Sunteți pe pagina 1din 6

FLUXUL MAGNETIC.

INDUCTIA ELECTROMAGNETICA(consultati si manualul)

In lectia anterioara am aflat ca fiecare punct al campului magnetic este caracterizat de o


marime fizica vectoriala , numita inductie magnetica. Pentru a caracteriza campul
magnetic ce strabate o suprafata aflata in acel camp magnetic, se introduce o marime fizica
scalara numita flux magnetic, simbolizata cu litera greceasca fi, . Concluzionanad: un
camp magnetic poate fi caracterizat de doua marimi fizice, inductia magnetica (marime
vectoriala) si fluxul magnetic (marime scalara). Fluxul magnetic este egal cu produsul
dintre modulul inductiei magnetice si aria sectiunii normale a suprafetei(S n) aflata in acel

camp magnetic: .
[ Φ ]S .I =[ B ] S . I ∙ [ S n ]S . I . =T ∙ m2=Wb( weber)

Din relatia de definitie a fluxului magnetic se observa ca o variatie a lui (ΔΦ) poate fi
realizata astfel:
1. Modificam inductia magnetica si pastram constanta aria sectiunii normale a suprafetei;
2. Pastram constanta inductia magnetica si modificam aria sectiunii normale a suprafetei.
Practic, pentru a realiza o variatie a fluxului magnetic (ΔΦ) prin fiecare din cele doua
variante, avem la indemana mai multe modalitati:
a) o variatie a fluxului magnetic prin modificarea inductiei magnetice si pastrarea
constanta a ariei sectiunii normale a suprafetei se realizeaza practice astfel:
a1) Apropriem si departam de o bobina (cea de jos) la bornele careia se leagă un
galvanometru (aparat de masura a intensitatii curentului electric) un magnet permanent (in forma
de bara)
1. In desenul de mai jos magnetul are polul nord magnetic in apropierea bobinei si se
apropie de bobina (se observa cum linia de camp magnetic intra in polul sud magnetic si
iese din polul nord magnetic in exteriorul magnetului). Se urmărește acul indicator al
galvanometrului și se observă că acesta deviază atâta timp cât magnetul de apropie de bobină
(deci pune in evident aparitia unui curent electric prin spirele bobinei). Dacă oprim mișcarea
magnetului se constată că acul galvanometrului revine la zero (nu mai exista curent electric prin
spirele bobinei).

2. Se îndepărtează apoi magnetul de bobină. Se constată că acul galvanometrului deviază din nou
dar în sens contrar situației anterioare. Cu cât se îndepărtează mai mult magnetul
de bobină cu atât acul galvanometrului își va micșora unghiul de deviație (va devia mai putin).
 

3. Se inversează polii magnetului (cu polul sud in jos), si se apropie de bobină. Se constată că acul
galvanometrului deviază dar în sens contrar situației 1. Se observă că deviația acului magnetic are
unghiul cu atât mai mare cu cât ne apropiem mai mult de bobină.

Explicatia fenomenului observat:


La apropierea magnetului de bobină, se observă că, în aceleaşi puncte din interiorul
bobinei, inducţia câmpului magnetic creşte în modul şi îşi modifică orientarea, făcând să
crească fluxul magnetic ce străbate suprafaţa spirelor bobinei.
( Φ = B Sn ; B creşte, deci Φ creşte )
Creşterea fluxului magnetic ce străbate suprafaţa spirelor determină apariţia unei t.e.m.
induse în bobină şi deci, apariţia unui curent electric indus în circuitul închis al bobinei.
Atunci când magnetul rămâne nemişcat în bobină nu variază fluxul magnetic ce străbate
suprafaţa spirelor bobinei, deci nu se produce t.e.m. în bobină; în circuitul bobinei nu apare
curent electric indus.
La scoaterea magnetului din bobină, îndepărtându-se de aceasta, scade inducţia câmpului
magnetic ce străbate bobina, făcând să scadă fluxul magnetic ce străbate suprafaţa spirelor
bobinei.

Intensitatea curentului indus este mai mare atunci când viteza magnetului faţă de bobină
este mai mare. Efectele sunt aceleaşi, indiferent care dintre cele două elemente se află in
mişcare.
Descreşterea fluxului magnetic ce străbate suprafaţa spirelor determină apariţia unei
tensiuni electromotoare (t.e.m.) induse în bobină şi deci, apariţia unui curent electric indus
în circuitul închis al bobinei, de sens invers primului caz. Sensul curentului electric indus
depinde de sensul câmpului magnetic şi de sensul de mişcare a magnetului.
Magnetul care produce câmp magnetic mai intens determină şi producerea unui curent
indus mai intens. Intensitatea curentului este mai mare dacă numărul de spire ale bobinei
este mai mare.
Observatie:
- acelasi lucru am realiza daca am tine magnetul fix si am apropia sau am departa bobina;
- acul galvanometrului este scos de o parte si de alta a pozitiei lui de echilibru numai atunci
cand sprafata bobinei este strabatuta de un flux magnetic variabil, realizat prin apropierea,
respectiv departarea magnetului bara de bobina;
- dacă repetăm experimentele şi intercalăm un voltmetru (în urma întreruperii circuitului)
între capetele întrerupte, se constată existenţa unei tensiuni, atât timp cât variază fluxul
magnetic.
a2 )In locul magnetului permanent putem utiliza un electromagnet prin a carei bobina trece
curent electric (stim din clasa a VI-a ca in apropierea unui circuit electric strabatut de
curent electric apare un camp magnetic). Un electromagnet prin a carei bobina trece curent
electric se comporta, din punct de vedere magnetic, ca un magnet in forma de bara. Deci
apropiem si departam de bobina legata la un galvanometru un electromagnet prin a carei
bobina trece curent electric. Acul galvanometrului va devia de o parte si de alta a pozitiei
lui de echilibru in timpul acestei manevre.
a3 ) In apropierea unei bobine cu circuitul inchis de un miliampermetru se aduce un
electromagnet cu circuitul inchis pe un generator electric de curent continuu. La închiderea
circuitului electromagnetului, cu ajutorul întrerupătorului, se constată că acul
miliampermetrului deviază, deci pune în evidenţă apariţia pentru scurt timp a unui curent
electric, numit curent electric indus.
În timpul stabilirii curentului prin circuitul electromagnetului , intensitatea lui variază de la
zero la o valoare maximă. Inducţia magnetică produsă de curentul din circuitul
electromagnetului variază şi ea de la zero, la o valoare maximă. Fiecare spiră a bobinei,
aflată în câmpul magnetic de inducţie variabilă produs de circuitul electromagnetului, este
străbătută de flux magnetic variabil, de la zero la valoarea maximă.

La întreruperea curentului din circuitul electromagnetului, fluxul magnetic prin suprafaţa


înconjurată de fiecare spiră a bobinei este variabil, de la valoarea maximă la zero.

b) o variatie a fluxului magnetic prin pastrarea constanta a inductiei magnetice si


modificarea ariei sectiunii normale a suprafetei se realizeaza practice astfel:
b1) rotirea unei spire într-un câmp magnetic uniform (vectorul inductie magnetica nu isi
modifica directia, sensul si modulul). De observat ca linia de camp magnetic iese din polul
nord magnetic si intra in polul sud magnetic, in interiorul magnetului.
În câmpul magnetic uniform, produs între piesele polare ale unei bobine parcurse de
curentul electric, se roteşte uniform un cadru cu spire, ale cărui capete sunt conectate la
două inele metalice C1 şi C2 care alunecă în timpul rotaţiei sub două lame metalice elastice
L1 şi L2. Circuitul dintre cele două lame elastice se închide printr-un miliampermetru. Se
constată devierea acului miliampermetrului de o parte şi de alta a punctului zero.
Concluzie: În acest experiment, inducţia magnetică este constantă în timpul rotaţiei spirei,
dar variază unghiul dintre suprafaţa spirei şi inducţia magnetic (adica aria sectiunii
normale a suprafetei), deci variază fluxul magnetic prin suprafaţa spirei. Dacă repetăm
experimentele şi intercalăm un voltmetru (în urma întreruperii circuitului) între capetele
întrerupte, se constată existenţa unei tensiuni, atât timp cât variază fluxul magnetic.

Momente din timpul rotirii spirei in campul magnetic uniform

Rezultă că variaţia fluxului magnetic prin suprafaţa circuitului determină apariţia în circuit
a unei tensiuni electromotoare. Dacă circuitul este închis, această tensiune electromotoare
va da naştere curentului indus.
Definiţie: Fenomenul de inducţie electromagnetică constă în apariţia unei tensiuni
electromotoare într-un circuit străbătut de un flux magnetic variabil în timp.
Michael Faraday a descoperit fenomenul de inductie electromagnetica în 1831. El a
constatat ca prin variatia unui câmp magnetic se poate produce curent electric.

TEST DE EVALUARE (rezolvati, postati raspunsurile pe platforma pentru a fi notati)

1. Cum se numesc marimile fizice ce caracterizeaza un camp magnetic si cum se


simbolizeaza ele?
2. In plan teoretic, cum putem realiza o variatie a fluxului magnetic?

3. Care este dovada vizuala a aparitiei unui curent electric de inductie intr- un circuit
inchis strabatut de un flux magnetic variabil? Curentul electric de inductie este continuu
sau alternative, cum argumentam (dovedim)?

4. Analizati definitia fenomenului de inductie electromagnetica si precizati care credeti ca


este cauza si care este efectul acestui fenomen fizic?

5. In fiecare dintre cele doua afirmatii s-a strecurat cate o gresala. Sesizati-le si
reformulati-le corect:
a) Fenomenul de inducţie electromagnetică constă în apariţia unei tensiuni electromotoare
într-un circuit străbătut de un flux magnetic.

b) Fenomenul de inducţie electromagnetică constă în apariţia unui curent electric de


inductie într-un circuit străbătut de un flux magnetic variabil în timp.