Marea Britanie)

Sarbatoarea nationala:
Independence Day/Malaysia Day, 31 August (1957)
Sistemul legal:
Este bazat pe legile britanice; legile islamice se aplica musulmanilor cand vine vorba de
legile familiei si religie;

Majoratul:
21 de ani; universal

Seful statului: Sultan MIZAN Zainal Abidin (since 13 December 2006)


Prim ministruABDULLAH bin Ahmad Badawi (since 31 October 2003);
Deputatul prim ministru Mohamed NAJIB bin Abdul Razak (since 7
January 2004)

Descrierea steagului:
14 dungi orizontale rosii alternate cu alb cu un dreptunghi albastru in coltul de sus stanga
in interiorul caruia exista o stea cu 14 colturi si o luna, simbolirile traditionale islamice.
Desenul steagului este inspirat de cel American.

Stema :

ECONOMIA:
Malaezia, o tara cu venit mediu pe economie, s-a transformat incepand cu anii
1970 de la un producator de materii brute intr-un sector economic multilateral. O data cu
venirea sa la putere in anul 2003,prim ministrul ABDULLAH a incercat sa duca
economia la un alt nivel atragand investitii in industrii de inalta tehnologie, tehnologie
medicala si farmaceutica.

GDP (purchasing power parity):


$357.9 billion (2007 est.)
GDP (official exchange rate):
$165 billion (2007 est.)
GDP - real growth rate:
5.7% (2007 est.)
GDP - per capita (PPP):
$14,400 (2007 est.)
GDP - composition by sector:
agriculture: 8.6%
industry: 47.8%
services: 43.6% (2007 est.)

Distributia populatiei
Urban 64% / 36% Rural (2005)

Forta de munca:
10.91 millioane (2007 est.)

Forta de munca – pe ocupatii:


agricultura: 13%
industrie: 36%
servicii: 51% (2005 est.)

Rata somajului:
3.1% (2007 est.)

Populatia sub linia saraciei:


5.1% (2002 est.)
Procentajul venitului/consumului:
Cel mai mic 10%: 1.4%
Cel mai mare 10%: 39.2% (2003 est.)
Distributia venitului familial -
46.1 (2002)
Rata inflatiei (pretul consumatorilor):
2.1%
note: aproximativ 30% din bunuri sunt controlate (2007 est.)

Buget:
incasari: $41.01 billion
cheltuieli: $46.96 billion (2007 est.)
Datorii publice:
41% of GDP (2007 est.)
Agricultura - productie:
Malaezia Peninsulara - cauciuc, ulei de palmier, cacao, orez;
Sabah - recolta de subzistenta, cauciuc, cherestea, nuci de cocos, orez;
Sarawak – cauciuc, piper, cherestea

Industria:
Malaezia Peninsulara – procesarea si producerea cauciucului si a uleiului de
palmier, electronice, mineritul si topitul tinichelei, logging, timber processing;
Sabah –defrisari, productia de petrol;
Sarawak – procesarea agriculturii, rafinarea si productia petrolului, defrisari

Rata cresterii productivitatii:


2.6% (2007 est.)
Productia de electricitate:
82.36 billion kWh (2005)
Consumul de electricitate:
78.72 billion kWh (2005)

Productia de ulei:
751,800 bbl/day (2005 est.)
Consumul de ulei:
501,000 bbl/day (2005 est.)
Exportul -ulei:
611,200 bbl/day (2004)
Importul – ulei :
278,600 bbl/day (2004)
Reserve -ulei:
3 billion bbl (1 January 2006 est.)
Productia –gaz natural:
60.9 billion cu m (2005 est.)
Consumul :
31.84 billion cu m (2005 est.)
Exportul :
29.06 billion cu m (2005 est.)
Importul :
0 cu m (2005)
Reserve :
2.037 trillion cu m (1 January 2006 est.)
Balanta actuala :
$25.93 billion (2007 est.)
Exports:
$169.9 billion f.o.b. (2007 est.)
Export de marfuri:
Echipament electronic, petrol si gaz natural lichefiat, lemn si productia lemnului,
ulei de palmier, cauciuc, textile si chimicale
Parteneri in export:
US 18.8%, Singapore 15.4%, Japan 8.9%, China 7.2%, Thailand 5.3%, Hong
Kong 4.9% (2006)
Importari: $132.7 billion f.o.b. (2007 est.)
Moneda: Ringgit

COMUNICATII
Telefoane - principalele linii in functiune:
4.342 million (2006)
Telefoane – telefoane mobile:
19.464 million (2006)
Statii radio:
AM 35, FM 391, shortwave 15 (2001)
Canale de televiziune:
88 (Malaysia 51, Sabah 16, and Sarawak 21) (2006)
Codul tarii - internet:
.my
Internet hosts:
337,674 (2007)
Useri internet: 11.292 million (2006)

TRANSPORTURI
Aeropoarte:
116 (2007)
Aeropoarte cu piste pavate:
total: 36
peste 3,047 m: 5
2,438 to 3,047 m: 9
1,524 to 2,437 m: 8
914 to 1,523 m: 8
sub 914 m: 6 (2007)
Aeropoarte cu piste nepavate:
total: 80
1,524 to 2,437 m: 1
914 to 1,523 m: 7
sub 914 m: 72 (2007)
Heliports:
2 (2007)
conducte:
condensate 282 km; gas 5,273 km; oil 1,750 km; oil/gas/water 19 km; refined
products 114 km (2007)
Cai de linie ferata:
total: 1,890 km
standard : 57 km 1.435-m gauge (57 km electrified)
inguste: 1,833 km 1.000-m gauge (150 km electrified) (2006)
Sosele:
total: 98,721 km
pavate: 80,280 km (includes 1,821 km of expressways)
nepavate: 18,441 km (2004)
Cai navale:
7,200 km
note: Peninsular Malaysia 3,200 km;
Sabah 1,500 km;
Sarawak 2,500 km (2005)
Comert maritim:
total: 304 vase (1000 GRT or over) 6,154,877 GRT/8,364,578 DWT
by type: bulk carrier 16, cargo 98, chemical tanker 30, container 47, liquefied gas 30,
livestock carrier 1, passenger/cargo 5, petroleum tanker 68, roll on/roll off 5, vehicle
carrier 4
foreign-owned: 43 (China 1, Germany 2, Hong Kong 14, Japan 4, Singapore 22)
registered in other countries: 67 (Bahamas 11, Kiribati 1, Marshall Islands 3, Mongolia 1,
Panama 14, Philippines 2, Singapore 28, Thailand 3, US 4, unknown 1) (2007)
Porturi si terminale:
Bintulu, Johor Bahru, Kuantan, Labuan, George Town (Penang), Port Kelang,
Tanjung Pelepas

Principale orase

KUALA LUMPUR
Este un oras modern, plin de agitatie, cu peste un milion de
locuitori. KL - cu aceasta prescurtare este in general cunoscut - poate parea la
prima vedere doar un alt oras asiatic modern, cu zgarie-nori impresionanti.
Turnul telecomunicatiilor, cu design islamic, atinge inaltimea de 421 m; turnurile
gemene Petronas, construite in districtul Ampang in anul 1996, sunt inca cea mai
inalta constructie din lume. Si totusi s-a pastrat in acest oras ceva din spiritul
colonial, un parfum de demult ce emana din cladirile din centru, din vibrantul
Chinatown sau din districtul cunoscut drept Mica Indie.

CAMERON
La 1829 m peste nivelul marii se afla Cameronul, cea mai atragatoare destinatie
de vacanta a statului Pahang, statiune renumita aflata la numai 3 1/2 ore de mers
cu masina dinspre Kuala Lumpur. Aici aerul este rece si curat, cu temperaturi
intre 16 si 20 grade Celsius. Acest paradis, asemanator cu un pitoresc sat
englezesc, este renumit pentru plantatiile de ceai, cum ar fi Bharat Tea Estate,
Boh Tea Plantation, Vegetable Farm, Sungai Palas Tea Estate, si pentru fermele
de pomi fructiferi. Iubitorii de alpinism trebuie sa aleaga aceasta destinatie pentu
o vacanta de neuitat.
INSULA PANGOR
Este una dintre cele mai renumite insule ale Malaeziei, situata la aproximativ 90
km sud-vest de Ipoh. Majoritatea locuitorilor sai sunt pescari din generatie in
generatie. Este o statiune idilica, ideala pentru relaxare, cu dealuri inverzite si
plaje cu nisip alb, scaldate de ape caldute, de un albastru parca ireal. Cele mai
faimoase plaje sunt cele de pe coasta de vest: Pantai Puteri Dewi , Teluk Belanga,
Teluk Nipah, Teluk Cempedak, unde va veti bucura de intimitate admirand
superbul peisaj, facand plaja sau inotand.

PENANG
Pe langa plajele minunate, in Penang va asteapta mistere inca neelucidate.
Legenda spune ca Templul Serpilor, inchinat unui preot vindecator budist, era
locuit candva de serpii ce veneau dinspre jungla in fiecare noapte a celebrarii
templului. Coborati parca din aceasta legenda, serpii strajuiesc si astazi acest loc
sfant. In Air Itam se afla cel mai mare complex de temple din sud-estul Asiei, Kek
Lok Si, printre care si o pagoda cu sapte etaje, inalta de 90 de picioare. Tot aici
puteti vizita Parcul Pasarilor, Muntele Penang, Fort Cornwallis, rezervatia Pantai
Acheh, unde maimutele zboara parca din copac in copac, vulturii de mare stau de
paza, iar broastele testoase Hawksbill isi urmeaza rabdatoare drumul catre apa
oceanului.

LANGKAWI
Este un arhipelag compus din 99 de insule tropicale, aflate in nord-vestul
Malaeziei peninsulare, dintre care cea mai cunoscuta este Pulau Langkawi. Aceste
insule sunt unice un Asia de Sud-Est; formate acum 500 de milioane de ani, se
remarca prin straniile conglomerate de roci ce starnesc imaginatia privitorilor,
prin numeroase pesteri cu stalactite si stalagmite, ce indeamna aventurierii sa
caute secrete de demult. Fauna, flora, plajele, cascadele spectaculoase, apa de
cristal, fascinanta viata subacvatica va pot oferi amintiri de neuitat, la fel o
calatorie prin jungla sau cu barca pe apele raurilor.

Informatii practice

Imbracaminte
Sunt recomandate hainele din bumbac subtire. In moschei imbracati-va
modest si nu purtati in orase imbracaminte de plaja.
Carti de credit
Sunt acceptate pe scara larga la hoteluri, magazine, restaurante in toate
zonele turistice.

Tipping
Factura contine deja taxa pe servicii. Soferii de taxi nu asteapta bacsis.

Apa
Se recomanda apa imbuteliata sau apa de la robinet fiarta/sterilizata.

Sanatate
Nu exista obligativitatea nici unui vaccin.

Moneda
Moneda oficiala este Ringgit-ul sau dolarul, cu bancnote de la $100 la
1,000 si monede de la 1 sen la 50 sen.

TURISMUL
Organizare
Turismul Malaezian (Malaysia Tourism Promotion Board (MTPB)), este o
companie autorizata, fondata prin Actul de Promotie al Turismului Malaezian din
1992 care promoveaza Malaezia ca destinatie turistica in toata lumea. Obiectvul
lor principal este "Promovarea Malaeziei pe piata marketingului ca o destinatie
excelenta si de a dezvolta relatiile socio-economice alea poporului cu ajutorul
industriei turistica." In 2006 Turismul Malaezian a semnat o intelegere de £2
milioane cu Manchester United pentru a promova "Visit Malaysia Year 2007". In
anul anterior Malaezia a avut o intelegere cu Chelsea F.C.

Ce e de vazut
Cameron Highlands - localizata in centrul Malaeziei Peninsulare, zona
deluroasa, fertila unde se afla industria de ceai, Kuala Lumpur - capitala tarii,
Penang, Pesterile Batu, Lake Gardens, Sepilok Orang-Utan Rehabilitation Centre
- unul dintre cele 4 centre de urangutani din lume, Stadthuys, Parcul National
Taman Negara

Cand sa te duci
Pe tot parcursul anului, vremea in Malaezia este foarte calda si umeda.
Lunile Noiembrie-Ianuarie ar trebui evitate in Malaezia Peninsulara deoarece
este un sezon ploios.

Evenimente Ziua Independentei - 31 August

Transport masina, autocar/autobuz, avion, tren, vapor/feriboat


Rute navigabile 7,200 km
Sosele/Drumuri 98,721 km
Cai ferate 1,890 km
Aeroporturi 116
Porturi 9

Sfaturi despre bani


o sticla de apa = Ringgit 0.95,
1 L petrol = Ringgit 1.90,
o cursa scurta cu taxi-ul = Ringgit 15.00,
masa la restaurant = Ringgit 11.00 - Ringgit 55.00

Malaezia - o tara desprinsa parca din cartile de aventuri, este unul din
colturile de rai care fascineaza prin exotismul si originalitatea peisajelor sale.
Cascadele, lacurile limpezi si adanci, pasarile si animalele exotice sunt doar o
parte dintre surprizele de care au parte cei care se incumeta sa strabata uneori si
jumatate de glob pentru a ajunge acolo.
Malaezia este una dintre tarile care a inteles foarte repede ca turismul
reprezinta o adevarata mina de aur: in doar cativa ani, numarul de turisti s-a
triplat, iar veniturile din acest domeniu au crescut, in doar 16 ani, de peste opt
ori. Malaezienii si-au facut din ospitalitate o profesie, iar turistii sunt primiti in
orice zi a anului ca niste oaspeti de vaza. Mancaruri traditionale, croaziere,
excursii, rafting, spectacole, festivaluri, toate acestea sunt menite sa incante si sa
multumeasca pana si pe cei mai pretentiosi turisti. Malaezia are o industrie a
turismului foarte dezvoltata, o diversitate de traditii intr-un amestec absolut
inedit pentru turistii de pe intregul mapomond. Specialistii estimeaza ca anul
acesta peste 20 de milioane de persoane vor alege ca destinatie turistica Malaezia,
profiturile fiind de ordinul miliardelor de euro. Interesant este faptul ca Malezia
este o tara putin mai mare decat Romania si cu 26 de milioane de locuitori.

Mii de culori si zambete


Una dintre cele mai incantatoare si apreciate manifestari artistice din aceasta
parte a Pamantului, "Culorile Malaysiei", are loc anual la sfarsitul lunii mai in
apropierea capitalei Malaeziei, Kuala Lumpur. "Citrawarna 2007" sau "Culorile
Malaeziei" a fost spectacolul care a dat startul manifestarilor ce au loc in aceasta
luna pe tot teritoriul Malaeziei si care celebreaza diversitatea etnica si culturala
din cele 14 state ale Malaeziei. "Bine ati venit in Malezia - un taram al culorilor
minuntate, cu popor prietenos. Malaezienii sunt cu adevarat oameni prietenosi.
Cand veti cunoaste Malezia veti crede ceea ce spun, adica Malezia este adevarata
Asie", a spus primul ministru al Malaysiei, Datuk Seri Abdullah Ahmad Badawi.
Mai mult decat in oricare an, demonstratia de culoare, muzica si dans a fost
deosebita deoarece, in 2007, Malezia aniverseaza 50 de ani de independenta.
Spectacolul "Culorile Malaeziei" desfasurat in Putrajaya avand in acest an ca
tema "Milioane de culori, milioane de zambete", a inceput cu o fastuoasa
prezentare de moda care a hipnotizat publicul cu ritmurile malaeziene, culorile
costumelor si zambetele celor de pe scena. Mai mult ca oricand, poporul
malaezian a aratat vizitatorilor din intreaga lume, in acest spectacol plin de
culoare si zambete, diferentele culturale si entice, dar si armonia in care traieste
acest popor.

Unitatea este puterea


Malezia reprezinta, intr-adevar, o diversitate culturala si etnica fara egal, iar
turistii pot avea pe aceste meleaguri, experiente ce nu le vor putea uita. Este
impresionat felul in care reusesc cele trei principale comunitati din Malaezia
(malay, indieni si chinezi) si multe alte minoritati sa coexiste si sa faca aceasta
tara sa fie din ce in ce mai puternica economic. Malezia este o tara islamica si mai
mult de jumatate din populatie practica Islamismul, restul fiind budisti, crestini,
hindusi, taoisti etc. Insa, comunitatile principale (malay, chineza, indiana),
indiferent ce religie impartasesc, locuiesc si se bucura impreuna cu ocazia
sarbatorilor religioase si ale festivalelor. Unitatea este puterea - este secretul
acestei natii dezvaluit de primul-ministru al Malaeziei, Datuk Seri Abdullah
Ahmad Badawi si de ministrul Turismului, Datuk Seri Tengku Adnan Tengku
Mansor.

Ospitalitate si bogatie
In Malaezia sunt nenumarate posibilitati de a petrece acolo un concediu si cu
siguranta nu ajung zece zile si nici 20 si cu siguranta oricare turist ajuns acolo isi
promite ca se va intoarce. Kuala Lumpur, capitala Malaeziei, este un amestec
fascinant de zgarie nori, temple si constructii vechi, palmieri si vegetatie
luxurianta, mall-uri in care te pierzi si in care iti poti petrece zile intregi. KL este
un oras in care oricat de mult stai nu poti spune ca ai vazut totul. Emblema
Malaeziei - turnurile Pentronas si Menaka KL (turnul de telecomunicatii) se vad
de departe noaptea oferind un spectacol mirific. Chiar daca este o tara islamica,
turistii vor descoperi orase cosmopolite, cu baruri si discoteci pentru cine doreste
distractie nocturna, cu restaurante (europene, chinezesti, indiene, malay)
modeste sau foarte luxoase, hoteluri renumite. Parcuri de distractie, cazinouri,
plantatii de ceai, jungla, croaziere, plaje minunate fac din aceasta tara un paradis
turistic. Romanii pot calatori acolo fara viza si este o tara sigura din toate
punctele de vedere. Moneda acestei tari este ringgit-ul, un dolar este 3,2 ringgit si
un euro - 4,5 ringgit. Mancarea nu este deloc scumpa si se poate servi un pranz cu
5-6 dolari sau la restaurante mai pretentioase un pranz ajunge la 25-30 de dolari.