TRANDAFIRUL

Trandafirul (Rosa L.) este un gen de plante perene ornamentale din familia Rosaceae,
originar din regiunile continentale și subtropicale ale emisferei nordice, cuprinzând peste 200 de
specii de arbuști erecți, deseori spinoși.

Planta tipică are tulpina spinoasă și fructul ca măceșele trandafirului sălbatic, Rosa canina, care
crește sub formă de tufișuri în regiunile aride, cu soluri calcaroase.

Înflorirea trandafirului este anuală. Specii încadrate în grupa măceșilor decorativi și a

trandafirilor de parc: Rosa canina (măceșul comun), Rosa rubrifolia (măceșul roșu), Rosa alba
(trandafirul alb), Rosa demascena (trandafirul de Damasc), Rosa lutea (măceșul galben), Rosa
rugosa (trandafirul cu frunze încrețite).

Caractere morfologice

Tulpina, poate fi cățărătoare sau târâtoare, de înălțime variabilă în funcție de soi 0.5 – 4 m.

Frunzele alterne, imparipenat-compuse, însoțite de stipele, pot fi caduce sau persistente.

Florile cu 5 petale, 5 sepale și număr mare de stamine și un singur pistil, pot fi solitare,
pauciforme, umbeliforme sau dispuse în raceme umbeliforme, de diverse culori (albe, galbene,
roz, roșii, etc).

Fructul este cărnos, iar receptaculul, sferic sau urceolat, cu numeroase ovare, stilul cu stigmatul
capitat.

Înmulțire

Se înmulțește atât pe cale sexuată (prin semințe) cât și pe cale asexuată (drajoni, butași, marcotaj,
altoire, etc.), în locuri însorite. Preferă soluri cu textură lutoasă, permeabilă, bine drenate, adânc
lucrate și bogate în substraturi nutritive. Nu sunt favorabile solurile cu reacție acidă și nici cele
cu tendință accentuată spre reacție alcalină.
Utilizare

Ca plante ornamentale, se folosesc în parcuri și grădini (ca exemplare izolate sau grupate), având
o deosebită valoare decorativă. Ca flori tăiate se pot folosi în aranjamente florale și în arta
buchetieră, fiind foarte apreciate pentru colorit și parfum. Se întrebuințează și pentru extragerea
uleiurilor eterice din petale.