Subiecte rezolvate – Examen mecanizare - Sesiunea iunie 2019

1. Mașini pentru lucrările solului : pluguri, freze, grape, tăvălugi, cultivatoare, combinatoare.

Pluguri

Definitie : masini destinate araturii, lucrare prin care se realizeaza desprinderea solului in
brazde, maruntirea si rasaturnarea acestora, pe o adancime stabilita de stratul arabil al
solului.

Clasificare:
a. Dupa tipul organului de lucru
- Pluguri cu trupite
- Pluguri cu discuri
b. Dupa felul rasturnarii brazdelor pe sol
- Pluguri cu rasturnarea brazdei intr-o singura parte (stanga sau dreapta) –
pluguri normale
- Pluguri cu rasturnarea brazdei in
doua parti : pluguri reversibile,
balansiere, alternative
c. Dupa adancimea de lucru
- Pluguri pentru aratura superficiala
– la 12-18 cm
- Pentru aratura normala – 18-27
cm
- Pentru aratura adanca – 27-40 cm
- Pentru aratura foarte adanca – 40-120 cm
-
Partile componente ale plugului
 Organe de lucru ( trupite, antetrupite, cutite si scormonitori)
 Organe ajutatoare ( cadru, diferite mecanisme pentru reglarea adancimii de lucru si de
mentinere a pozitiei orizontale, triunghiul de prindere la tractor, axe, roti , etc.)

Organe de lucru
a. Cutitul disc
- Are rolul de a taia brazda in plan vertical si de a delimita peretele brazdei
- Se foloseste la plugurile pentru araturi normale la 20-30cm
b. Antetrupita
- Este o trupita de dimensiuni mai mici , montata in fata trupitei
- Are rolul de a taia si disloca stratul superficial al solului arabil pe adancimea de
8-12cm si a-l rasturna in santul brazdei, deschis la trecerea anterioara a plugului
- Este alcatuita din : brazdar, cormana, bârsă
 c. Trupita cuprinde : brazdar, cormana, cormana suplimentara, prelungitor de cormana, plaz.
Toate componentele trupitei sunt montate pe bârsă.

Brazdarul – are rolul de a taia brazda in plan orizontal, de a o disloca si a o transmite

cormanei.

 Dupa forma lor, pot fi :

- Trapezoidale
- Daltă
Cormana – are rolul de a prelua brazda taiata si dislocata de brazdar, de a continua
maruntirea si afanarea solului efectuate partial de acestea, de a deplasa brazda lateral si
de a o rasturna peste cea rasturnata la trecerea anterioara
 Dupa suprafata de lucru , pot fi :
- Cilindrice
- Universale
- Semielicoidale
- Elicoidale
- In benzi

Plazul – ajuta la echilibrarea in plan orizontal a trupitei , se monteaza in partea de jos a

barsei. Capatul posterior al ultimului plaz se numeste calcai.

Barsa – este piesa pe care se asambleaza toate celelalte elemente componente trupitei
 Dpdv constructiv pot fi :
- Inalte
- Joase
- Combinate
 Pentru evitarea supradimensionarii, barsele se prevad cu dispozitive de siguranta:
- cu bolt de forfecare
- cu arc
- hidraulice
Freze

Definitie : masini agricole folosite pentru lucrarea adanca sau superficiala a solului, in
vederea pregatirii patului germinativ pentru semanat, sau lucrari de prasit pentru culturi de camp

Clasificare :
a. dupa modul de dispunere a organelor de lucru
- cu miscarea in plan orizontal
- cu miscarea in plan vertical
Adancimea de lucru a acestor masini este cuprinsa intre 6-25 cm.
Organul principal de lucru al frezei este rotorul cu cutite :
- rigide – drepte sau curbate
- elastice
-
Frezele pentru camp
 sunt destinate prelucrarii totale a solului si executa lucrarea fundamentala la o
singura trecere, in vederea formarii patului germinativ pe adancimea 20-25cm
 se foloseste pentru lucrarea totala a solului pe soluri mijlocii si grele si pentru
prelucrarea araturilor excesiv de bulgaroase
Frezele pentru pasuni(pajisti)
 sunt destinate prelucrarii stratului ințelenit pe pasuni, pentru crearea conditiilor
necesare factorilor de vegetatie a plantelor
 adancimea maxima de lucru este de 18cm

Grape

Definitie : ,masini destinate prelucrarii superficiale a solului, dupa arat, inainte si dupa
semanat, pentru spargerea crustei si distrugerea buruienilor

Clasificare :
a. dupa tipul constructiv al organului de lucru :
- grape cu colti – ficsi/reglabili/oscilanti
- grape stelate – cu colti drepti/curbati
- grape cu discuri – netede/crestate
- grape cu vergele – drepte/curbate
b. dupa felul tractiunii
- cu tractiune mecanica : tractate, purtate, semipurtate
c. dupa modul de lucru al organelor de lucru
- grape tarate – grapa cu colti
- grape rulante sau rotative – grapa cu discuri

Tavalugi

Definitie : masini destinate pentru executarea lucrarii de tasare a stratului superficial al

solului, micsorand gradul de afanare, maruntirea bulgarilor si spargerea crustei .

Clasificare
a. dupa formarea suprafetelor de lucru :
- tavalugii netezi au organele de lucru sub forma unor cilindri din tabla de otel,
inchisi la capete si fixati pe un cadru prin intermediul unor axe si lagare. Acesti
tavalugi se folosesc pentru tasarea solului, la presarea ingrasamintelor verzi si
organice.
 - Tavalugii inelari au organele de lucru sub forma unor cilindri prevazuti cu dinti
sau sub forma unor inele montate liber pe un ax.

Formele inelelor cu actiune de suprafata sunt de tip inele lise, groase sasu inele denivelate
si groase ( Cambridge si Crosskill)
Inelele cu actiune de adancime , sunt de tip lise subtiri sau de tip Campbell

Cultivatoare

Definitie : sunt masini destinate executarii urmatoarelor lucrari :

- Lucrarea solului in vederea semanatului
- Prasitul
- Incorporarea in sol a ingrasamintelor
- Afanarea adanca a solului

In functie de destinatie, cultivatoarele pot fi echipate cu :

- Organe de afanare superficiala sau adanca
- Organe de extirpare a buruienilor
- Organe de musuroire

Combinatoare

Definitie : masini echipate cu diferite organe de lucru ( sageti, gheare, colti, stele etc.) care
actioneaza succesiv asupra stratului superior al solului efectuand maruntirea, afanarea si
netezirea acestuia. Sunt utilizate la lucrarile solului in vederea pregatirii acestuia pentru
semanat.

Organele de lucru pot fi :

 Sageti de cultivator – dispuse pe 2-3 randuri
 Gheare cu suport flexibil
 Grape elicoidale
 Grape cu colti rigizi
 Discuri plate sau crestate
 Tavalugi cu vergele sau inelari

Cele mai folosite combinatoare sunt formate din :

 Cultivator pentru cultivatie totala +grape cu vergele + tavalug inelar
 Cultivator pentru cultivatie totala + grape cu colti
 Cultivator pentru afanarea solului + freza

2. Mașini de semănat universale.

  Masina se utilizeaza pentru semanatul cerealelor paioase si a semintelor de ierburi si
este alcatuita din : cutia de seminte ( cu agitator ), aparatul de distributie, tuburi de
conducere a semintelor, brazdare, transmisia pentru actionarea aparatelor de
distributie si marcatoare.

Cerinte impuse :
- Sa poata fi folosite la semanatul unui numar cat mai mare de culturi
- Sa asigure mentinerea constanta a debitelor aparatelor de distributie in limitele
vitezelor de lucru corespunzatoare conditiilor de exploatare
- Sa asigure uniformitatea de distributie a semintelor atat pe latimea de lucru cat
si pe rand
- Sa asigure uniformitatea de distributie a semintelor la aceasi adancime, initial
reglata, corespunzator cerintelor impuse culturilor respective.
- In procesul de distributie a semintelor sa nu se produca vatamarea semintelor

Aparate de distributie a semintelor – realizeaza dozarea si evacuarea semintelor spre tuburile

de conducere

 Aparate cu distributie individuala : cu cilindru cu pinteni, cu cilindru canelat, cu palete.

Realizeaza dozarea pentru un singur brazdar.
 Aparate cu distributie centralizata : centrifuge, sau cu distributie pneumatica.
Realizeaza dozarea si evacuarea semintelor pentru toate brazdarele .

Tuburi de conducere a semintelor

 Dirijeaza fluxul de seminte distribuit de aparatul de distributie spre brazdare
 Tipuri :
- Metalice : cu benzi spiralate , cu palnii suprapuse
- Din plastic : conducte continue cu sectiune constanta sau tuburi telescopice.

3. Mașini de semănat plante prășitoare.

Alcatuirea generala cuprinde :

- Sectiile de semanat montate pe cadru
- Marcatoarele pentru asigurarea conducerii masinii in timpul lucrului

O sectie de semanat cuprinde la randul sau :

 Cutia cu seminte
 Brazdarul
 Aparatul de distributie
 Roata de tasare
  Organe de acoperire a semintelor

Cerinte impuse :
 Sa asigure distante intre randuri constante
 Sa asigure mentinerea constata a distantei reglate intre cuiburi pe rand
 Sa nu se produca spargeri de seminte in timpul procesului de distributie a acestora
 Sa asigure mentinerea constanta a adancimii de ingropare a semintelor

Tipuri de aparate de distributie :

 Aparate cu distributie mecanica
 Aparate cu distributie pneumatica

4. Mașini pentru administrat îngrășăminte minerale solide.

A. Masini de imprastiat ingrasaminte cu aparate de dozare si distributie dispuse pe toata

latimea de lucru

 La aceste grupe de masini, dozarea si distributia ingrasamintelor se face cu ajutorul

unor talere, cilindrii cu pinteni sau cu transportor elicoidal
 Latimea de lucru este in jur de 12m. Bena este prevazuta la baza cu un transportor cu
banda, actionat de la priza de putere a tractorului, iar o clapeta obturatoare asigura
reglarea debitului de ingrasaminte care ajunge in zona transportului elicoidal de
distributie. Se folosesc la distributia ingrasamintelor sub forma de pulbere.

B. Masini de imprastiat ingrasaminte prin centrifugare.

 Se caracterizeaza prin simplitate constructiva si capacitate mare de lucru. Sunt alcatuite

dintr-un bunccar de capacitate mica, sau o bena de ingrasamant de capacitate mare.
 Discurile de distributie sunt prevazute cu un anumit numar de palete drepte, dispuse
radial sau inclinat, sau cu palete curbe
 Alimentarea cu ingrasaminte a aparatului de distributie centrifug cu discuri , se face prin
intermediul dozatoarelor. Ingrasamintele, cad pe disc prin orificiul de alimentare.
Particulele de material cazute pe disc se deplaseaza pe palete sub actiunea fortei
centrifuge. Se recomanda pentru distributia ingrasamintelor sub forma de granule.

C. Masini pneumatice de imprastiat ingrasaminte

 Asigura dozarea materialului cu ajutorul unor aparate de dozare mecanice, de tip

cilindrii sau cu pinteni sau cu discuri cu alveole. Transportul materialului dozat, se face
pneumatic intr-un curent de aer creat de un ventilator. Latimea de lucru poate ajunge la
cca 24m. Se recomanda pentru distributia ingrasamintelor sub forma de granule.
5. Mașini pentru administrat îngrășăminte organice solide și lichide.

Solide

 Sub forma gunoiului de grajd amestecat cu resturi de asternut , se pot administra pe camp
cu ajutorul unor remorci speciale. Transportul gunoiului se face cu aceasi masina,
prevazuta cu o bena avand la baza un transportor cu racleti, cu miscare continua.
Incarcarea benei se face cu ajutorul incarcatoarelor frontale cu dispozitive de tip furca sau
cupa.
 Organele de imprastiere ale masinii, amplasate in partea posterioara, asigura o maruntire a
materialului inainte de imprastiere. Constructiv aceste organe pot fi de tip :
- Toba de imprastiere
- Toba de nivelare
- Melc de imprastiere cu palete zimtate sau cu pinteni
 Dispunerea rotoarelor acestor organe se poate face orizontal sau vertical. Se pot folosi si
bene cu axe tandem . Capacitatea de lucru poate varia intre 10-130 t/ha

Lichide

 Aceste tipuri de masini pot fi utilizate atat pentru administrarea ingrasamintelor minerale
sau a celor organice
 Sunt alcatuite dintr-un rezervor ( cisterna) pentru ingrasamant, montat pe un cadru
sustinut de roti , sau suspendat , organe pentru circulatia lichidului, organe de dozare si
organe pentru incorporare in sol.
 Dozarea se face cu ajutorul pompelor de tip cu piston, sau centrifuge
 In cazul ingrasamintelor organice, cisterna este prevazuta suplimentar si cu dispozitiv
pentru aspiratia dejectiilor din fosa colectoare ( pompa de vacuum). La aceste cisterne sunt
necesare si dispozitive de filtrare , pentru retinerea corpurilor straine mari, care ar putea
infunda conductele, respectiv orificiile de dozare si pulverizare.
 Pentru imprastiere se pot folosi diferite dispozitive de tip aspersor, placa deflectoare, disc
cu palete, duze. Actionarea pompelor se poate face de la priza de putere a tractorului.

6. Mașini pentru combaterea bolilor și dăunătorilor.

 Masinile , aparatele si instalatiile pentru combaterea daunatorilor culturilor agricole

destinate pentru aplicarea de substante chimice toxice ca insecticidele, erbicide sau
fungicide, pe suprafata frunzelor, solului sau a semintelor
 Aplicarea acestor substante se face in general prin stropire sau prin prafuire
Clasificare :

 Masini si aparate pentru stropit

- Cu pulverizare mecanica/hidraulica/pneumatica/combinata
 Masini si aparate pentru prafuit
 Masini si aparate combinate pentru stropit si prafuit
 Masini si instalatii pentru tratarea semintelor

Masinile de stropit au in componenta :

- Rezervor lichid
- Sistem de agitare a solutiei
- Pompa : cu piston/membrana/role/centrifuge
- Filtru
- Dispozitive de pulverizare
- Organe de reglare a
presiunii sau a debitului
- Ventilator
- Conducte
- Manomentre

Masinile de prafuit au in componenta :

- Rezervor de praf
- Agitator de praf :
pneumatic / mecanic
- Dozator de praf
- Ventilator centrifugal
- Dispozitive de prafuire
7. Mașini pentru recoltat furaje : cositori.

 Destinatie : masini de recoltat plante furajere care efectueaza taierea si asezarea

plantelor pe sol, in brazda continua
 Clasificare :
- Dupa sursa de energie : cositori mecanice tractate, purtate sau autopropulsate
si motocositori
- Dupa constructia aparatului de taiere : cu taiere prin forfecare ( cu degete si cu
dublu cutit); cu taiere libera sau rotative ( cu discuri si cu tamburi)
 Parti componente :
- Cadru
- Aparat de taiere
- Mecanismul de actionare : biela-manivela, balansier, disc oscilant
- Mecanisme de reglare : limitator de lan , dispozitiv de ingustare a brazdei
- Dispozitive de strivire

1) Cositori cu aparat de taiere cu degete

 Aparatul de taiere cu miscare rectilinie alternativa este format dintr-o parte mobila
( bara port cutite) si o parte fixa (bara port degete)
 La nivelul degetelor se gasesc contraplacile de taiere ( contracutitele)

Aparatul de taiere se caracterizeaza printr-o serie de relatii intre elementele principale :

- Pasul cutitului (p) – reprezinta distanta dintre doua segmente alaturate
- Pasul degetelor (pd)- reprezinta distanta dintre doua degete alaturate
- Cursa cutitului (S) – reprezinta distanta parcursa de un cutit in miscarea sa
rectilinie alternativa
2) Cositori cu aparat de taiere cu dublu cutit

 Aparatul de taiere este format din doua bare cu placute taietoare ( cutite) suprapuse
cu miscare rectilinie alternativa in contra sens

Aparatul de taiere se caracterizeaza prin urmatoarele elemente principale :

- Pasul cutitului superior (ps) – distanta dintre doua segmente superioare
alaturate
- Pasul cutitului inferior (pi) - distanta dintre doua segmente inferioare alaturate
- Cursa cutitului (S)- distanta parcursa de un cutit in miscarea sa rectilinie
alternativa
- Forta de apasare intre cele doua cutite -> F=7-12 daN

3) Cositori cu taiere libera – rotative

  Cositoarea rotativa realizeaza taierea libera a plantelor (taiere prin inertie) fara
contracutit
 Forta de taiere a plantelor se obtine prin viteza periferica a cutitelor de 85 m/s
 In functie de modul de actionare deosebim : cositori rotative cu tamburi / cu discuri

8. Mașini pentru recoltat furaje : greble.

 Destinatie : masini folosite pentru ravasirea si intoarcerea fanului, pentru a se usca pana la
umiditatea optima pentru depozitare si pentru adunatul fanului, in brazda continua, in
vederea strangerii sub forma de baloti

 Clasificare :
 Dupa modul de actionare :
- Greble tractate
- Greble purtate
- G. Semipurtate
- G. Autopropulsate
 Dupa modul de lucru :
- G. Transversale
- G. Oblice
- G. Rotative

Parti componente :
- Cadru
- Organe de lucru : degete drepte sau curbate
- Mecanisme de actionare
- Mecanisme de reglare

1) Greble transversale

 Asigura ravasitul, intorsul, adunatul brazdei

 Masina este actionata de la priza de putere a tractorului, iar organul activ este de forma
unei benzi cu degete drepte, articulate, montate pe un lant sau o curea din cauciuc.

Avantaje :
 Calitate buna a lucrarii atat la adunat cat si la ravasit
 Se poate folosi si pentru straturi groase de plante
 Capacitate de a lucra suspendata

Dezavantaj : latime de lucru si viteza de deplasare limitate .

 2) Greble oblice

 Asigura ravasitul, intorsul si adunatul brazdei

 Masina este actionata de la priza de putere a tractorului, iar organele de lucru sunt
formate din discuri cu degete, tambure drepte sau degete sau tambure oblice cu degete
 Tamburul este format din doua discuri pe care sunt montate articulat 3-4 bare cu degete
elastice, cu miscare plan-paralela
 Turatia tamburului este de 85 rot/min la adunat si intors(difera sensul de rotatie) si de 145
rot/min pentru ravasit

3) Greble rotative

 Masina este alcatuita dintr-unul sau mai multe rotoare cu bare cu degete (7-13) cu pozitie
reglabila, care se monteaza in partea din spate a tractorului, si sunt actionate de la priza de
putere
 Masina poate asigura adunatul, ravasitul si intorsul brazdei (1-2 rotoare) sau numai
ravasitul/intorsul (4-8 rotoare)

9. Remorci auto-încărcătoare de furaje.

 Destinatie : masini tractate si actionate de la priza de putere a tractorului, prevazute cu

sistem de prindere fix la cadrul tractorului sau cu sistem articulat. Servesc la adunatul
din camp, fragmentare (2-24cm), incarcatul in bena, transportul si autodescarcarea
plantelor furajere ierboase.

Parti componente :
 Dispozitiv de adunat-ridicat din brazda (pick-up) si un dispozitiv de incarcat, de tip lant
transportor cu bare cu degete rigide,, sau din doua rotoare speciale cu degete rigide
prinse articulat cu un mecanism de modificare a pozitiei.
 In cazul insilozarii plantelor recoltate , masina poate sa fie prevazuta cu un dispozitiv de
fragmentare cu cutite montate pe unul sau doua randuri si contracutite mobile
 Pentru descarcare se pot folosi rotoare orizontale prevazute cu degete/colti, amplasate
la partea din spate a benei.

10.Tehnologii și mașini pentru întreținerea pajiștilor.

 Principalele tehnologii de intretinere a pajistilor constau in : lucrari de curatire de

musuroaie si vegetatie nevaloroasa, fertilizarea in anii de exploatare si curatirea de
resturi vegetale ramase dupa pasunat
 In cazul tehnologiilor de imbunatatire a pajistilor degradate se disting doua grupe
importante si anume : tehnologii prin masuri de suprafata fara mobilizarea profunda a
solului , pastrand in totalitate sau intr-un anumit procent vegetatia existenta, respectiv
 tehnologii de imbunatatire radicala ( prin reinsamantare) prin care se inlocuieste in
totalitate vegetatia existenta

Tehnologiile de imbunatatire prin masuri de suprafata cuprind lucrari de amendare, de

fertilizare, de curatire de musuroaie, pietre si vegetatie nevaloroasa, de suprainsamantare.

Tehnologiile de imbunatatire radicala cuprind lucrari de : curatire de musuroaie si de vechea

vegetatie, amendarea si fertilizarea, distrugerea vechiului covor vegetal, nivelarea terenului,
pregatirea patului germinativ, tavalugitul si semanatul amestecului de ierburi

In stabilirea celor mai adecvate tehnologii de mecanizare a lucrarilor de intretinere si de

imbunatatire a pajistilor degradate o influenta hotaratoare o au urmatorii factori :

- Calitatea, gradul de acoperire cu vegetatie veche si grosimea vechii telini

- Zona de amplasare, altitudinea, expozitia, panta si configuratia terenului,
denivelarile si starea de eroziune
- Destinatia ulterioara a pajistii imbunatatite
- Nivelul de dotare cu tractoare si masini specifice ale exploatatiei agricole,
forestiere sau a fondului de vanatoare care gestioneaza suprafata de pajisti
degradate
- Posibilitatile financiare ale exploatatiei agricole care are in folosinta suprafata
de pajisti degradate
- Se preteaza la distrugerea musuroaielor de cartite sau furnici precum si la
taierea arboretului cu diametrul tulpinilor mai mic de 20mm
- Se ataseaza ridicatorul hidraulic si poate avea 1 sau 2 roti de sprijin, cu ajutorul
carora se poate regla inaltimea de taiere
- Organul activ este de forma unui rotor cu 2 cutite articulate, montat sub o
carcasa metalica si actionat de la priza de putere a tractorului

11.Prese de balotat.

 Destinatie : presele se folosesc pentru adunatul si presatul paielor si fanului in baloti de

diferite forme si dimensiuni (paralelipipedici sau cilindrici), transportabili manual sau
numai cu ajutorul echipamentelor montate pe tractor

a. Prese pentru baloti paralelipipedici

 Prese pentru baloti de dimensiuni mici

- Dispozitiv de adunat din brazda : pick-up tip rotor cu bare cu degete flexibile
comandat prin mecanism cu cama deschisa
- Dispozitiv de alimentare : cu furci , cu transportor elicoidal, transportor cu
gheare
 - Dispozitiv de presare : cu piston
- Dispozitiv de legare: cu sarma sau cu sfoara
- Dispozitiv de reglare : pentru lungimea si densitatea balotului
- Densitatea balotilor : < 130kg/m3
- Greutatea balotilor : 15-30kg fan, 10-20kg paie

 Prese pentru baloti cu dimensiuni mari

- Densitatea balotilor : <150kg/m3
- Greutatea balotilor : 80-870 kg fan, 50-700kg paie, 300-800kg siloz de iarba

b. Prese pentru baloti cilindrici

 Pentru baloti mari

In functie de forma camerei de presare, presele pentru baloti cilindrici se pot clasifica astfel
:
- Presa cu camera de presare constanta
- Presa cu camera de presare variabila
- Presa cu cmera de presare mixta

Camerele de presare pot fi cilindrice sau hexagonale, prevazute cu organe active de rulare
de tip benzi, cilindrii (rulouri) sau lanturi cu bare transversale

Pentru legarea balotilor cilindrici se pot folosi mai multe procedee :

- Legarea cu mai multe randuri de rafie (cca 15 ori)
- Infasurarea in plasa din material plastic (1,5 ori)
- Infasurarea in folie din plastic – durata cca. 0,2 min/balot si reducerea
pierderilor prin ruperea plantelor

Caracteristici ale balotilor :

- Densitatea balotilor : <120 kg/m3
- Greutatea balotilor: 60-850 kg fan, 40-440 kg paie, 140-850 kg siloz iarba
- Dimensiuni: L=120-150cm; diametru 60-180cm

12.Mașini de înfoliat baloți.

Pentru obtinerea unui furaj de calitate, balotii de dimensiuni mari se infoliaza, asigurandu-se
conditii asemanatoare insilozarii.

Masina realizeaza infasurarea in jurul balotilor, de cca 6 ori , a unei folii speciale elastica si
adeziva, cu o grosime de 0.025mm.
 Balotii astfel ambalati, sunt depozitati in spatii speciale.
Pentru desfacerea lor in vederea administrarii ca hrana la animale, se folosesc masini
prevazute cu dispozitive de tocare si distribuire.

13.Combine de siloz : cu organ unic de tăiere, tocare și încărcare.

Particularitati

 Masini tractate si purtate pe tractor

 Realizeaza taierea libera a plantelor
 Organul de lucru este un rotor cu cutite articulate, actionat de la priza de putere a
tractorului
 Contracutitul este montat pe carcasa
 Viteza periferica a cutitelor : vc=30-50 m/s
 Lungimea de taiere a plantelor variaza intre 5-25cm

Avantaje

 Constructie simpla si cerinte reduse pentru intretinere

 Taiere si incarcare simultana

Dezavantaje

 Pericol de murdarire a furajului prin prafuire

 Nu se poate folosi pentru porumb siloz
 Crestere slaba a plantelor ( la culturile multianuale) din cauza smulgerii
 Lungime de taiere a plantelor neuniforma

Masina este folosita in special la lucrarile de intretinere a pajistilor, si mai putin pentru
recoltarea furajelor destinate insilozarii

14.Combine de siloz : cu organe de lucru separate.

Particularitati
 Masini tractate sau autopropulsate
 Prezinta trei echipamente de lucru : recoltat plante ierboase, recoltat porumb, adunat
din brazda
 In functie de tipul organului de tocare putem deosebi : cilindru cu cutite longitudinale si
disc cu cutite

Parti componente
  Cadru
 Echipament de lucru
 Transportor de alimentare
 Valțuri de alimentare
 Apparat de tocare ( toba de tocare)
 Ventilator aruncator
 Conducta de transport a materialului tocat
 Transmisie

Lungimea de tocare si precizia de tocare sunt factorii de baza care caracterizeaza calitatea
lucrului unei combine de furaje si de care depinde calitatea furajului insilozat

Lungimea de tocare se poate calcula cu urmatoarea formula :

Echipamentul pentru recoltat furaje ierboase

 Are fluxul in forma T si se compune din : aparat de taiere, rabator si melc transportor
pentru ingustarea fluxului tehnologic

Echipamentul pentru adunat din brazda

 Este constituit dintr-o toba cu degete elastice pentru adunatul si ridicatul plantelor
furajere din brazda si un melc transportor pentru ingustarea fluxului tehnologic de la
latimea de lucru a echipamentului la latimea de lucru a sistemului de alimentare

Sistemul de alimentare are rol de a prelua materialul recoltat de echipamentul de lucru , a-l
comprima si a-l introduce cu viteza constanta in aparatul de tocare

Variate constructive : cu banda transportoare, cu toba cu degete escamotabile , cu valturi de

alimentare. Toate variantele au in partea finala doua valturi care realizeaza comprimarea
stratului de
material si
alimentarea tobei
de tocare

Dispozitivul de tocat folosit la combinele de recoltat plante furajere trebuie sa indeplineasca :

 Sa asigure tocarea materialului la lungimea prescrisa ( de regula intre 3mm si 100mm)

  Sa realizeze o uniformitate ridicata a lungimii tocaturii
 Sa execute spargerea sau fibrarea fragmentelor (dopurilor) de tulpini al caror diametru
este mai mare de 8mm
 Sa produca spargerea boabelor de porumb
 Sa nu murdareasca cu pamant furajul tocat

15.Combine pentru recoltat cereale păioase, porumb și floarea soarelui.

Combine pentru cereale paioase

 Destinatie : se folosesc pentru recoltarea cerealelor paioase : grau , orz , secara etc.

Parti componente

- Cabina
- Motor termic
- Transmisie
- Heder : aparat de taiere, rabator, ,limitator de lan , patine
- Sistem de alimentare : transportor elicoidal, transportor cu racleti
- Sistem de separare a boabelor : cu flux tangential, cu flux axial
- Sistem de curatare
- Sistem de evacuare paie : cu scuturatori cu cai, cu dispozitiv de tocare
- Dispozitive de reglare

Combine pentru recoltat porumb

 Destinatie : se folosesc pentru recoltarea porumbului sub forma de stiuleti sau de

boabe

Parti componente

- Cabina
- Motor termic
- Transmisie
- Heder : sectii de recoltare, ridicatoare de plante, transportoare de tulpini ,
dispozitive de detasare a stiuletilor
- Dispozitive de tocare a tulpinilor
- Transportoare de alimentare
- Dispozitive de depanusare
- Aparat de treer
 - Dispozitive de separare a boabelor
- Dispozitive de reglare

Combine de recoltat floarea soarelui

 Pentru recoltare se folosesc de regula combine autopropulsate

 Hederul care poate fi special construit pentru floarea soarelui sau poate fi
adaptat de la recoltat porumb
 In unele cazuri se poate recolta si cu ajutorul combinelor pentru cereale paioase,
cu reglaje specifice pentru aceasta cultura

16.Mașini pentru recoltarea sfeclei de zahăr.

 Masini de decoletat sfecla , care efectueaza taierea coletelor cu frunze de pe radacinile

de sfecla, cand acestea se gasesc in sol si colectarea frunzelor in remorci sau colectoare
sau lasarea coletelor cu frunze pe sol

 Masini de recoltat (scos) radacini de sfecla , care efectueaza dislocarea si scoaterea

radacinilor de sfecla din sol, curatirea acestora si colectarea lor in remorci

 Masini de dislocat care efectueaza numai operatia de dilocare a radacinilor de sfecla

din sol, celelalte operatii – scoaterea sfeclei din sol , decoletarea si curatirea radacinilor,
facandu-se manual

 Combine de recoltat sfecla , care executa toate operatiile impuse in cadrul recoltarii :
decoletarea, dislocarea si scoaterea radacinilor din sol , curatirea radacinilor si
colectarea separata a radacinilor si coletelor cu frunze

 Masini de adunat si incarcat radacini de sfecla , care efectueaza ridicarea radacinilor,

curatirea acestora si incarcarea in remorci

17.Utilaje pentru însilozare și scoaterea furajului din silozuri. Tipuri de silozuri.

In functie de produsul insilozat intalnim mai multe tipuri de silozuri, astfell :

- Dupa forma silozului : silozuri plane (orizontale) si silozuri turn

- Dupa materialul utilizat la constructie : silozuri din beton, silozuri din folie,
silozuri din lemn, silozuri combinate din pamant-beton-piatra.

Tipuri de utilaje :
 - Furci mecanice actionate hidraulic
- Furci sau cupe de incarcatoare frontale
- Freze de siloz cu tambur cu cutite radiale sau cu ferastrau de tip lama cu
elemente taietoare
- Dispozitive manuale de taiere de tip ferastrau
- Dispozitive de taiere sub forma de bloc : cu furca si cleste, cu lant taietor, cu
furca frontala cu cleste si aparat suplimentar de taiere
- Utilaje de dislocat, uniformizat si distribuit la iesle

Silozul din balotii de iarba

- Furajul cosit este presat in baloti de dimensiuni mari, rotunzi sau

paralelipipedici
- Infolierea se face cu folie de PE de culoare, alba verde sau neagra
- Dupa infoliere, balotii sunt manevrati cu mare atentie pentru a nu se deteriora
folia, si sunt depozitati in stive pe mai multe etaje
- Dupa perioada de fermentare, silozul astfel obtinut se poate administra in
hrana animalelor, de preferat prin adaugarea in amestecurile unice, conform
ratiei furajere stabilite

Silozul din baloti de porumb siloz

- Dupa recoltare cu ajutorul combinelor, porumbul pentru siloz este presat in

baloti cilindrici de dimensiuni mari
- Dupa legarea cu plasa, balotul este infoliat cu 6-8 randuri de folie de PE
- Se folosesc utilaje stationare mixte pentru presat si infoliat
- Perioada de maturare dureaza minim 4 saptamani

Silozul din baloti de taitei de sfecla

- Pentru obtinerea silozului din taitei de sfecla , se folosesc utilaje mixte, pentru
presat si infoliat baloti , asemanatoare cu cele pentru porumb
- Se prefera taitei care au un continut de zahar de 4-5%, de 22-28% SU si de
preerat ca presarea in baloti sa se faca la o temperatura a meteriei prime de cca
50 C
- Greutatea unui balot ajunge la cca 1000-1200 kg

Silozul realizat in tunel din folie de PE

- Insilozarea se poate face direct pe camp la capatul parcelei sau in ferma , direct
pe platforma betonata
- Dimensiuni : L: 75-100m , l: 2,8-4m , h: 1,8-2m
 - Capacitatea de insilozare : 244t iarba , 257t porumb siloz
- Pentru indtroducerea furajului in tunel se folosesc diferite tipuri de utilaje ,
prevazute cu dispozitive de presare, actionate de la priza de putere a tractorului

18.Batoze de porumb.

 Destinatie : se folosesc pentru desprinderea boabelor de pe ciocalai

 Functioneaza ca utilaje independente sau sunt incluse in fluxul tehnologic al instalatiilor de

prelucrare a boabelor de porumb. Se monteaza pe combinele de recoltat porumb sau sub
forma de boabe

 Reglarea debitului se face in functie de umiditatea produsului

Parti componente

 Cos de alimentare ( la cele stationare)

 Aparat de batere – alcatuit din batator si contrabatator ( sita cu orificii circulare sau
vergele)
 Organe de curatire a boabelor – site si ventilator
 Dispozitive de evacuare a ciocalailor – palete sau degete

19.Instalații pentru uscarea cerealelor.

In uscarea cerealelor intervin doua fenomene principale :

- Transferul de caldura, care asigura energia necesara transformarii apei in vapori
- Transferul de masa sau transferul apei, vaporilor de apa, prin celule si apoi in
afara tesuturilor
Acest transfer de caldura se poate realiza prin convectie ( cu ajutorul aerului), prin conductie
( materialul venind in contact direct cu o suprafata calda) sau prin radiatie sau combinat

In functie de trecerea aerului prin stratul de seminte se pot deosebi mai multe tipuri de
uscatoare :

- Uscatoare plane – in care aerul cald trece prin stratul de semine, de jos in sus,
cu ajutorul unor ventilatoare
- Uscatoare de tip turn , continue sau discontinue – in care produsul se poate afla
in miscare pe intreaga perioada de uscare .
Combustibilul utilizat pentru incalzirea aerului de uscare , poate fi : combustibil lichid (motorina,
combustibil lichid de incalzire – CLU), combustibil gazos (gaz metan , propan) sau combustibil
solid (biomasa- paie, ciocalai de porumb)

20.Instalații pentru uscarea fânului.

 Pentru reducerea continutului de umiditate, fanul poate fi ventilat cu aer rece sau uscat
cu aer cald in instalatii solare

 Dupa uscare, pentru reducerea pierderilor , fanul este macinat sub forma de faina sau
presat sub forma de granule sau brichete .

 Recoltarea fanului se face la o umiditate de 35-40%

 Uscarea se realizeaza pana cand fanul atinge umiditatea de 15-18%]

 Instalatiile solare, asigura uscarea fanului in conditii calitativ superioare fata de uscarea
cu aer rece

 In cazul instalatiilor combinate, de uscat si granulat, procesul tehnologic cuprinde doua

faze :
1. Recoltarea , tocarea si transportul furajului verde
2. Uscarea, macinarea si granularea

21.Utilaje pentru curățarea de impurități a nutrețurilor concentrate.

 Scop : eliminarea corpurilor straine ( pleava, bucati de paie, bulgari de pamant, pietre,
bucati de metal prezente in furaje atat in procesul de recoltare cat si din manipulari

Curatarea se realizeaza pe baza caracteristicilor fizico-mecanice ale produsului de baza :

 Cu ajutorul sitelor – dupa dimensiunile boabelor
 Cu ajutorul curentilor de aer, dupa proprietatile aerodinamice
 Cu ajutorul trioarelor - dupa forma boabelor
 Cu ajutorul campurilor electromagnetice- dupa proprietatile magnetice ale produselor.

1. Utilaje pentru curatarea semintelor de corpurile feroase

 Separarea corpurilor metalice feroase se poate realiza cu ajutorul unor dispozitive

magnetice sau electromagnetice

 Un astfel de dispozitiv poate fi montat :

- La nivelul instalatiei de transport al produsului, inainte de patrunderea in

instalatia de macinare

- Direct pe corpul masinii de macinat sub forma magnetilor permanenti

- Pe masinile de recoltat sub forma unor dispozitive de blocare

 Principiul de separare poate fi continuu sau discontinuu

 Eficacitatea magnetilor depinde de puterea campului magnetic, viteza de deplasare a

produsului, grosimea stratului si marimea corpurilor metalice feroase

2. Utilaje pentru curatarea semintelor prin site si prin curenti de aer.

a) Separarea dupa dimensiuni

- Separarea dupa latime – se realizeaza cu ajutorul sitelor cu orificii circulare sau

patrate
- Dupa grosime – site cu orificii alungite
- Dupa lungime – cilindrii cu alveole (trioare)
b) Separarea dupa insusirile aerodinamice

- Se folosesc pentru indepartarea corpurilor usoare sau a impuritatilor de alta

greutate decat cea a boabelor
- Un ventilator creeaza curenti de aer cu presiune sau depresiune
22.Utilaje pentru măcinarea nutrețurilor : moara cu ciocane.

Clasificare :

a. Dupa destinatie :

- Pentru nutreturi combinate

- Universale

b. Dupa modul de fixare a ciocanelor pe rotor

- Ciocane cu fixare rigida

- Ciocane cu fixare articulata

c. Dupa tipul instalatiei de transport a materialului rezultat

- Cu instalatie de transport pneumatic

- Cu instalatie de transport gravitational

Parti componente :

- Dispozitivul de alimentare

- Camera de macinare

- Dispozitivul de evacuare a materialului macinat

- Dispozitivul de actionare

- Dispozitivul cu magneti permanenti

 Morile cu ciocane universale realizeaza macinarea nutreturilor concentrate, a fibroaselor si

mai rar a radacinoaselor

 In camera de macinare, se gaseste rotorul cu ciocane si sita cu orificii de diferite dimensiuni

In functie de forma, ciocanele pot fi :

  Ciocane lamelare de forma dreptunghiulare cu un singur orificiu de fixare, care pot fi
refolosite o singura data prin rotirea in jurul axului iar longitudinal cu 180 grade.

 Ciocane lamelare dreptunghiulare cu doua orificii de fixare dispuse la cele doua

extremitati. Pot fi refolosite de 3 ori prin schimbarea punctului de articulatii si prin rotiri in
jurul axului lor longitudinal cu 180 de grade

 Ciocane lamelare dreptunghiulare cu capete etajate. Cele doua orificii de fixare sunt
dispuse la extremitati iar colturile au decupari dreptunghiulare

 Ciocane lamelare cu capete etajate prevazute cu muchii si colturi ce depasesc conturul

dreptunghiular, si cu doua orificii de fixare dispuse la extremitati

 Ciocane compuse, formate din doi suporti lamelari dreptunghiulari, prevazuti fiecare cu
orificiu pentru fixarea pe rotor la un capat, si orificiu de fixare a elemntului principal de
lucru.

Factorii care influenteaza macinarea la morile cu ciocane sunt :

 Viteza liniara a ciocanelor 30-45 m/s pentru brichete,, saruri minerale; 40-80 m/s
pentru cereale si 60-100 m/s pentru fan si paie

 Orificiul sitelor : 2-15 mm

 Distanta dintre ciocane si sita : 5-30 mm in medie 20 mm

 Natura si umiditatea produsului: max 18% umiditate

23.Mașini pentru prelucrarea furajelor suculente.

Utilaje pentru curatirea furajelor radacinoase

- Curatirea urscata se efectueaza cu ajutorul unei tobe cu vergele, a unui

transportor elicoidal, a unui transportor cu vergele sau cu lanturi cu racleti
- Curatirea umeda se efectueaza prin spalarea furajelor cu apa, fiind cel mai
utilizat procedeu de indepartare a impuritatilor

 Clasificare :

Dupa constructia organului activ : cu toba rotativa, cu melc, cu palete sau cu disc orizontal
Dupa modul de lucru : cu actiune continua, cu actiune periodica.

Utilaje pentru tocarea radacinoaselor

Pentru administrarea in grana vacilor dimensiunea taiteilor poate fi de 30-40 mm, iar pentru
hranirea porcilor de 2-6 mm.

Instalatia cu toba cu cutite lucreaza pe principiul tocarii grosiere, cu obtinerea de bucati mari

Tocatorile cu disc, pot fi cu disc orizontal sau cu disc vertical. Cutitele sunt indreptate cu taisul in
interiorul cosului si fac un unghi de 30 de grade cu planul discului. Forma cutitelor poate fi cu tais
drept, crenelat, tip scafa simpla sau dubla.

24.Mașini pentru prelucrarea furajelor fibroase și grosiere.

 Masinile de tocat stationare permit tocarea furajelor fibroase cu o umiditate de pana la

85% si reglarea lungimii tocaturii intre 10-60 mm

Dupa tipul aparatului de tocare putem intalni :

 Tocatori cu disc cu cutite

 Tocatori cu toba cu cutite
 Tocatori cu toba cu cutite si rotor cu ciocane

 Mecanismul de alimentare al masinii are rolul de a transporta, uniformiza si comprima

masa de furaj, catre aparatul de taiere

 Cilindrii de alimentare au sensuri de rotatie diferite si viteze periferice egale. Suprafata lor
poate fi neteda, dirijata sau canelata

 La tocatorile cu toba de tocare, cutitele sunt montate astfel incat taisul acestora sa
formeze cu contracutitul un unghi, care sa asigure taierea si alunecarea plantelor si
totodata, mentinerea plantelor intre cutit si contracutit

 Numarul de cutite de pe toba poate varia intre 3-5 iar turatia tobei poate fi reglata intre
600-1000 rot/min. Cutitele se monteaza inclinat fata de axul tobei, pentru a patrunde pe
rand in masa de furaj.
  Masinile combinate, cu toba cu cutite si rotor cu ciocane, pot realiza tocarea si defibrarea
cocenilor de porumb, a paielor si a fanului cu o umiditate de pana la 40% sau macinarea
concentratelor fibroase uscate cu o umiditate de pana la 18%

 In functie de natura furajului destinat macinarii, se pot folosi diferite tipuri de site, la care
diametrul orificiilor poate fi de 50mm in cazul fanului si a cocenilor de porumb, 3-4mm
pentru macinat cereale si 6-12 mm pentru macinat ciocalai de porumb. Evacuarea
materialului macinat se face pneumatic, cu curent de aer produs de un ventilator si
coloana de transport catre un ciclon de linistire. Reglarea lungimii tocaturii se poate face
prin modificarea vitezei de deplasare a transportului si a cilindrilor de alimentare si prin
modificarea numarului de cutite de pe toba de tocare.

25.Utilaje pentru dozarea nutrețurilor.

 Destinatie : masurarea cantitatii de nutreturi care urmeaz sa fie preluccrate, amestecate

sau distribuite.

Clasificare :

a. Dupa principiul de lucru

1) Dozatoare de volum (volumetrice)

- Dozatoare cu banda
- Cu rotor elicoidal
- Cu rotor cu alveole
- Cu disc

2) Dozatoare gravimetrice
- Cantare

b. Dupa modul in care executa dozarea

- Cu dozare continua
- Cu dozare discontinua

Dozatoarele volumetrice continue asigura dozarea componentelor furajere prin intermediul

diferitelor organe active : transportor elicoidal, rotor cu alveole, transportor cu banda

 Dozatorul cu banda se prezinta sub forma unui transportor cu banda, pe care se gaseste
montat un buncar de alimentare prevazut cu clapeta obturatoare prin care se poate regla
debitul de furaj transportat
 Capacitatea de lucru a dozatorului, respectiv debitul de dozare Q, depinde de viteza benzii
si de pozitia obturatorului

 Dozatorul cu rotor elicoidal se prezinta sub forma unui transportor elicoidal montat la
baza unui buncar. Transportorul este alimentat prin intermediul unui motor electric

 Dozatorul cu rotor cu alveole are ca organ activ un tambur cu alveole de diferite forme
care variaza in functie de natura produsului

Dozatoarele volumetrice discontinue asigura dozarea furajului cu ajutorul unor buncare

prevazute cu clapete prin care se limiteaza cantitatea de furaj care ajunge mai departe fie la
nivelul unor amestecatoare, fie mai frecvent direct in hranitori

Dozatoarele gravimetrice realizeaza dozarea furajelor prin cantarire, si spre deosebire de cele
volumetrice sunt mult mai precise
Mijloacele de cantarire pot fi cantare mecanice, cantare electromagnetice sau cantare mixte.

Cantarele electromagnetice prezinta avantajul unei constructii simple, cu masurarea fara

deplasarea mecanica si o integrare usoara in ansamblu de automatizare a proceselor

26.Utilaje pentru amestecarea nutrețurilor.

 Destinatie : utilaje care asigura omogenizarea diverselor fractiuni din ratia sau reteta
furajera prin repartizarea uniforma a acesor componente in masa amestecului

Clasificare :

a. Dupa principiul de functionare

- Cu functionare continua
- Cu functionare discontinua

b. Dupa pozitia organului principal de lucru

- Amestecatoare verticale
- Amestecatoare orizontale

c. Dupa felul organului principal de lucru

- Cu transportor elicoidal
 - Cu palete
- Cu spira
- Cu tambur
- Cu elice
- Combinate
-

d. Dupa natura amestecului furajer

- Pentru amestec uscat

- Pentru amestec umed
- Pentru amestec in forma de pasta
Amestecatoare orizontale cu functionare continua sau discontinua pot avea unul sau doua
rotoare, cu paiete sau cu spire.

Particularitati :

 Pe fiecare rotor se pot monta palete sau mai multe spire elicoidale, sub forma de benzi
continue fixate pe suporti radiali

 In cazul amestecatoarelor in sarje, durata de amestec este intre 4-8 min , cu obtinerea unui
grad foarte mare de omogenitate

 Golirea amestecului se poate face direct prin gura de evacuare montata sub rotor sau cu
ajutorul unui transportor elicoidal

Amestecatoare verticale pentru nutreturi sub forma de fainuri realizeaza amestecarea sub
influenta presiunii coloanei de material

Particularitati :

 Corpul amestecatorului este format din doua zone : partea superioara de forma cilindrica,
iar partea inferioara de forma tronconica

 Organul de lucru este un transportor elicoidal care realizeaza amestecul liber, sau fortat

 Turatia transportului in cazul amestecatorului liber este de 90-140 rot/min si de 200

rot/min in cazul amestecatorului fortat

Amestecatoarele verticale pentru hrana lichida sunt folosite pentru pregatirea hranei in fermele
de porci . dupa principiul de realizare a amestecului putem deosebi: amestecatoare mecanice,
hidraulice sau hidropneumatice.
 - Amestecatoarele mecanice sunt de obicei sub forma unui buncar in care se
gaseste un ax cu palete sau cu elice. Turatia rotorului este de 30 rot/min.
Introducerea fractiunii uscate in buncarul de amestec se poate face cu ajutorul
unui transportor elicoidal

- Amestecatoarele hidraulice si cele hidropneumatice asigura realizarea

amestecului prin introducerea fortata a apei si a aerului in masa de furaj. Pentru
circulatia apei se poate folosi o pompa centrifuga.

27.Utilaje pentru presarea nutrețurilor : instalații de granulat.

Cuprinde :
- Dozator – alimentator
- Amestecator
- Utilaje pentru introducerea liantului in amestec (apa sau melasa )
- Granulator propriu-zis
- Ciclion de uscare si racire
- Separator de praf
- Sortator de granule
- Dispozitive automate de cantarire si insacuire .

Metode de granulare

Metoda rularii :

- Granulatoare cilindrice
- Granulatoare elipsoidale
- Granulatoare cu talere

Metoda presarii :
- Procesul umed
- Procedeul uscat

Tipuri de utilaje folosite la obtinerea granulelor prin presare uscata :

 Utilaj de format in care formarea granulelor are loc in zona de contact a doua suprafete
de presare
  Utilaj cu elementul de presare sub forma de roti dintate, in care formarea granulei are loc
in orificiile matritelor, cand vin in contact

 Utilaj cu matrita plana orizontala rotitoare, la care granula se formeaza in matrita prin
presare cu valturi

 Utilaj cu matrita plana orizontala sau verticala fixa, la care formarea granulelor se
realizeaza prin presarea amestecului in matrita, cu ajutorul unor role de presare

 Utilaj cu matrita inelara orizontala fixa prin a carei orificii radiale pasta este presata de
valturi

 Utilaje cu matrita inelara orizontala sau verticala rotitoare unde presarea se face cu valturi

28.Utilaje pentru presarea nutrețurilor : instalații de brichetat.

Particularitati :

 Se folosesc pentru obtinerea brichetelor de fan sau din nutreturi pulverulente

 Se pot folosi mai multe tipuri de brichetatoare : cu piston, cu matrita ,, cu role

 In functe de locul in care realizeaza brichetarea, instalatiile pot fi stationare sau mobile

 Alimentarea instalatiei se poate face prin cadere libera sau fortata

 Brichetarea fanului asigura o reducere a pierderilor prin manipularea, datorita desprinderii

frunzelor de pe tulpini, in timpul administrarii la animale

 Dupa presare, brichetele sunt racite si sortate dupa marime.

29.Mașini și instalații pentru distribuirea hranei la animale : cerințe, clasififcare.

Cerinte :
 Sa nu modifice insusirile organoleptice ale hranei
  Sa asigure mentinerea igienei hranei si sa poata fi usor curatate

 Sa ofere precizie la dozarea ratiilor de hrana

 Sa corespunda praticularitatilor etologice ale animalelor

 Sa nu favorizeze risipa de nutret

Clasificare :

Dupa modul in care se executa distribuirea ;

- Instalatii stationare
- Instalatii mobile

Dupa felul furajului distribuit :

- Pentru distribuirea nutretului combinat sub forma de fainuri uscate sau granule
- Pentru distribuirea furajelor de volum
- Pentru distribuirea hranei umede si fluide

Dupa specia de animale si categoria de varsta :

- Pentru pasari
- Pentru suine
- Pentru bovine
- Pentru cabaline
- Pentru ovine
- Pentru pesti

30.Utilaje pentru administrarea nutrețului de volum la bovine.

Utilaje mobile – remorci tehnologice

 Destinatie : pot asigura administrarea unei singure categorii de nutret sau pot realiza un
amestec unic de furaje care se administreaza disrect la iesle

Tipuri de remorci :
- Numai pentru distribuit
- Pentru dislocat siloz, amestecat si distribuit
Alcatuire :
- Bena de diferite forme
- Organele active sub forma unor rotoare elicoidale, transportor cu racleti,
rotoare cu palete sau freze pentru dislocarea silozului

Organele active sunt montate orizontal sau vertical si sunt cuplate la priza de putere a
tractorului .

 Pentru distribuire, remorca este prevazuta in partea laterala cu o gura de evacuare a

furajului, acoperita uneori cu o perdea de cauciuc pentru limitarea imprastierii

Utilaje stationare

 Destinatie : asigura distribuirea furajelor de volum direct la iesle

Tipuri de utilaje :

- Transportoare : cu banda, cu racleti, elicoidale, cu lant

- Dispozitive tip greifer
- Carucioare electrice pe sine

31.Mașini și instalații pentru distrbuirea nutrețului combinat la bovine. Stație automată de

furajare.

Statia automata pentru administrarea nutretului combinat

Parti componente :

- Un bloc de calcul al ratiilor cu o memorie de pana la 8 ratii/ferma

- Mecanism de comanda al dozatoarelor
- Boxa individuala
- Hranitoare cu sistem automat de identificare

Functionare :

- O statie poate asigura necesarul de hrana pentru 25-30 de animale

 - Fiecare animal care patrunde in boxa statiei este identificat automat si in
functie de datele de inregistrare in blocul central , primeste o parte (un tain) din
ratia cuvenita in ziua respectiva

- Statia automata este montata in grajd , astfel incat animalele pot avea acces la
hrana pe tot timpul zilei

Masini si instalatii pentru distribuirea nutretului combinat la bovine

 Utilaje pentru administrarea individuala a nutreturilor combinate in grajdurile cu

intretinere legata

Se poate face cu ajutorul integrarii microcomputerelor in automatele de furajare

Administrarea cantitatii necesare de nutret se poate face :

- Manual la stand, printr-o masura mecanica sau prin cuplarea dozatorului cu

ajutorul unui computer de actionare

- Prin inregistrarea procesului , in acest caz se vor folosi utilaje stationare,

carcucioare de dozare dirijate manual, dozatoare suspendate pe sine , instalatii
cu unitate centrala de stocare.

Utilaje pentru administrarea individuala a nutreturilor combinate in grajdurile cu intretinere

libera

In grajdurile cu intretinere libera, administrarea nutretului combinat permite o supraveghere

atenta a consumului de furaj pentru fiecare animal,, datorita sistemului de identificare automata
a acestora.

Cele mai utilizate echipamente pentru dozarea si distribuirea nutreturilor combinate, sunt statiile
automate la care ratia de nutret administrata se stabileste in functie de trei factori specifici :

- Cantitatea de lapte data la o mulsoare

- Greutatea animalului
- Continutul in grasime al laptelui

Nutretul combinat (sub forma de granule) se poate administra si ca supliment, in cantitate egala,
in timpul mulsului pe platforma .
Ratia zilnica de nutret combinat este impartita in mai multe tainuri .

Carucioarele asigura prin intermediul unui dozator actionat de un electromotor, dozarea

nutretului combinat dupa un program prestabilit.

32.Roboți pentru prepararea și administrarea hranei la bovine.

 Se folosesc pentru prepararea si distribuirea furajului in adaposturile cu stabulatie libera

 Pot asigura distribuirea furajului de volum, a furajelor combinate sau a furajului unic

 Se deplaseaza intr-un circuit inchis, pe un traseu stabilit in interiorul adapostului sau in

exterior

 Pot fi suspendati sau cu roti proprii de deplasare

 Sunt prevazuti cu bena si dispozitive de dozare si amestecare (tip furci sau rotoare
elicoidale)

 Robotii cu circuit in exteriorul grajdului pot fi dotati cu dispozitive de dislocare a furajului

din siloz

 Pentru robotii de interior, este necesar sa se construiasca la capatul adapostului un spatiu

pentru stocarea furajelor care vor intra in ratia zilnica

 Incarcarea benei robotului se face prin intermediul unor transportoare cu racleti, cu banda
sau cu greifer

 Atunci cand spatiul este limitat se poate face un preamestec intr-o bena montata in
exterior adapostului

 Se pot intalni roboti utilizati numai pentru impingerea furajului de pe aleea de furajare, in
iesle

EXEMPLE :
 Robot VECTOR – firma Lely
 Robot INNOVADO – firma Schultemaker
 Robot JUNO – firma Lely
33.Instalații pentru alăptarea vițeilor.

Alaptarea la galeata

 Presupune realizarea amestecului intr-un vas separat, umplerea galetilor si transportul

lor la boxe
 Fiecare galeata este prevazuta cu suzeta sau tetina
 Ratia zilnica se poate administra in 1-2 tainuri

Statiile automate de alaptare

Parti componente

 Un bloc de calcul al concentratiei de lapte

 Mecanism de comanda al dozatoarelor
 Boxa individuala
 Dispozitiv cu tetina
 Boiler pentru incalzirea apei sau a amestecului

Particularitati

 Este necesar sistemul de identificare automata al animalelor, pentru a permite corelarea

necesarului de hrana cu o serie de alti factori

 Se pot administra portii cuprinse intre 0,25-0,5L

 Se poate asigura o supraveghere a evolutiei fiecarui animal si in unele cazuri chiar si a starii
de sanatate prin montarea unor senzori de temperatura la nivelul tetinei

 O statie poate deservi 3-4 animale in cazul lotizarii pe grupe

34.Mașini și instalații pentru administrarea hranei la ovine. Instalații pentru alăptarea mieilor și
iezilor.

Masini si instalatii pentru administrarea hranei la ovine

 Se pot folosi pentru administrarea separata a furajului de volum si a furajelor combinate

 Se folosesc hranitori liniare sau circulare, montate direct pe sol sau suspendate

Instalatii pentru alaptarea mieilor si iezilor

  Pentru miei se pot folosi instalatii de alaptare asemanatoare cu cele pentru vitei

 Pot fi sub forma de galeti sau cupe,, prevazute cu mai multe tetine

 Statiile automate pot alapta simultan 4/6 miei

 Se preteaza si pentru alaptarea iezilor

35.Instalații pentru administrarea hranei la cabaline.

 Distribuirea hranei la cabaline se poate realiza manual sau automat

 Se pot folosi hranitori automate numai pentru nutreturi conccentrate/combinate sau statii
individuale sau pentru ratii complete

 In cazul statiilor automate de hranire este obligatoriu sistemul automat de identificare al

animalelor, se pot administra atat nutreturi de volum cat si nutreturi combinate

 Se pot realiza spatii speciale de furajare unde animalul poate consuma hrana la discretie, si
in functie de necesitati

 Pentru boxele individuale, se folosesc buncare suspendate pentru dozarea nutreturilor

combinate

 Distribuirea fanului se face in hranitori metalice, cu vergele, montate pe peretele frontal al

boxelor

 Se pot administra nutreturi combinate sub forma de peleti, boabe sau fulgi de cereale

 In unele situatii se pot administra si medicamente

 Hranitorile individuale pot fi confectionate din tabla de otel inoxidabil sau material plastic

 Dozarea furajului se face cu un programator de timp, care poate deservi mai multe
hranitori , iar nr. De tainuri trebuie sa corespunda cu regimul de furajare al fiecarui animal.