Sunteți pe pagina 1din 41

Curs C4 – Proiecte GIS realizate si aplicatii

Web GIS
Conf.univ.dr. Doru MIHAI

CUPRINS

2. Proiecte și aplicații GIS realizate în țara noastră.......................................................................24


2.1 Proiecte SIG/GIS realizate la noi în țară…………………………………24

2.1.1 ROENV GEOPORTAL……………………………………………………………24

2.1.2 Managemenul conservativ și participativ al sitului ROSCI0229 SIRIU……...26

2.1.3 Portal deschis de date al Uniunii Europene…………………………………….28

2.1.4 Geoportalul INSPIRE al României………………………………………………28

2.1.5 Hărți hazard și risc la inundații…………………………………………………..36

2.1.6 Programul naţional de implementare a unui sistem informaţional geografic


(GIS) pentru protecţia patrimoniului cultural naţional imobil (arheologie si monumente
Istorice)……………………………………………………………………………………….38

2.1.7 INFO Natura 2000........................................................................................43

2.1.8 Limite arii protejate……………………………………………………………….45

2.1.9 Baza de date GIS pentru harta geologică a României………………………45

2.1.10 Geoportal la Institutul Geologic Român……………………………………….46

2.1.11 Portalul de date geofizice al Institutului Geologic al României………….….46

2.1.12 Portal de hărți interactive HotNews.ro………………………………………..47

3. Web GIS.................................................................................................................................47
3.1 Concept……………………………………………………………………...47

3.2 Caracteristici………………………………………………………………..48

3.3 Funcţionalităţi………………………………………………………………49

3.4 Soluţii şi aplicaţii cloud .................................................................... 49

3.4.1 ArcGIS Online……………………………………………………….50

3.4.2 Gis Cloud…………………………………………………………….52

Bibliografie.................................................................................................................. 57

23
2. Proiecte și aplicații GIS realizate în țara noastră

2.1 Proiecte SIG/GIS realizate la noi în țară


Sistemele Informaționale Geografice care s-au realizat sau sunt în diverse faze de proiect sau
de realizare sunt următoarele: (https://cadastru.biz/sistemul-informational)

 Sistemul informațional geografic pentru studiul dezastrelor naturale


(Realizat de Academia Română – Institutul de Geografie sub coordonarea
Prof. Dr. Dan Bălteanu, m.c. al Academiei Române)
 Sistemul informațional agricol
 Sistemul informațional viticol
 Sistemul informațional pentru Îmbunătățiri Funciare
 Sistemul informțional forestier
 Sistemul informațional al apelor
 Sistemul informațional imobiliar
 Sistemul informațional edilitar
 Sistemul informațional al drumurilor publice
 Sistemul informațional al căilor ferate
 Sistemul informațional al porturilor
 Sistemul informațional al aeroporturilor
 Sistemul informațional al Metroului
 Sistemul informațional al MAI
 Sistemul informațional al Apărării
 Sistemul informațional al Monumentelor istorice
 Sistemul informațional Ariilor Protejate

Ministerul Mediului are foarte multe aplicații SIG/GIS http://www.geoportal-mediu.ro/home/

2.1.1. ROENV GEOPORTAL


http://www.roenv-geoportal.ro/GPT9/catalog/main/home.page
Proiect Phare RO2005/017- 553.03.03.04.01 “Asistenţă tehnica în elaborarea hărţilor GIS în
domeniul protecţiei mediului”, finalizat cu creearea unui portal denumit ROENV GEOPORTAL.
Utilizarea ROENV GEOPORTAL se va face de către un număr mare de angajaţi publici care
lucrează cu structurile MM, ANPM şi alte organizaţii subordonate beneficiarului, trebuie să
reamintim principalelele teme de bază care au fost abordate :

24
 Scopul aplicaţiei ROENV GEOPORTAL este să faciliteze descoperirea şi
publicarea de date şi hărţi GIS pentru a ajuta următoarele sectoare ale
mediului: conservarea naturii, controlul poluării industriale şi
managementul riscului, calitatea aerului şi zgomotul, managementul
deşeurilor şi calitatea apei.
 Portalul este deschis şi interoperabil şi este conform cu standardele
stabilite şi conform cu specificaţiile organizaţiilor europene, internaţionale
şi standardele acceptate în acest sector incluzând aici Organizaţia
Internaţională pentru Standardizare(ISO), Comitetul European pentru
Standardizare, Open Geospatial Consortium şi World Wide Web
Consortium.
 Se bazează pe tehnologiile ESRI ArcIMS şi ArcGIS Server, ROEnv
GeoPortal este o metodă eficientă din punct de vedere al costurilor pentru
a ămbunătăti procesul de luare a deciziilor la nivel naţional şi local pentru
urmatoarele grupări: Ministerul Mediului (MM), Agenţia Nationala Pentru
ProtecţiaMediului(ANPM), Agenţia Regională pentru
ProtecţiaMediului(ARPM) şi Agentiile Locale pentru Protecţia Mediului.
 Se recomandată dezvoltarea unor forme diversificate de instruire care să
satisfacă nevoile fiecăruia. Sesiunile de instruire oferă utilizatorilor nivelele
minime şi avansate de cunoştinte legate de aplicaţia ROEnv GeoPortal.
 Sesiunile de instruire pentru utilizatori, atât pentru cei de nivel general cât
şi pentru cei principali, au fost ţinute în limba Română de către Experţi
calificaţi şi cu experienţă.
 În timpul instruirii, s-au fost folosite materialele bazate pe seturile de date
oferite ca exemplu şi hărțile GIS referitoare la mediu alese astfel încât să
s-a luat în considerare profilul participanților la instruire. De fapt, cursanţii
erau familiarizaţi cu conceptele de a învăţa cum să lucreze cu metadate şi
cu map viewer, să integreze metadatele GeoPortalului în aplicaţii externe
web referitoare la mediu, să descarce date dintr-un serviciu de hărți
publicate, culegerea metadatelor, lucrul cu extensiile ROEnv Geoportal şi
să personalizeze aspectul şi percepţia interfeţei, modificând elemente şi
modulul map viewer.

25
Figura 8 – ROEnv GeoPortal

Figura 9 – Map Viewer ROEnv GeoPortal

2.1.2. Managemenul conservativ și participativ al sitului ROSCI0229 SIRIU


Implementarea societatii informatizate reprezinta un obiectiv major pentru Guvernul României,
fiind o componentă esențială a programului de dezvoltare politică și economică. De aceea,
„Managemenul conservativ și participativ al sitului ROSCI0229 SIRIU„ reprezintă o necesitate
în implementarea politicii în domeniul protecției mediului, ca parte a politicii de mediu. O parte
substanţială a resurselor actuale este dedicată selecţiei, gestionării şi protecţiei ariilor de
importanță conservativă comunitară. În mod evident, sunt necesare mecanisme pentru a
evalua modul în care aceste activităţi au avut succes în îndeplinirea obiectivelor de conservare

26
a naturii, atât pe arii protejate individuale cât și la nivelul reţelelor naţionale și europene ca un
întreg.

În contextul ariilor protejate, dezvoltarea de standarde comune de monitorizare oferă două


beneficii majore:

 pe de o parte adoptarea unei metodologii de încredere, care să permită


evaluarea stării de conservare si a caracteristicilor cheie ce au stat la baza
declarării ariilor protejate. Acest lucru va permite efectuarea evaluărilor de
către experţi diferiţi, la momente de timp diferite pentru a putea fi comparate
şi a permite identificarea schimbărilor care au loc.
 iar pe de altă parte evaluările ariilor protejate diferite pot fi agregate pentru
a produce rapoarte de sinteză, la diferite scări geografice. Acest lucru poate
duce la identificarea priorităţilor de acţiune la nivel local şi naţional. O astfel
de agregare este esenţială în cazul în care România are obligaţia de a
raporta cu privire la starea ariilor protejate desemnate în reţeaua NATURA
2000, precum și pentru a îndeplini cerinţele de raportare din Directivele UE.

Acest proiect are ca obiective specifice realizarea unei baze de date privind biodiversitatea în
ROSCI10229 - SIRIU, a unei hărți de distributie pentru fiecare habitat natural și specie
sălbatică de interes comunitar în parte, a 24 de hărți diferite (respectiv 12 tipuri de habitate și
12 de specii: 4 specii de plante, 3 specii de pești, 2 specii de amfibieni și reptile, 3 specii de
mamifere), a unei analize extensive la scară spațială a distribuției habitatelor în urma
procedeelor de clasificare asistată prin utilizarea tehnologiilor de remote sensing, asigurarea
unei supravegheri periodice sau neperiodice - după caz - a parametrilor caracteristici (biotici
și abiotici) și prezentarea stării de conservare a habitatelor naturale și a speciilor sălbatice de
interes conservativ de pe teritoriul arealului, asigurarea documentației necesare obținerii
avizului asupra sistemului de monitorizare.

Serviciul de inventariere și cartare a habitatelor naturale și habitatelor speciilor sălbatice de


interes conservativ comunitar și de realizare a proiectării, avizării și implementării sistemului
de monitorizare a stării de conservare a
acestora aferent și participativ al sitului ROSCI0229 SIRIU"

http://www.geoportal-mediu.ro/Siriu/viewer/

27
Figura 10 – Map Viewer Geoportal SIRIU

Alte link-uri pentru proiecte pe mediu:


http://bio.geoportal-mediu.ro/bmb

www.geoportal-mediu.ro/geoportalceahlau

www.geoportal-mediu.ro/cuejdel.html

http://lm.geoportal-mediu.ro/home/

http://bio.geoportal-mediu.ro/geoportalmacin/

www.geoportal-mediu.ro/geoportalneamt/

2.1.3. Portal deschis de date al Uniunii Europene


https://open-data.europa.eu/ro/data/dataset/tlfXbWEXyakR6dhtCx08DA

Acoperire geografică: Slovacia, Austria, Andorra, Finlanda, Azerbaidjan, Italia, Lituania,


Regatul Unit, Portugalia, Belarus, Franţa, Belgia, Grecia, Rusia, Monaco, Luxemburg, Malta,
Republica Cehă, Islanda, Spania, Muntenegru, Macedonia, Irlanda, Croaţia, Ucraina, Polonia,
Ţările de Jos, Kazahstan, Turcia, Slovenia, Bulgaria, Bosnia şi Herţegovina, Georgia,
Liechtenstein, România, Letonia, Norvegia, San Marino, Armenia, Estonia, Moldova,
Danemarca, Ungaria, Cipru, Serbia, Suedia, Albania, Elveţia, Germania.

2.1.4. Geoportalul INSPIRE al României


Intrarea în vigoare a Directivei INSPIRE 2007/2/CE în mai 2007 a constituit un eveniment
major în Uniunea Europeană. Se permite astfel stabilirea unei infrastructuri de informații

28
spațiale, necesare suportului cerut de politicile comunitare legate de protecția mediului
precum și a politicilor în domenii care pot avea un impact asupra mediului. INSPIRE are la
bază o infrastructură de date spațiale, necesare sprijinului politicilor de protecție a mediului,
fiecare din teme fiind definite prin componente cheie și reguli tehnice de implementare.

Scop

Scopul proiectului constă în crearea cadrului tehnic necesar realizării infrastructurii de date
spațiale din România în vederea alinierii la exigențele europene impuse prin Directiva
INSPIRE.

Obiective

 Inventarierea gestionarilor de date și analiza situației existente a datelor


spațiale din România în vederea realizării infrastructurii naționale pentru
informații spațiale a României (INIS)
 Colectarea datelor preliminare de la gestionarii de date spațiale prin
intermediul unui instrument informatic care va permite inventarierea
gestionarilor de date spațiale și preluarea de date spațiale de la aceștia
 Realizarea analizei propriu-zise constând în corelări între informațiile
spațiale furnizate de gestionarii de date spațiale, cele care urmează a fi
furnizate, actualizări ale acestora.

Exemplu portal: INSPIRE, ANCPI, IGR,

Nomenclatorul național al gestionarilor de date geospațiale

http://geoportal.gov.ro/Geocatalog

 ANCPI – Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară


Aplicația INIS Viewer permite vizualizarea resurselor de hartă precum: TopRO5,
Ortofoto 2005, Ortofoto 2008, Ortofoto 2009, Ortofoto 2010, Ortofoto 2012
Geoportal http://geoportal.ancpi.ro/ancpi/index.html

29
Figura 11 – GeoPortal ANCPI

http://geoportal.ancpi.ro/geoportal/viewer/index.html

Figura 12 – INIS Viewer GeoPortal ANCPI

30
Figura 13 – INIS Viewer GeoPortal ANCPI Ortofoto 2010

http://geoportal.ancpi.ro/geoportal/viewer/index.html

Figura 14 – INIS Viewer GeoPortal ANCPI Harta topo – Piața Mare din Sibiu

http://geoportal.ancpi.ro/geoportal/viewer/index.html

31
Figura 15 – INIS Viewer GeoPortal ANCPI Ortofoto 2010 – Piața Mare din Sibiu

Geoportal Imobile http://geoportal.ancpi.ro/geoportal/imobile/Harta.html

Figura 16 – INIS Viewer GeoPortal ANCPI Cautare Imobil

Instrument vizualizare și analiză spațială


Caută parcelă după adresă

32
Figura 17 – INIS Viewer GeoPortal ANCPI Cautare Imobil București Sector 1

Analize arii protejate și benzi inundabilitate

http://geoportal.gov.ro/viewers/ro_RO/index.html

Figura 18 – INIS Viewer GeoPortal ANCPI Bandă inundabilă București Sector 5

Analiză parcele cadastrale în zona selectată

33
Figura 19 – INIS Viewer GeoPortal ANCPI Parcele cadastrale selectate București Sector 5

34
Nr. Nr. Nr.
Judeţ UAT Localitate Stradă
crt. cadast. poştal
BUCURES Bucuresti
1 200255 Bucuresti Sectorul 1 DIMITRIE GUSTI 8
TI Sectorul 1
2 200434 BUCURES Bucuresti Sectorul 1 Bucuresti STIRBEI VODA 6
TI Sectorul 1 CONSTANTIN
NOICA (FOSTA

3 200583 BUCURES Bucuresti Sectorul 6 Bucuresti STEFAN 120


TI Sectorul 6 FURTUNA)
BUCURES Bucuresti
4 201194 Bucuresti Sectorul 1 CAL PLEVNEI 59
TI Sectorul 1
BUCURES Bucuresti
5 201363 Bucuresti Sectorul 1 VIRGILIU 34
TI Sectorul 1
BUCURES Bucuresti
6 201558 Bucuresti Sectorul 1 VIRGILIU 22
TI Sectorul 1
7 201559 BUCURES Bucuresti Sectorul 1 Bucuresti VIRGILIU 22
TI Sectorul 1 CONSTANTIN
NOICA (FOSTA

8 201811 BUCURES Bucuresti Sectorul 6 Bucuresti STEFAN 159


TI Sectorul 6 FURTUNA) DR.
BUICLIU
CRISTEA(FOST
NR.10A, SOS
9 202785 BUCURES Bucuresti Sectorul 5 Bucuresti COTROCENI 1 ) 10 B
TI Sectorul 5 SPLAIUL
10 203366 BUCURES Bucuresti Sectorul 5 Bucuresti INDEPENDENTEI 181
TI Sectorul 5 SPLAIUL
11 203424 BUCURES Bucuresti Sectorul 5 Bucuresti INDEPENDENTEI 189
TI Sectorul 5
12 203501 BUCURES Bucuresti Sectorul 5 Bucuresti ZARII ZARII 13
TI Sectorul 5 (FOSTA DR.
13 203600 BUCURES Bucuresti Sectorul 5 Bucuresti ASACHE) 4
TI Sectorul 5
BUCURES Bucuresti
14 203648 Bucuresti Sectorul 6 PLEVNEI 137A
TI Sectorul 6
137C
BUCURES Bucuresti (FOST
15 203721 Bucuresti Sectorul 6 PLEVNEI
TI Sectorul 6 NR.
137A)
16 203793 BUCURES Bucuresti Sectorul 1 Bucuresti VIRGILIU 61A
TI Sectorul 1 CONSTANTIN
17 203869 BUCURES Bucuresti Sectorul 6 Bucuresti NOICA SPALIUL 181A
TI Sectorul 6
18 204487 BUCURES Bucuresti Sectorul 6 Bucuresti INDEPENDINTEI 200C
TI Sectorul 6 SPLAIUL
19 205111 BUCURES Bucuresti Sectorul 5 Bucuresti INDEPENDENTEI 183
TI Sectorul 5
Exemplu Raport

Figura 20 – INIS Viewer GeoPortal ANCPI Parcele cadastrale selectate București Sector 5

35
Figura 21 – INIS Viewer GeoPortal ANCPI Aria protejată

2.1.5. Hărți hazard și risc la inundații


http://gis2.rowater.ro:8989/flood

În procesul de implementare a Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și managementul


riscului la inundații a doua etapă este reprezentată de elaborarea harților de hazard și a
hărților de risc la inundații ( termen raportare martie 2014).

Hărțile de hazard și risc la inundații au fost întocmite pentru zonele desemnate ca având
un risc potențial semnificativ la inundații, în cadrul primei etape de implementare a Directivei
2007/60/CE - evaluarea preliminară a riscului la inundații care a avut ca termen de
raportare la Comisia Europeană - martie 2012 (termen îndeplinit de România).

În această a doua etapă de implementare, pentru realizarea hărîilor de hazard au fost


utilizate rezultatele obținute în cadrul Programului național Planul de Prevenire, Protecție și
Diminuare a Efectelor Inundațiilor (P.P.P.D.E.I.), bazate pe metode științifice / avansate de
modelare hidraulică, dar și pe rezultatele unor metode simplificate de generare a curbelor de
inundabilitate, aplicate în zonele neacoperite de P.P.P.D.E.I. Hărtile de hazard la inundaţii
prezintă extinderea zonei inundate, specifică unor debite cu diferite probabilităţi de depăşire.

Elaborarea hărților de risc la inundații s-a bazat pe hărțile de hazard la inundații și pe analiza
datelor privind elementele expuse hazardului și a vulnerabilității acestora. În conformitate cu
cerințele Directivei, hărțile de risc la inundaţii indică potenţialele efecte negative asociate şi
exprimate în următorii termeni: numărul aproximativ de locuitori potenţial afectaţi; tipul de
activitate economică din zona potenţial afectată; instalaţiile IPPC (cf. anexei I a Directivei

36
96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării), care pot produce poluare
accidentală în cazul inundaţiilor; zonele protejate potenţial afectate, etc.

Hărțile de hazard și risc la inundații au fost elaborate, conform Directivei 2007/60/CE pentru 3
scenarii de inundabilitate:

 scenariul cu probabilitate mică (pentru debite maxime cu probabilitate de


depașire 0,1% - respectiv inundaţii care se pot produce o dată la 1000 de
ani);
 scenariul cu probabilitate medie (pentru debite maxime cu probabilitate de
depașire 1% - respectiv inundaţii care se pot produce o dată la 100 de ani);
 scenariul cu probabilitate mare (pentru debite maxime cu probabilitate de
depașire 10% - respectiv inundaţii care se pot produce o dată la 10 de ani).

În prezent informația disponibilă în cadrul portalului este asociată scenariului mediu de


inundabilitate (acesta fiind și scenariul solicitat de Comisia Europeană a fi raportat în această
etapă). Procesul de încărcare a datelor este în plină desfășurare, urmând că în perioada
următoare să fie încărcate și informațiile referitoare la celelalte două scenarii mai sus-
menționate (scenariile cu probabilitate mare și mică).

Menționăm faptul că hărțile prezentate sunt de interes general, în scop de informare; pentru
activități de promovare a investițiilor, proiectare, etc. sunt necesare studii aprofundate la nivel
local. De-asemenea, atragem atenția asupra faptului ca aceste hărți au fost întocmite doar
pentru anumite zone/sectoare (zone cu risc potențial semnificativ la inundații, în contextual
Directivei 2007/60/CE), și neacoperirea unei zone din țara noastră nu conduce la concluzia
că zona respectivă nu poate fi expusă riscului la inundații.

Figura 22 – GeoPortal ROWATER Hărți de hazard și risc la inundații

37
2.1.6. Programul naţional de implementare a unui sistem informaţional
geografic (GIS) pentru protecţia patrimoniului cultural naţional imobil
(arheologie si monumente Istorice) – eGISpat http://egispat.inp.org.ro
Programul naţional eGISpat a fost instituit prin ordinul ministrului culturii nr. 2408/2005, pentru
realizarea unui sistem informaţional geografic (GIS) pentru protecţia patrimoniului cultural
naţional imobil (arheologie și monumente istorice). Programul se bazează pe un parteneriat
între Ministerul Culturii și Patrimoniului Naţional, Institutul Naţional al Patrimoniului și ESRI
România.
Modul de desfășurare al programului a fost prevăzut în conformitate cu procedurile specifice
proiectelor de cercetare-dezvoltare iar rolul Institutului Național al Patrimoniului este acela de
coordonator în activitatea de colectare, prelucrare, verificare și de centralizare a datelor.
Perioada de derulare a proiectului a fost stabilită la opt ani (2006-2013).

Obiectivele programului național eGISpat au vizat constituirea unor baze de date complexe
de evidență a patrimoniului imobil, în care pot fi stocate, analizate și corelate multiple tipuri de
date (ex: spațiale, non-spațiale sau text, cartografice, fotografice ș.a.) în scopul obținerii
informațiilor necesare pentru fundamentarea deciziilor în activitățile de administrare,
restaurare, conservare și valorificare a patrimoniului imobil.

Pentru implementarea programului s-au prevăzut: asigurarea suportului logistic pentru


dezvoltarea și implementarea eGISpat; utilizarea experienţei dobândite prin aplicarea
metodologiilor de realizare a inventarierii, prin gestionarea datelor preexistente și prin punerea
în practică a unor proiecte de inventariere; colaborarea cu Direcțiile Județene pentru Cultură
și Patrimoniu Național, ca furnizori de date din teritoriu.

Sistemele de informaţii geografice (GIS) reprezintă cea mai nouă tehnologie care permite
reprezentarea geografică și cartografică a datelor cuprinse în bazele de date relaţionale. Este
astfel posibilă reprezentarea vizuală a siturilor arheologice și a monumentelor istorice în
amplasamentul și cu distribuţia lor geografică. Aplicația online a programului eGISpat, stă la
dispoziția publicului ca sursă de informare.
Programul eGISpat va răspunde necesităţii aplicării, în domeniul protejării patrimoniului, a
două concepte: conservarea integrată și managementul riscurilor. Programul naţional
eGISPat răspunde, de asemenea, reglementărilor legislative, atât celor româneşti cât și celor
europene, din domeniul protejării și conservării patrimoniului cultural.

În România, activitatea privind protejarea monumentelor istorice este reglementată prin Legea
specială nr. 422/2001, cu modificări și completări ulterioare și prin Normele metodologice de
inventariere și clasare a monumentelor istorice, aprobate prin Ordinul Ministrului Culturii și
Patrimoniului Național nr. 2260/2008, republicate.

38
Necesitatea implementării unui astfel de program a fost dată de inexistența până atunci în
România a unui sistem informatic modern și performant de inventariere, care să permită o mai
clară și complexă evidențiere a patrimoniului imobil și posibilități sporite de valorificare a
datelor, în scopul final al cercetării, protejării și promovării monumentelor istorice.

Figura 23 – eGISpat România GeoPortal

eGISpat Bucureşti

Figura 24 – eGISpat București GeoPortal

Pentru București, oraș cu cea mai mare densitate de monumente istorice în raport cu celelalte
județe, aplicarea tehnologiei GIS asigură o reprezentare cartografică și planimetrică a datelor

39
deţinute și în același timp se pot gestiona și monitoriza informaţiile din Lista Monumentelor
Istorice.

Proiectul pentru centrul istoric al Bucureştiului, realizat în parteneriat cu ESRI România, se


bazează pe reprezentarea cartografică a monumentelor istorice și a siturilor arheologice din
zona iar aplicația conține date referitoare la distribuţia acestora pe o hartă digitală la scara
1:2000. A fost, de asemenea, suprapusă și o fotografie satelitară.

Aplicaţia eGISpatBucureşti

Aceasta aplicaţie reprezintă un proiect în cadrul programului eGISpat, finanţat de Ministerul


Culturii și Patrimoniului Naţional. Aplicaţia a fost dezvoltată de ESRI România, în parteneriat
cu INP.

Figura 25 – eGISpat București GeoPortal

Componente

Aplicația publică, cea destinată marelui public, care are posibilitatea de a căuta un monument
istoric după următorii indicatori:

-Codul
-Adresa
-Denumirea
-Datare

http://egispat.inp.org.ro

40
Figura 26 – eGISpat București GeoPortal – Categorii Monumente

Aplicația expert

A doua componentă este dedicată specialiştilor, INP și MCPN, Direcţiei de Cultura Bucureşti,
care au posibilitatea de a edita baza de date spaţială.

Aceste funcţionalităţi sunt destinate numai persoanelor autorizate, iar accesul se face pe
seama unui nume de utilizator și a unei parole. Aplicaţia Web destinată actualizării bazei de
date spaţiale dispune de o bară de instrumente destinată navigării în hartă. Ea permite
editarea și actualizarea în timp real a bazei de date geo-spaţiale prin intermediul Internetului.

Din punctul de vedere al programului eGISpat, toate monumentele istorice sunt tratate drept
obiecte spaţiale.

Prin urmare fiecare monument istoric are asociate o localizare pe harta și un tabel de atribute
care reprezintă legătura cu baza de date conţinând datele despre monumente istorice.

Aplicaţia on-line este o aplicaţie de tip "web enterprise" destinată stocării, administrării și
analizei datelor referitoare la patrimoniul cultural naţional imobil din centrul istoric al
municipiului Bucureşti, de către specialiştii INP și ai Ministerului Culturii și Patrimoniului
National".

Baza legală a inventarierii monumentelor istorice este reglementată prin legea nr. 422/ 2001
din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice, care defineşte la capitolul. 1, art.

41
7, clasarea monumentelor istorice astfel
a) în grupa A - monumentele istorice de valoare naţională și universală;
b) în grupa B - monumentele istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local.

Clasarea monumentelor istorice în grupe se face prin ordin al ministrului culturii și cultelor, la
propunerea Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, conform procedurii de clasare
prevăzute de lege.

Elementele aplicaţiei

- Bara de instrumente

- Menu-uri cu opţiuni privind vizualizarea și administrarea datelor

- Ferestre dedicate interogărilor de tip atribut

- O fereastră destinată afişării rezultatelor interogărilor spaţiale

- O fereastra în care utilizatorul poate controla conţinutul hărţii digitale

a. Interogarea atribut

Aplicaţia dispune de câteva instrumente care permit găsirea obiectelor spaţiale din harta pe
seama unei interogări de tip atribut (similară cu o interogare dintr-o baza de date atribut).

a. Căutarea monumentelor istorice după codul COD 2010


Aplicaţia dispune de o fereastră care permite utilizatorului să identifice un obiect din
hartă, reprezentând o simbolizare a unui monument istoric, după codul acestuia de
inventariere (COD 2010). Pentru a identifica obiectul spaţial din harta corespunzător
criteriului de interogare, efectuaţi click pe butonul Căutaţi. Obiectul spaţial
corespunzător codului va fi afişat in fereastra de rezultate.

c. Căutarea monumentelor istorice după denumire și grupa valorică


Aplicaţia dispune de o fereastră care permite utilizatorului să identifice un obiect din
harta, reprezentând o simbolizare a unui monument istoric, după denumirea acestuia,
după grupa valorică sau după denumire și grupa valorică. Dacă utilizatorul tastează
"Biserica" va putea identifica toate bisericile din Bucureşti (zona corespunzătoare
hărţii) aflate în patrimoniul cultural naţional imobil. Dacă utilizatorul nu tastează nimic
pentru denumire și alege grupa valorică A va putea identifica toate monumentele
istorice a căror grupă valorică este A. Căutările după denumire și după grupă valorică
pot fi utilizate concomitent. Pentru exemplul de mai jos, utilizatorul va putea identifica
toate bisericile din hartă, aflate în patrimoniul cultural naţional imobil care corespund
grupei valorice A.
b. Identificarea locurilor după codul postal.

42
Aceasta funcţionalitate permite utilizatorului să identifice un loc pe seama codului
poştal.

2.1.7. INFO Natura 2000


http://dev.adworks.ro/natura/situri/1/Apuseni.html#map-holder

Natura 2000 este o rețea europeană de zone naturale protejate creată în anul 1992 din
necesitatea de a proteja natura și de a menține pe termen lung resursele naturale necesare
dezvoltării socio-economice.

Astăzi în jur de 800 de specii de plante sunt în pericol de dispariție și majoritatea resurselor
piscicole din Europa au scăzut sub limita de siguranță ceea ce face ca Natura 2000 să fie un
instrument esențial pentru salvarea capitalului natural.

Declararea siturilor protejate Natura 2000 are la bază două directive ale Uniunii Europene
care reglementează modul de selectare, desemnare și protecție a siturilor: Directiva Păsări
(1979) pe baza căreia au fost declarate Ariile de Protecție Specială Avifaunistică (SPA) și
Directiva Habitate (1992) pe baza căreia au fost declarate Ariile Speciale de Conservare (SCI).
Siturile au fost deliminate pe baza identificării științifice a habitatelor și speciilor de pe teritoriul
lor.

La sfârșitul anului 2010 în Uniunea Europeană existau 26.106 situri Natura 2000, acoperind
circa 20% din teritoriul total pe o suprafață de 949.910 km2.

Prin aderarea la Uniunea Europeană în 2007, România a adus o contribuție importantă la


rețeaua Natura 2000 datorită valorii ridicate a biodiversității de pe teritoriul său. În legislația
românească directivele Habitate și Păsări au fost adoptate prin ”OUG nr. 57/20.06.2007
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei
sălbatice”, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011.

România a declarat 381 de situri Natura 2000 care ocupă în total 17,89% din suprafața țării
dintre care 108 SPA-uri (11,89% din suprafață) și 273 SCI-uri (13,21% din suprafață). O mare
parte din acestea se suprapun peste ariile naturale protejate de interes național (parcuri
naționale și naturale, rezervații). Rețeaua Natura 2000 din România este în extindere iar
numărul siturilor precum și limitele unora dintre acestea sunt în curs de revizuire.

Siturile Natura 2000 prezintă caracteristicile regiunilor biogeografice în spațiul cărora au fost
declarate, unele dintre acestea fiind încadrate și în două și trei bioregiuni. Teritoriul României
este cuprins de 5 regiuni biogeografice:

43
 Bioregiunea Continentală – cuprinde zonele centrale, sudice si nord-estice,
în majoritate agricole, cu veri calde și ierni reci.
 Bioregiunea Alpină – cuprinde munții Carpați, cu climă rece, păduri și
vârfuri stâncoase, unde trăiește aproape jumătate din populația de
carnivore mari a Europei (urs, lup, râs).
 Bioregiunea Panonică – cuprinde câmpiile aride din vestul României.
 Bioregiunea Stepică – cuprinde relief de șes din partea sud-estică și zone
umede din Delta Dunării și Marea Neagră.
 Bioregiunea Pontică – cuprinde țărmurile vestice ale Mării Negre și partea
estică a Deltei Dunării adăpostind numeroase specii de faună.

Un stat membru desemnează siturile Natura 2000 în parteneriat cu Comisia Europeană și are
6 ani la dispoziție pentru a institui masurile speciale de administrare. Un sit este gestionat pe
baza unui plan de management realizat de administrația sitului în cadrul unui proces de
consultare publică și avizare științifică. Includerea unei zone în rețeaua Natura 2000 nu
înseamnă însă că oamenii și activitățile economice sunt excluse dar orice activitate economică
desfășurată pe teritoriul acestuia va trebui să țină cont de obiectivele de conservare stabilite
pentru speciile și habitatele pentru care situl a fost declarat.

Activitățile care ajută la protejarea naturii și a mediului sunt mai ales cele tradiționale:
cultivarea și obținerea produselor ecologice fără ca această să interfereze cu habitatele
speciilor protejate, vânătoare și pescuit în anumite limite, turism durabil (ecoturism), construcții
din materiale tradiționale conforme cu arhitectura zonei, etc. Nu sunt permise lucrări de
construcții și infrastructură care afectează habitatele și speciile protejate din sit cu excepția
acolor lucrări care sunt necesare pentru siguranța oamenilor sau sunt de importanță națională.
De asemenea introducerea unei zone în rețea nu afectează dreptul de proprietate asupra
terenurilor iar în cazul în care există activități care trebuie stopate cei afectați vor primi plăți
compensatorii.

În anii care vin, conservarea biodiversității va fi mai importantă decât oricând, fapt recunoscut
de Comisia Europeană printr-o nouă strategie în domeniul biodiversității pentru anul 2020.
Pentru Natura 2000 finanțarea a crescut substanțial de-a lungul anilor. Programul LIFE+,
Fondul European pentru Dezvoltare Regională dar mai ales, Fondul pentru dezvoltare rurală
sunt principalele surse de finanțare.

Deoarece este important de știut dacă Natura 2000 reușește să își atingă obiectivele, rețeaua
este monitorizată de un barometru bianual iar progresele fiecărui stat sunt evaluate de
Comisia Europeană la fiecare șase ani.

44
http://www.biodiversity.ro/n2000

Figura 27 – Natura 2000 GeoPortal

2.1.8. Limite arii protejate


http://atlas.anpm.ro/atlas

Figura 28 – Limite Arii Protejate GeoPortal

2.1.9. Baza de date GIS pentru harta geologică a României


Proiectul este realizat de specialiștii de la Institutul Geologic al României
http://www.igr.ro/index.php sub coordonarea dlui. Ing. George TUDOR vezi link-ul
http://www.igr.ro/index.php?optiune=43

45
2.1.10. Geoportal la Institutul Geologic Român
http://37.128.225.60/testgeo2

Figura 29 – Institutul Geologic Român - Geoportal

2.1.11. Portalul de date geofizice al Institutului Geologic al României


http://37.128.225.60/geofizica-v1

Figura 30 – Institutul Geologic Român - Geoportal

46
2.1.12. Portal de hărți interactive HotNews.ro
http://hotnews.maps.arcgis.com/home/index.html

Figura 31 – HotNews Geoportal

3. Web GIS

3.1. Concept
De-a lungul timpului, profesioniştii au utilizat tehnologii Gis pentru a integra, analiza şi vizualiza
informaţii geografice, pentru a oferi soluţii rapide la probleme din diverse domenii dintre care
amintim planificări urbane, managementul utilităţilor, analize şi strategii de marketing, făcând
din conceptul de Sistem Informaţional Geografic un instrument indispensabil. Capabilităţile
GIS merg dincolo de vizualizarea datelor, oferind un set de analize funcţionale care descoperă
relaţiile dintre obiectele spaţiale, anumite tendinţe care nu sunt imediat evidente şi răspunde
la întrebări, conducând la decizii intelingente.

Web Gis a apărut în 1993. Îl utilizăm zilnic, unii dintre noi fără a fi conştienţi de acest lucru.
Acest concept a schimbat considerabil modul în care informaţia geospaţială este achiziţionată,
transmisă, publicată şi vizualizată. Cele mai bune exemple în acest sens sunt Google Maps,
Google Earth, Microsoft Bing Maps, Yahoo Maps şi MapQuest, care oferă imagini la sol cu
rezoluţie ridicată a întregului glob. De regulă integrate în aceste aplicaţii, Street View by
Google şi Street Side by Microsoft înfăţişează imagini panoramice orizontale la 360 ̊ şi
verticale la 290 ̊ pe străzile din mai multe oraşe. Deasemenea, Bird’s Eye Photos by Microsoft
şi imaginile aeriene oblice de la Google oferă un grad mare de detaliu. Semne de circulaţie,
panouri publicitare, precum şi alte obiecte sunt vizibile. Acest tip de detaliu a născut un interes
crescut asupra lumii în care trăim, permiţându-ne să vizităm locuri de importanţă turistică, să

47
avem privirea de ansamblu asupra unui oraş de la nivelul unui zgârie-nori, să facem un traseu
virtual într-o ţară nouă pe care vrem să o vizităm, să căutăm cea mai scurtă rută pentru o
călătorie, etc. Interfeţele acestor aplicaţii sunt intuitive, dinamice, asigură vizualizarea hărţilor
pe dispozitivele mobile şi servicii de localizare. Companiile profesionale au adoptat această
componentă şi au creat o linie de produse care facilitează interoperabilitatea, integrarea şi
partajarea datelor geospaţiale pe Web. Dintre aceste companii amintim Esri, IBM, Google,
SpatialKey, OpenGeo, GeoCommos, GisCloud. Serviciile Web geospaţiale, cum ar fi serviciul
de editare al ArcGIS Server permie organizaţiilor să colecteze şi să publice informaţii
geografice şi promovează colaborarea la nivelul comunităţii geospaţiale. Platforma ArcGIS
Online permite utilizatorilor să facă cunoscute datele, hărţile şi aplicaţiile create. Datele se
publică că şi serviciu şi sunt găzduite de Esri pe Web, conţinutul putând fi accesat de
organizaţiile contributoare, anumite grupuri desemnate şi bineînţeles de publicul larg. O
variantă gratuită a acestei aplicaţii o constituie GisCloud care asemeni ArcGISOnline asigură
capacităţi de stocare, acces la instrumente GIS precum şi imagini satelitare găzduite în cloud.

Linia de produse a companiilor conţine şi componenta mobilă, dedicată platformelor


disponibile Apple iPhone, Google Android şi Research în Motion By BlackBerry. Astfel,
utilizatorii au posibilitatea de a vizualiza hărţi şi vizualiza modele analitice direct de pe server.
Există deasemenea posibilitatea de colectare a datelor şi verificarea lor în teren, ataşarea de
poze şi videoclipuri în timp real pentru a oferi suport în luarea deciziilor.

Cu ajutorul ArcGIS APIs for JavaScript, Flex şi Silverlight, dezvoltătorii pot crea propriile
aplicaţii care să integreze efecte multimedia şi animaţii.

O altă funcţionalitate o constituie globul virtual 3D care oferă posibilitatea de explorare a


terenului şi oferă detalii care nu sunt accesibile în formatul 2D.

3.2. Caracteristici
Internetul şi Web-ul, aşa cum le cunoaştem astăzi, au înlăturat constrângerile legate de
distanţă, permiţând accesul instant la informaţie, făcând abstracţie de cât de departe s-ar afla
utilizatorul de server. Aceasta aduce Web Gis-ului avantaje în comparaţie cu varianta clasică
de desktop GIS între care menţionăm:

 Abordarea globală: un dezvoltator poate realiza aplicaţii pe care le pot vedea oameni
din toată lumea. Un utilizator poate accesa aplicaţii de pe calculatorul personal, tabletă
sau dispozitiv mobil.

 Număr mare de utilizatori: de regulă un software GIS desktop poate fi folosit de un


singur utilizator la un moment dat, în timp ce platforma Web GIS permite utilizarea
simultană de către milioane de oameni.

48
 Costuri reduse: pentru o companie care se foloseşte de instrumente GIS este mai
avantajos să achiziţioneze un abonament în WebGIS decât să instaleze variante
desktop pentru fiecare utilizator. În acest caz, costurile sunt scăzute la achiziţie şi
mentenanţă, oferind posibilitatea de reinvestirea a banilor.

 Uşor de folosit: Web GIS este dedicat tuturor, inclusiv celor care nu lucrează cu
instrumente GIS. Cu un design simplu, este intutitiv şi este conceput să fie folosit ca
orice altă pagină Web.

 Update: variantele desktop necesită instalarea update-urilor pe fiecare computer. În


Web GIS, update-urile se fac pentru toţi clienţii simultan.

 Aplicaţii diverse: poate fi folosit de către toată lumea, fie că vorbim de angajaţii dintr-
o companie de profil sau publicul larg, ceea ce face ca aplicaţiile să fie din cele mai
diverse.

3.3. Funcţionalităţi
Platforma Web Gis cuprinde toate funcţionalităţile GIS privind informaţia spaţială, incluzând
crearea, stocarea, editarea, manipularea, managementul, analiza, partajarea şi vizualizarea
datelor. Câteva dintre punctele forte includ:

 Vizualizarea şi interogarea: vizualizarea sub formă de hărţi este cea mai comună
funcţionalitate folosită de către utilizatori. Datele şi rezultatele care urmează analizei
sunt conţinute de hărţi, iar fiecare locaţie de pe hartă susţinută de atribute care permit
interogarea.

 Colecţia de informaţii geospaţiale: care permite şi susţine interoperabilitatea la


nivelul comunităţii GIS.

 Diseminarea informaţiei: portaluri precum U.S. Geospatial One-Stop (GOS),


European Union Infrastructure for Spaţial Information în Europe (INSPIRE) şi
ArcGIS.com încurajează colaborarea între organizaţii şi oferă un suport pentru
accesarea resurselor, pentru creşterea eficienţei şi reducerea costurilor pe care le
implică efortul de recrearea a datelor.

 Analize geospaţiale: dincolo de vizualizarea informaţiei, Web GIS asigură funcţii


analitice legate de viaţa de zi cu zi cum ar fi determinarea unui traseu optim între două
locaţii, măsurarea distanţelor, localizarea unei adrese sau identificarea
amplasamentului unui nou business.

3.4. Soluţii şi aplicaţii cloud


Funcţionalităţile Web Gis pot fi folosite în toate industriile precum şi în viaţa de zi cu zi. Această
platformă reduce costurile, aducând în acelaşi timp beneficii considerabile pentru

49
eficientizarea fluxului de lucru. Având aceste motivaţii în vedere, ideea de partajare a datelor
şi a aplicaţiilor GIS este fără îndoială atractivă. Două din cele mai populare opţiuni sunt ArcGIS
Online a celor de la Esri şi GisCloud.

Figura 32 Platforma ArcGIS Online

www.arcgis.com

Figura 33 Platforma GisCloud

www.giscloud.com

3.4.1. ArcGIS Online


ArcGIS Online este soluţia dezvoltată de Esri pentru a crea hărţi şi aplicaţii online, de a le
publica şi partaja cu alţi utilizatori. Esri oferă posibilitatea creării unui cont trial valabil 60 de

50
zile cu toate funcţionalităţile disponibile utilizatorului înainte de achiziţionare. Deasemenea, în
secţiunea de training (www.training.esri.com) sunt disponibile o serie de cursuri pentru
familiarizarea cu produsele companiei.

Figura 34 Crearea unui cont nou in ArcGIS Online

Interfaţa aplicaţiei este una dinamică, intuitivă, cu instrumente de editare, adăugare a layerele
din aplicaţii desktop sau din cadrul Web, instrumente de analiză avansată a datelor şi o galerii
de imagini de fundal.

51
Figura 35 Instrumente ArcGis Online

Figura 36 Galeria de imagini ArcGIS Online

3.4.2. Gis Cloud


Gis Cloud este o platformă online destinată creării de proiecte şi analize GIS, o soluţie de tip
all-in-one cu instrumente de creare, editare, analiză, publicare şi partajare a datelor. Dispune
ca şi ArcGIS Online de o galerie de imagini şi de o interfaţă uşor de folosit. Suportă multiple
extensii de vectori şi formate raster (. Shp, kml,. Gpx,. Tiff,. Sid, etc), fişiere de tip Excel, CSV,
interoperabilitatea cu dispozitive mobile şi conţine o bibliotecă de simboluri.

52
3.4.2.1. Aplicaţie practică
1. Crearea unui cont nou

Primul pas este crearea unui cont la adresa www.giscloud.com completând datele în
formularul de înscriere sau accesând opţiunea de logare cu contul reţelei sociale folosite.

Figura 37 Crearea unui cont nou GisCloud

2. Crearea unei hărţi noi

Crearea unei hărţi noi se face prin selectarea opţiunii Create New Map din tab-ul Map sau
tabul Home.

Figura 38 Crearea unei hart noi in GisCloud

Accesarea acesteia vă deschide o fereastră conţinând variantele de basemap disponibile.

53
Figura 38 Galeria de imagini din GisCloud

Mai multe setări pentru hartă sunt disponibile în tabul Map, Map Properties unde există
posibilitatea de a da un nume hărţii, de a adăuga o descriere şi a pune o marcă copyright care
va apărea în colţul din dreapta jos. Alte opţiuni sunt alegerea unui sistem de proiecţie pentru
hartă, stabilirea unei unităţi de măsură, o limită de zoom şi o culoare de background.

54
Figura 40 Editarea unei harti in GisCloud

3. Date

Datele pot să fie importate, accesând butonul Add Layer din tabul Map sau tabul Layer. Gis
Cloud suportă majoritatea extensiilor, ceea ce face ca datele să poată fi corelate chiar dacă
provin din diverse surse.

Date vector:. Shp,. Mif,. Mid,. Tab,. Kml,. Gpx.

Date raster:.tif,. Tiff,.jpg,.gâf,.png,.swf.

Date tabelare:.csv,.xls.

În cadrul opţiunii de Add Layer, pe lângă posibilităţile de importare a layerelor de pe dispozitive


desktop, mobile sau de pe web, există varianta de creare a layerului în 5 variante de geometrie
disponibile, adăugarea unui sistem de proiecţie precum şi o tabelă de atribute.

55
Figura 41 Importul datelor in GisCloud

Figura 42 Crearea unui nou layer in GisCloud

După creare, un layer poate fi editat din tab-ul Feature –Add Feature, amplasarea punctului
în zona dorită, completarea tabelului de atribute şi salvare.

56
Figura 43 Editarea unui layer in GisCloud

Mai departe având datele amplasate pe hartă, se pot realiza analize de tip Area, Buffer,
Heat map sau Near.

După editare, harta poate fi exportată la scara dorită sau publicată şi partajată cu utilizatori
din organizaţie, factori de decizie sau alţi utilizatori ai platformei GisCloud şi poate
deasemenea să fie încapsulată în cadrul unui site.

Bibliografie

 Albota M., Zegheru N., Suroiu P - Dicţionar de geodezie, fotogrammetrie, teledetecţie


şi cartografie englez-roman – Editura Tehnică Bucureşti, 1980;

 Alexei A.M. – Teză de doctorat ,,Contribuţii privind culegerea semiautomată a datelor


cartografice digitale” – Academia Tehnică Militară, 2005,;
 A to Z GIS – An illustrated dictionary of geographic information systems, ESRI Press,
Redlands, California 2006 ;
 Badea A., - Analiza efectelor Amenajărilor funciare din Bărăganul de Sud prin mijloace
de Teledetecţie-SIG - Editura Universitaria Craiova, 2006;
 Badea A., – Note de curs teledetecţie, USAMV – Bucureşti, 2009 ;
 Băduț M., - Sisteme Geo-Informatice pentru Administrație și Interne, Editura Confys
2006 ;

57
 Băduț, M., - GIS : Sisteme informatice geografice : fundamente practice - Ediţia a 2-a
revizuită şi actualizată, Cluj-Napoca : Editura Albastră, 2007;
 Bănică S., Benea I., Herişanu Ghe., - Sisteme Informaţionale Geografice şi prelucrarea
datelor geografice, Editura ROMÂNIA DE MÂINE, Bucureşti 2008 ;
 Breazu M., – Teză de doctorat : Aplicaţii ale topografiei arheologice şi a sistemelor
informatice geografice (GIS) pentru cercetarea şi protecţia patrimoniului imobil din situl
Alba Iulia, Universitatea ,,1 Decembrie 1918” Alba Iulia, 2009 ;
 Breazu M., Mihai D., Mudura R. - Folosirea tehnicilor GIS pentru modelarea şi
vizualizarea 3D a dezvoltării şi reabilitării progresive în cadrul proiectului Roşia
Montană - IAŞI „Protecția mediului şi dezvoltarea durabilă în spaţiul rural. Actualităţi şi
perspective” USAMV Bucureşti – FIFIM, noiembrie 2008;
 Budea I. - Teză de doctorat ,,Realizarea cadastrului sistemului hidrotehnic pentru
irigaţii Mihail Kogălniceanu (judeţul Constanţa)” – 2009, Universitatea Tehnică de
Construcţii Bucureşti ;
 Chendeş V. - Teză de doctorat :Scurgerea lichidă şi solidă în subcarpaţii de la curbură,
Institutul de Geografie al Academiei Române, 2007 ;
 Chris, Smith, Nancy, Payden, Pam, Cole - Erdas Field Guide: Third edition, ERDAS
Inc., Atalanta, 1995;
 Cîmpeanu S.M., Bucur D. – Combaterea eroziunii solului – Editura RELAL PROMEX,
Bucureşti 2005;
 Climat change Special Edition, THE EARTH OBSERVATION HANDBOOK, edited bz
CEOS and ESA, 2008;
 Cowen D.J. – GIS versus CAD versus DBMS : what are the differences –
Photogrammetric Engineering and Remote Sensing, 1988;
 Dimitriu G. - Sisteme Informatice Geografice (GIS), Editura Albastră, Cluj-Napoca
2007;
 Donisă V., Donisă I., - Dicţionar explicativ de teledetecţie şi sisteme informaţionale
geografice, Editura Junimea Iaşi, 1998;
 ESRI - ESRI Educational Services – ArcGis 9 – Introduction to ArcInfo using ArcMap,
ArcCatalog, 2004;
 Imbroane A.M., David M., - Iniţiere în GIS şi Teledetecţie, Cluj, 1999 ;
 Imbroane A.M., - SISTEME INFORMATICE GEOGRAFICE – Volumul I – Structuri de
date, Presa Universitară Cluj, 2012 ;
 Keller I. E. - GIS şi modelare hidraulică pentru reţele de alimentare cu apă şi
canalizare, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă 2008 ;
 Les SIG a la carte, - ESRI France 2006 ;

58
 Leo O., DIZIER J.L. – Teledetection, Techniques et Applications cartographiques –
Edition FORHOM, Paris 1994 ;
 Maguire D., Kouzoumjian V., Smith R., - The Business Benefits of GIS, ESRI Press,
Redlands, California 2008 ;
 Mihai D. - Geomatica în reabilitarea amenajărilor de Îmbunătățiri Funciare, Editura
USAMV , Ediție tipărită 2014, ISBN 978-973-0-18036-7;
 Mihai D, Marin M, Mudura R. - Utilizarea imaginilor satelitare şi a tehnicilor GIS, în
actualizarea şi gestionarea informațiilor pentru reţele de utilităţi publice - Sesiunea
anuală de comunicări ştiinţifice Spiru Haret 2000;
 Mihai D, Mudura R. – GIS Roşia Montană - a XI-a Conferinţă anuală ESRI, Trimble din
24 septembrie 2004;
 Mihai D. - Sistem de Informaţii Geografice pentru reprezentarea cercetărilor
arheologice din zona Roşia Montană – Simpozionul intenaţional "SISTEME
INFORMAŢIONALE GEOGRAFICE UTILIZATE ÎN GESTIUNEA TERITORIULUI" –
Cluj, 2004;
 Mihai D, Mudura R. - Utilizarea imaginilor satelitare si a tehnicilor GIS în actualizarea
și gestionarea informaţiilor pentru reţele de utilităţi publice. Exemplificare: studiu de
caz asupra zonelor limitrofe aeroportului internațional Henri Coandă, autostrada
Bucureşti – Cernavodă şi autostrada Deva – Nădlac - Simpozionul internaţional
"SISTEME INFORMAŢIONALE GEOGRAFICE UTILIZATE ÎN GESTIUNEA
TERITORIULUI" – Cluj, 2004;
 Mihai D., Mudura R. - Sisteme Informaționale Geografice pentru lucrări de îmbunătățiri
funciare - INTERNATIONAL SYMPOSIUM TRENDS IN EUROPEAN AGRICULTURE
DEVELOPMENT USAMV Banat, Timisoara 15-16 Mai 2008;
 Mihai D., Mudura R. – Sisteme Informaţionale Geografice pentru lucrări de Îmbunătăţiri
funciare – GeoCad 09, Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia 8-9 mai 2009 ;
 Mihai D., Mudura R, Căzănescu S. - Highlighting, Rehabilitation and Monitoring of
Land Reclamation Works Using Satellite Images and GIS – The 8th Symposium
PROSPECTS for 3th MILLENNIUM AGRICULTURE – USAMV Cluj-Napoca, octombrie
2009;
 Mihai D., Mudura R., Căzănescu S. - Utilizarea imaginilor satelitare şi a tehnicilor GIS,
pentru evidenţierea, reabilitarea şi monitorizarea lucrărilor de Îmbunătăţiri Funciare –
„Protectia mediului şi dezvoltarea durabilă în spaţiul rural. Actualităţi şi perspective”
USAMV Bucureşti – FIFIM, noiembrie 2008;
 Mihai D., Mudura R., Radnea C. – Caracterizarea învelişului pedogenetic din Bazinul
Siretului inferior, folosind tehnologiile GIS – Simpozionul Internaţional Protecţia

59
mediului şi siguranţă alimentară – priorităţi şi perspective, Universitatea Valahia,
TÂRGOVIŞTE 2009 ;
 Mihai D., Mudura R., GeoCad 2010 - Proiectul Roşia Montană - Modelare 3D pentru
dezvoltarea progresivă a reabilitării ecologice Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba
Iulia mai 2010 ;
 Mihai D., Mudura R., Breazu M., Sârbu N., Venedict B., - Simpozionul naţional
„Protecţia mediului şi dezvoltarea durabilă în spaţiul rural. Actualităţi şi perspective” –
Utilizarea Scan STATION 2 la inventarierea în vederea modernizării şi reabilitării
amenajărilor de irigaţii - USAMV Bucureşti, iunie 2010;
 Mihai D., – Teza de doctorat ,,Inventarierea şi reabilitarea amenajărilor de îmbunătăţiri
funciare folosind tehnicile Sistemelor Informaţionale Geografice, zona Nicoreşti –
Tecuci judeţul Galaţi” - USAMV Bucureşti, 2010;
 Mihai D., Marinescu C., ,,Creating the solid 3D model of building using laser scaning
technology”, International Conference Agriculture for Life, Life for Agriculture –
SECTION 5 LAND RECLAMATION, EARTH OBSERVATION&SURVEYING,
ENVIRONMENTAL ENGINEERING, Bucharest, JUNE 5 – 7, 2014, vol. III, p 87 – 92,
ISSN 2285 – 6064, ISSN – L 2285 – 6064;
 Mihai D., Călugăru A., Nedelcu B., ,,Flood prevention map on Bistrița river, România”
International Scientific GeoConferences SGEM 2014 Albena, Bulgaria, June 17-26;
 Mihai D., Caiet de Lucrări Practice – Sisteme Informaționale Geografice, USAMV
Bucureşti – FIFIM, 2014;
 Mihai D.; Mudura, R.; Teodorescu, R. & Ilinca, L.: Modern Technologies Used in Data
Updating for a School Farm Modernization, Proceedings of 25th DAAAM International
Symposium, DAAAM INTERNATIONAL SCIENTIFIC BO OK 2014;
 Mihai D., Călugăru A. – Sisteme Informaționale Geografice în Administrația Publică, -
Pregătirea sistemului național de e-Administrație în România – Cod SMIS 32612, 2015;
 Modeles en analyse spatiale, Information Geographique et Amenagement du territoire,
Lavoisire, 2001;
 Neuner H. – Sisteme de poziţionare globală – Editura MATRIX ROM, Bucureşti 2000;
 Parker H.D. – The GIS Source book – 1989, GIS World Inc., Fort Collins Colorado;
 Jiulin Sun Pinde Fu Web GIS: Principles and Applications online from Esri's GIS Bookstore
2010
 David Chappell GIS in the cloud. The Esri Example

 Păunescu C., Mocanu V., Dimitriu S., - Sistemul global de poziţionare (G.P.S.), Editura
Universităţii din Bucureşti 2006;

60
 Petrescu F., – Sisteme informatice geografice în urbanism şi amenajarea teritoriului –
2007 Editura MATRIX ROM, Bucureşti;
 Popescu G. – Sisteme interactive de modelare a informaţiei fotogrammetrice – Editura
MATRIXROM, Bucureşti 2009;
 Revue International de Geomatique - Information geographique et gestion des risques,
European Journal of GIS and Spatial Analysis, Lavoisir 2006;
 Revue International de Geomatique – Information geographique tridimensionnelle,
European Journal of GIS and Spatial Analysis, Lavoisir 2006;
 Revue International de Geomatique – Les SIG sur le web, European Journal of GIS
and Spatial Analysis, Lavoisir 2003;
 Revue International de Geomatique - Representation spatiales et participation,
European Journal of GIS and Spatial Analysis, Lavoisir 2006;
 Trif A., Mihai D., ,,Efect of climate change on Dobrogea agricultural area”, International
Conference Agriculture for Life, Life for Agriculture – SECTION 5 LAND
RECLAMATION, EARTH OBSERVATION&SURVEYING, ENVIRONMENTAL
ENGINEERING, Bucharest, JUNE 5 – 7, 2014, vol. III, p 87 – 92, ISSN 2285 – 6064,
ISSN – L 2285 – 6064;
 Vidal A., – Remote Sensing and Geographic Information Systems in Irrigation and
Drainage, Methodological Guide and Applications – 2000, ISBN:81-85068-72-0, Paris;
 Zegheru N., Albotă M.G. – Dicţionar de geodezie, topografic, fotogrammetric,
teledetecţie, cartografie, cadastru, englez-român, român-englez – 2008, Editura
Nemira&Co;
 ** Centrul Român pentru Utilizarea Teledetecţiei în Agricultură - CRUTA – Cercetări şi
proiecte realizate în perioada 1992-2010;
 ** Consortiul Open GIS , Inc. – 2004;
 ** ESRI Romania (2007 - 2014) – Curs ArcGIS 9.x și 10.x;

 Gis Cloud User Manual


 Arcgis User Manual
 ** Rehabilitation de parametres irrigues. Raport no.2. BRC-GERSAR, SOGREATH
Ministere de l’Agriculture et l’industrie Alimentaire, ISPIF, Roumanie 1992;
 ** Reforma şi reabilitarea sectorului de irigaţii – Monitorizarea mediului etapa 2008 –
S.C AQUAPROIECT S.A, 2008 ;
 *** Club It&C Soluțiile Open Source (2010), O alternativă tot mai interesantă pentru
managerii IT;

61
 *** Microsoft Office (2014), Microsoft Project Professional 2013 Trial disponibil online la
adresa http://technet.microsoft.com/en-
US/evalcenter/hh973401.aspx?WT%2Eintid1=ODC_ENUS_FX103797571_XT104000
919;
 *** Microsoft Office (2013), “Pick the right report”, disponibil online la adresa
http://office.microsoft.com/en-001/project-help/pick-the-right-report-
HA102843515.aspx?CTT=5&origin=HA102829149;
 *** Microsoft Office Project Professional 2013, http://soft-md.ru/managementul-
afacerilor/3925-microsoft-office-project-professional-2013;
 ** Pagini WEB
www.giscloud.com
www.esri.com
www.esriro.ro
www.geosystems.com
www.geosystemsro.ro
www.icas.ro
www.leica.com
www.meteoromania.ro
www.precis.ro/modules.php?name=News&file=article&d=76
www.romet.ro
www.topgeocart.ro
http://www.gpsworld.com/
http://en.wikipedia.org/wiki/Global_Positioning_System
http://www.navcen.uscg.gov/
http://geoportal.ancpi.ro/ancpi/index.html
http://www.geoportal-mediu.ro/home/
http://www.roenv-geoportal.ro/GPT9/catalog/main/home.page
http://www.geoportal-mediu.ro/Siriu/viewer/
http://gis2.rowater.ro:8989/flood
http://bio.geoportal-mediu.ro/bmb

www.geoportal-mediu.ro/geoportalceahlau

www.geoportal-mediu.ro/cuejdel.html

http://lm.geoportal-mediu.ro/home/

http://bio.geoportal-mediu.ro/geoportalmacin/

www.geoportal-mediu.ro/geoportalneamt/

62
http://geoportal.gov.ro/Geocatalog

http://egispat.inp.org.ro

http://dev.adworks.ro/natura/situri/1/Apuseni.html#map-holder
http://www.biodiversity.ro/n2000
http://atlas.anpm.ro/atlas
http://www.igr.ro/index.php
http://www.igr.ro/index.php?optiune=43
http://37.128.225.60/testgeo2
http://37.128.225.60/geofizica-v1
http://hotnews.maps.arcgis.com/home/index.html
https://open-data.europa.eu/ro/data/dataset/tlfXbWEXyakR6dhtCx08DA

63