Sunteți pe pagina 1din 23

1. Instalații pentru distribuirea hranei la suine.

a) Instalații pentru distribuirea hranei uscate


- Metode de hrănire : hrănire individuală și hrănire colectivă
- Forma de aministrare a furajului : făină (pulverulentă) și granulată
(presată)
- Tipuri de hrănitori : paralelipipedice (liniare) : beton, metal,
circulare (tronconice) : metal, plastic
- Metode de dozare : gravimetrică, volumetrică
- Tipuri de transportoare folosite la distribuirea hranei : spiralate, cu
noduri, elicoidale.
b) Instalații pentru distribuirea furajelor de volum :
- se pretează pentru administrarea suplimentară a furajelor fibroase
(fân, paie, siloz etc.)
- hrănitoarea este formata dintr-un buncăr cilindric, prevăzut la bază
cu un taler rotund
- se fixează direct pe pardoseala boxei, iar umplerea este manuală
- buncărul este oscilant, iar animalele scot furajul în timpul hrănirii
prin partea inferioară
- animalele sunt obligate să fie active, fiind astfel mai aproapiate de
comportamentul lor natural
c) Instalații pentru prepararea și distribuirea hranei fluide și semifluide
 Bucătării furajere
- buncăre pentru depozitarea compoentelor uscate
- rezervoare pentru fracțiunea lichidă (apă, zer, borhot etc.)
- buncăr central pentru realizarea amestecului : agitator mecanic (cu
palete), car are rolul de a omogeniza amestecul înainte de
distribuire
- pompe centrifuge cu interiorul din materiale rezistente la
coroziune
- pompe cu rotor elicoidal cu excentric
- sistem de dozare-robinete sau supape cu comandă manuală sau
automată
 Funcționare
- Toate componentele sunt dozate la nivelul buncărului central,
acesta fiind prevăzut cu elemente de cântărire automată, montate
la nivelul picioarelor de spriin
- Transportul amestecului obținut se realizează cu ajutorul unei
pompe, prin conducte, până la nivelul ventilelor cu hrănitori
- Se folosesc pompe centrifuge, pompe cu piston sau mai frecvent
cele cu rotor excentric
- Dozarea cantității de furaj se realizează printr-un ventil electro-
pneumatic, montat la nivelul conductei de transport sau a unui
traductor de nivel montat în hrănitoare
- Hrănirea se poate face restricționat, în cazul grupelor mici de
animale, putându-se controla astfel consumul zilnic. Se pot
administra între 2-4 tainuri pe zi, cu un front de furajare de 33 cm.
- În cazul hrănirii ad libitum se pot folosi hrănitori cu senzori de nivel
care realizează umplerea hrănitorii de mai multe ori pe zi, în funcție
de consum
2. Instalații pentru distribuirea hranei la păsări.
a) Instalații pentru distribuirea hranei la păsările crescute în baterii
- În cazul întreținerii păsărilor în baterii distribuirea hranei se face cu
ajutorul unui transportor cu lanț aflat într-un jgheab de diferite
forme
- Nutrețul combinat este transportat de la fabrică cu ajutorul unor
autobuncăre și descărcat la nivelul buncărelor exterioare halelor.
Din aceste buncăre furajul este transportat în hală, în buncăre
tampon aflate la capătul fiecărei linii de baterii, cu ajutorul unor
transportoare cu nodurii sau transportoare spirale.
- La fiecare etaj al bateriei există cât un transportor cu lanț cu viteză
relativ mică, care transportă furajul de-a lungul bateriei, în circuit
închis. Punerea în funcțiune a lanțului se face la intervale de timp
programate automat.
- La unele tipuri de baterii, umplerea jgheabului se face cu ajutorul
unor buncăre mobile, asigurându-se o dozare gravimetrică a
furajului pentru fiecare etaj, cu posibilitate de limitare a risipei.
b) Instalații pentru distribuirea hranei la păsările crescute pe așternut
permanent : Distribuirea hranei se poate face fie cu ajutorul unui
transportor cu lanț, asemănător cu cel descris la baterii sau cu ajutorul
hrănitorilor circulare sau ovale
 Instalația cu jgheab liniar și transportor cu lanț
- buncărul de alimentare poate fi amplasat lateral sau central
- jgheabul poate avea unul sau mai multe circuite, dispuse după
anumite scheme de funcționare
- la capetele halei se găsesc role prevăzute cu capac de protecție.
pentru schimbarea direcției la 90° a lanțului
- jgheabul poate avea elemente de separare pentru evitarea risipei
de nutreț
- în funcție de vârsta păsărilor, jgheabul este prevăzut cu picioare de
sprijin, prin care se poate regla înălțimea față de sol, astfel încât
accesul la hrană să fie foarte facil
- în acționarea lanțului transportor se realizează cu ajutorul unui
mecanism format din motor electric și rolă de ghidare, iar punerea
în funcțiune se poate face manual sau automat, prin echipamente
de automatizare
- jgheabul trebuie să aibă marginile rotunjite pentru a nu afecta
calitatea casei
 Instalația cu jgheab liniar și transportor elicoidal
- distribuție uniformă a furajului
- economie de furaj și muncă
- furajare separată pe sexe
- hale totul-plin/ totul-gol flexibile
- ușor de manevrat
 Instalația cu hrănitori circulare sau oale
- se poate întâlniîn cazul creșterii la sol și în cazul creșterii pe voliere
- instalația se montează sub formă de linii de hrănitori, fiecare linie
având câte un buncăr de alimentare. un transportor spiral sau cu
noduri și un anumit număr de hrănitori
- fiecare hrănitoare are elemente de separare, astfel încât să se evite
risipa de furaj și elmente pentru reglarea debitului
- trasportorul spiral sau elicoidal care trasnportă furajul de-a lungul
liniei de hrănitori este acționat de un motor electric aflat în dreptul
ultimei hrănitori
- sunt ușor de curățat
- debitul hrănitorilor circulare sau ovale se poate regla cu ajutorul
unor dispozitive sub formă de inele sau tuburi interioare, care
limitează cantitatea de furaj intrată în hrănitoare

3. Instalații pentru distribuirea hranei la pești.


Clasificarea utilajelor și instalațiilor pentru distribuirea hranei la pești :
a) după modul în care se execută distribuirea : utilaje staționare și utilaje
mobile
b) după locul distriburirii : de pe mal din apă
c) după felul furajului distribuit : după distribuirea nutrețului combinat
sub formă de făinuri uscate sau granule, pentru distribuirea hranei
umede
Tipuri de instalații pentru distribuirea hranei : cu tijă oscilantă, cu
transportor elicoidal, cu transportor elicoidal și disc centrifugat, cu
clopot vibrator, cu bandă, cu ventilator.
Alte echipamente : mese furajere, ambarcațiuni și instrumente manuale
etc.

4. Instalații pentru alimentarea cu apă a fermelor : cerințe. Instalații


pentru corectarea calității apei.
a) Ceințe :
 să asigure debite corespunzătoare pentru :
- adăparea animalelor în funcție de specie, vârstă, stare fiziologică,
felul furajării
- prepararea hranei lichide
- spălarea nutrețurilor rădăcinoase
- spălarea instalațiilor de muls, a mașinilor și a utilajelor fixe din hale
- evauarea și transportul dejecțiilor din adăposturile de animale
- funcționarea centralelor termice
- consumul igienico-sanitar pentru personalul fermei
- spălarea drumurilor interne etc
 să asigure rezerva de apă pentru stingerea incendiilor
 să asigure rezerva de apă neceară pe perioada întreruperii
funcționării utilajelor de alimentare cu apă
b) Instalații pentru corectarea calității apei : se folosesc atunci când apa
nu îndeplinește toate condițiile de calitate. Cele mai utilizate sunt :
- filtrele : destinate reținerii prin procedee mecanice a impurităților
din apă
- decantoarele : bazine în care se depun imuritățile din apa reținută
un anumit timp sau care circulă cu viteză redusă
- instalații de sterilizare : servesc la tratarea fizică sau chimică a apei
în scopul reducerii numărului de agenți patogeni
- instalații pentru corectarea proprietăților chimice : se face cu
ajutorul instalațiilor de dedurizare sau aerare
5. Calculul necesarului de apă din fermă.
Qmed=Qa+Qis+Qt+Qg+Qi [m3/d]
Qa=necesarul de apă pentru animal
Qis=necesarul igienico-sanitar
Qt=necesarul tehnologic de apă
Qg=necesarul de apă folosită în scop gospodăresc pentru spălarea
platformelor și drumurilor
Qi=necesarul de apă pentru refacerea rezervei de incendiu
6. Pompe de apă.
Tipuri de pompe : centrifuge, cu piston, cu membrană. Cele mai întâlnite
sunt cele centrifuge.
 Pompe centrifuge :
- orizontale, monoetajate de suprafață
- orizontale, multietajate de suprafață
- verticale, multietajate, sumersibile
7. Rezervoare pentru înmagazinarea apei : castel de apă, hidrofor.
Rezervoarele pentru înmagazinarea apei asigură componsarea
fluctuațiilor debitelor de apă, presiunea de lucru pentru consumatori și
asigurarea rezervei de incendiu și pentru intervalul de timp în care sunt
remediate avariile.
 Castelul de apă este un rezervor deschis, la înălțime. Este alcătuit
din :
- rezervor cilindric, tronconic sau sferic, metalic sau din beton, plasat
la partea superioară a unui turn
- conducte
- robinete
- sistem de pompare a apei pentru alimentarea rezervorului. Pentru
prevenirea înghețării apei în timpul iernii, rezervorul are la exterior
izolație termică.
 Instalația cu hidrofor reprezintă un rezervor de presiune. Folosește
rezervoare de presiune, etanșe și situate în încăperi speciale, de
suprafață sau subterane. Instalațiile cu hidrofor pot fi utilizate în
fermele cu consum mai mic de apă. Este compusă din : rezervor de
presiune, pompe de apă și conducte.
8. Adăpători pentru animale : cerințe, clasificare.
 Cerințe :
- să nu provoace scurgeri de apă, care pot duce cel mai adesea la
creșterea umidității din hală sau la umezirea nedorită a așternutului
- să nu modifice însușirile organoleptice ale apei
- să poată fi ușor acționate de către animal și să aibă debit suficient
- să poată fi ușor curățate și dezinfectate
- să fie sigure în exploatare, păstrându-și constante reglarea și
parametrii funcționali
- adăparea trebuie să se facă la discreție, asigurându-se un front
suficient de adăpare pentru fiecare animal
 Clasificare :
a) după destinație : pentru bovine, suine, păsări, ovine, cabaline,
pentru animale mici și de blană
b) după numărul de animale care se pot adăpa simultan : adăpători
individuale, adăpători colective
c) după forma constructivă : cu cupă, picurător, duză de stropire,
suzetă, cu jgheab
d) după modul de comandă al elementului de închidere :
- adăpători cu nivel constant : cu plutitor, cu greutate proprie și arc
- adăpători cu supapă comandată de animal (cu clapetă, cu tijă)
e) după sursa de apă : adăpători alimentate de la rețea, alimentate de
la cisterne mobile, adăpători cu pomparea apei direct din straturile
freatice
f) după presiunea de lucru :
- cu funcționare la presiunea rețelei : de la 1-1,5 bar până la 2-6 bar
- adăpători cu funcționare la presiune mică : 25-180 mbar

9. Adăpători pentru taurine.


În funcție de producția de lapte, adăpătorile trebuie să asigure zilnic
între 30-100L de apă proaspătă unui animal.
Tipuri :
a) cu cupă, cu supapă și clapetă de acționare. Părți componente : cupă
de fontă emailată, o supapă cu arc și o clapetă de acționare
b) cu cupă, cu nivel constant. Părți componente : cupă de fontă emailată,
supapă, plutitor
c) adăpătoare de tip suzetă : se folosește pentru adăparea vițeilor. Părți
componente : corp, clapetă exterioară și supapă
d) adăpători colectivă cu jgheab liniar : sunt montate în interiorul
adăpostului sau în padocul exterior, caz în care jgheabul este
prevăzut cu sistem de încălzire a apei pentru perioada rece. Părți
componente : jgheab din inox, material plastic sau beton
e) adăpători mobile pentru adăparea la pășune : sunt montate pe o
cisternă pe partea laterală a acesteia; adăpătorile pot fi de tip cupă cu
supapă și clapetă sau de tip jgheab. Părți componente : rezervor, gură
de alimentare, conductă, robinet, furtun de alimentare, sorb, conductă
de apă pentru amorsarea pompei, arbore cardanic, roată de curea
trapezoidală, curea trapezoidală, pompă centrifugă, adăpători și
suportul conductei la care se racordează adăpătorile
f) adăpători staționare pentru pășune :
- cu pompă acționată direct de animal. Părți compoanente : jgheab,
clapetă, pompă cu membrană
- cu nivel constant cu 1 sau 2 locuri de adăpare. Părți componente :
rezervor din plastic, mecanism de acționare tip bilă, supapă și
dispozitiv pentru încălzirea apei.

10. Adăpători pentru suine.


Necesarul de apă la porcii la îngrășat este de 3-9L/ zi, iar la scroafele în
lactație poate ajunge până la 50L/ zi. Tipuri :
a) adăpători tip suzetă cu supapă :
- sunt cel mai frecvent utilizate, atât pentru adăparea tineretului, cât
și pentru animalele adulte
- dimensiunile și debitele variază în funcție de vârstă
- adăpătoarea se montează pe conducta de alimentare cu apă, sub
un unghi de 45° și la o anumită înălțime față de pardosea
- elementele de închidere pot fi cu scafă sau fără
b) adăpători cu cupă și supapă :
- se folosesc atât pentru adăparea purceilor, cât și a porcilor la
îngrășat
- se folosesc în adăposturile cu așternut permanent, pentru evitarea
umerzirii exagerate. Părți comonente : cupă din fontă sau material
plastic, supapă, tija supapei (montată în poziție verticală)
c) adăpători tip duză :
- se folosesc pentru adăparea porcilor cu posibilitate de umezire a
nutrețului în timpul furajării
- adăpătoarea se montează desupra jgheabului de furajare, prin
înfiletare direct în conducta de alimentare cu apă sau prin prindere
cu ajutorul unor bride. Părți componente : corp, buton de acționare
prevăzut cu o fantă sau orificii pentru curgerea apei
d) cu nivel constant :
- se recomandă pentru adăparea purceilor sugari din boxele de la
maternități
- poate avea 1 sau 2 locuri de adăpare. Părți componente : cupă din
fontă, supapă, plutitor.

11. Adăpători pentru păsări.


Necesarul este asigurat în funcție de specia și vârsta păsărilor. Tipuri :
a) adăpători vacuumatice :
- se folosesc pentru adăparea puilor în primele zile după populare
- pot fi confecținate din tablă sau plastic
b) cu picurător : cu cupă colectoare sau fără
c) adăpători colective cu nivel constant :
- sunt folosite în halele cu creștere la sol sau pe voliere
- adăpătorile sunt suspendate de plafonul halei prin intermediul
unor scripeți, reglându-se astfel în permanență înălțimea, în funcție
de talia păsărilor
- alimentarea cu apă se face cu ajutorul unui furtun prevăzut cu
sistem de obturare, fie cu arc și pârghie (pinten) sau cu ajutorul
unor supape cu arc

12. Adăpători pentru ovine, caprine și cabaline.


OVINE/ CAPRINE :
a) adăpători individuale cu cupă cu nivel constant :
- sunt alcătuite dintr-o cupă din material plastic special și un capac
din oțel sub care se găsește plutiroul
- la baza cupei se găsește un orificiu cu dop din plastic, ce permite
curățarea periodică a cupei adăpătorii, de depunerile de nutreț
- de la nivelul plutitorului se poate regla nivelul apei și momentul
deschiderii supapei de pătrundere a apei proaspete în cupa
adăpătorii
- presiunea maximă a apei este de 5 bar
b) adăpătorile colective cu nivel constant : se folosesc în fermele cu
efective mari de animale
c) adăpătoarea cu cupă și supapă :
- se folosește în adăposturile de ovine întreținute în boxele colective
- adăpătoarea este formată dintr-o cupă din fontă emailată fixată
printr-o placă suport de peretele sau ușa boxei
- în interiorul cupei se găsește ventilul montat în poziție verticală cu
posibilitate de oscilație în plan orizontal
- presiunea maximă a apei în rețeaua de alimentare este de 6 bar
CABALINE : pentru adăpătoarea cabalinelor se pot folosi adăpători
cu nivel constant sau adăpători cu cupă și clapetă
 adăpătorile cu cupă și clapetă :
- au aceeași alcătuire ca și la cele pentru taurine
- debitul de apă asigurat ajunge la 14L/ min, la o presiune de 5 bar
 cu cupă și supapă :
- au cupa din fontă sau material plastic, iar debitul cu apă se poate
regla cu ajutorul unui dispozitiv cu șurub
- se pot folosi și dispozitive pentru încălzirea apei, în grajdurile unde
în timpul iernii temperatura este prea scăzută și există riscul
înghețului.
 adăpătoare cu nivel constant pentru pășune
- este alcătuită dintr-un bazin din plastic rezistent la radiații UV
- adăpătoarea are două locuri de adăpare și se montează printr-un
suport metalic de corpul cisternei de rezervă
13. Instalații de ventilație : tipuri de instalații, cerințe, părți
componente.
Prin ’ventilație’ se înțelege procesul de eliminare a aerului viciat din
adăpost și înlocuirea lui cu un volum echivalent de aer proaspăt.
 Tipuri de instalații : pentru ventilație naturală și pentru ventilație
mecanică.
 Cerințe :
- să aibă debit suficient pentru a asigura schimbul de aer
- să nu producă curenți de aer dăunători pentru animale
- să repartizeze uniform aerul în interiorul adăpostului
- să permită încălzirea și umidificarea aerului
 Părți componente : ventilatoare, prize de aer, canale de admisie,
canale de evacuare, guri de evacuare, guri de refulare sau coșuri,
dispozitive pentru reglarea debitului de aer, baterii de încălzire și
instalații pentru condiționare.

14. Instalații de ventilație : calculul schimbului de aer, tipuri de


ventilatoare, caracteristici. CURS 10
 Calculul schimbului de aer : Qa=q x Na [m3/ h]
Qa=schimbul de aer sau debitul de ventilare
qv=debitul de aer necesar pentru un animal (norma de ventilație)
Na=numărul de animale din adăpost sau compartiment
 Tipuri de ventilatoare : axiale, radiale (centrifugale).

15. Instalații de încălzire locală.


Instalațiile de încălzire asigură deficitul de energie termică pentru a fi
menținută temperatura în limitele normale.

Instalațiile de încălzire locală se folosesc în adăposturile de păsări și


porci, iar la păsări temperatura din hală depinde de vâsta păsărilor.
Tipuri :
- lămpi electrice cu radiații infraroșii
- lămpi cu gaz cu radiații infraroșii
- eleveuze
- instalații locale de încălzire în pardosea

16. Instalații de încălzire generală.


Instalațiile de încălzire generală se utilizează la încălzirea generală a
halelor, este necesară în adăposturile de păsări, porci și tineret taurin.
Încălzirea se face cu aer sau apă caldă sub 100°C.
 Instalații de încălzire cu aer cald : aeroterme fixe (cu apă caldă sau
abur, cu gaz, aeroterme mobile.

17. Automatizări la instalațiile de încălzire și ventilație. CURS 10

18. Instalații de iluminat.


Iluminatul electric reprezintă un factor de producție cu rol important
în sporirea producției de ouă și pentru crearea condițiilor optime
pentru desfășurarea activităților în perioadele cu iluminare naturală
redusă.
Tipuri de lămpi : cu incandescență, lămpi luminescente (ex.:
fluorescente cu vapori de mercur de joasă presiune,cu vapori de
mercur de înaltă presiune, lămpi cu leduri)

19. Utilaje pentru evacuarea dejecțiilor : cerințe, clasificare. Norme și


reglementări privind protecția mediului.
 Cerințe :
- să asigure evacuarea completă a gunoiului
- să nu necesite o cantitate mai mare de metal pentru realizarea lor
- consumul de energie de acționare să fie cât mai mic
- să fie fiabile
- să permită executarea automată a procesului
- să nu ocupe spațiu prea mare în adăpost
- să fie simple constructiv și comode în exploatare
 Clasificare :
a) după principiul de lucru : mecanice (staționare sau mobile),
hidraulice, pneumatice
b) după însușirile fizico-chimice ale dejecțiilor : pentru dejecții
consistente, pentru dejecții fluide și semi-fluide
c) după felul organelor de lucru : cu racleți (batanți sau cu mișcare
continuă), cu bandă, lopeți mecanice rabatabile, cu plug raclor
d) după durata de acționare : continuă, discontinuă
 Norme și reglementări privind protecția mediului :
a) Pentru depozitarea gunoiului de grajd
- Proiectarea spațiilor de depozitare pentru dejecțiile de porcine cu o
capacitate suficientă, până la procesarea ulterioară și împrăștierea
pe câmp. Capacitatea necesară depinde de climă și de perioadele
în care împrăștierea pe câmp nu este posibilă
- Construirea unei platforme betonate, cu un sistem de colectare și
rezervor pentru lichidul scurs, amplasată în incinta fermei
- Amplasarea oricărui depozit nou construit pentru depozitarea
gunoiului de grajd într-un loc în care nu deranjează vecinii ținând
cont de distanța față de vecinătate și direcția vântului
predominant.
b) Pentru depozitarea dejecțiilor lichide într-un spațiu realizat din
beton sau oțel
- Un spațiu de depozitare stabil rezistent la impact mecanic, termic și
chimic
- Fundația și pereții spațiului de depozitare să fie impermeabili și
rezistenți la coroziune
- Spațiul de depozitare să fie golit cu regularitate pentru inspectare
și lucrări de întreținere
- Ventil dublu pentru orice conductă de evacuare a rezervorului
- Un batal pentru dejecții este la fel de fiabil ca și rezervorul pentru
dejecții lichide, dacă are partea inferioară și pereții impermeabili,
un sistem de detectare a scurgerilor și posibiitatea de acoperire
c) Cele mai bune tehnici disponibile pentru acoperirea rezervorului de
dejecții lichide
- Un planșeu rigid, acoperiș sau prelată
- Un strat precum paie tocate, crustă naturală, pânză groasă, folie,
turbă, un agregat ușor de argilă expandată sau polistiren expandat
- Amplasarea depozitelor de gunoi de grajd este supusă anumitor
restricții, pentru a preveni poluarea apelor de suprafață și
subterane. Se va ține cont de riscul de poluare a depozitelor de
furaje și de eventualele aspecte care sunt sensibile pentru vecini

20. Instalații mecanice staționare și mobile pentru evacuarea


dejecțiilor : avantaje, dezavantaje, tipuri. CURS 11
 Avantaje :
- dejecții cu un procent scăzut de umiditate
- reducerea spațiului de depozitare
- reducerea lucrărilor executate în vederea valorificării

 La evacuarea hidraulica a dejectiilor , intalnim urmatoarele


dezavantaje :
- Consum mare de apa
- Risc de aparitie a afectiunilor podale
- Gratare speciale care sa permita scurgerea dejectiilor in fosele
colectoare

 Tipuri :
- instalații cu transportor cu racleți
- instalații cu lame rabatabile
- cu plug raclor
- cu lopată mecanică
- cu transportor cu bandă
- tractor echipat cu lamă buldozer
21. Instalații hidraulice pentru evacuarea dejecțiilor : avantaje,
dezavantaje, tipuri.
 Avantaje :
- consum minim de materiale (metal)
- reducerea consumului de paie pentru așternut
- reducerea forței de muncă
- timp redus de lucru
 Dezavantaje :
- consum mare de apă
- risc de apariție a afecțiunilor podale
- grătare speciale care să permită scurgerea dejecțiilor în fosele
colectoare
 Tipuri :
a) după modul de cirulație a dejecțiilor : cu circuit închis sau
deschis
b) după modul de scurgere : cu scurgere lentă (continuă) sau
scurgere rapidă (discontinuă)

22. Instalații pentru transportul și manevrarea dejecțiilor.


a) Transportul și manevrarea dejecțiilor consistente

Pentru dejecțiile provenite de la adăposturile de taurine sau păsări


transportul în exteriorul adăpostului se face cu ajutorul
transportoarelor cu racleți cu mișcare continuă. Încărcarea se poate
face direct în remorci tehnologice sau cu ajutorul încărcătoarelor
hidraulice cu cupe frontale. Transportul dejecțiilor în câmp și
distribuirea acestora sub formă de îngrășământ se realizează prin
intermediul remorcilor prevăute cu dispozitive de mărunțire și
împrăștiere, acționte de la priza de putere a tractorului.

b) Transportul și manevrarea dejecțiilor fluide și semi-fluide


Se folosesc remorci cisternă prevăzute cu dispozitive speciale pentru
împrăștierea sub formă de îngrășământ. Încărcarea dejecțiilor din
fosele colectoare în cisterne se realizează cu ajutorul unor pompe
centrifuge prevăzute cu dispozitive de tocare și de omogenizare.

23. Utilaje pentru aerarea, omogenizarea și separarea dejecțiilor.


 Sisteme de omogenizare a dejecțiilor fluide
Procedee de îmbunătățire a însușirilor de pompare a dejecțiilor :
a) agitarea hidraulică : se poate executa cu pompele existente, iar
materialul este recirculat, sunt necesare fose sau bazine, poate fi
executată cu pompe cu dispozitiv de tocare.
b) agitarea mecanică : necesită rotoare cu palete acționate cu
ajutorul unui electro-motor sau de la priza de putere a
tractorului, dispunerea agitatorului trebuie să se facă în așa fel
încât în plan orizontal axa rotorului să facă cu diametrul aferent
un unghi de 7-10°
c) agitarea pneumatică : se pretează la agitarea-omogenizarea
dejecțiilor din fosele mari, aerul este distribuit sub formă de bule
mari, în zona inferioară a fosei sau a rezervorului
 Procedee de aerare a dejecțiilor
- aerarea are ca scop principal combatrea mirosului dejecțiilor,
stabilizarea aerobă a dejecțiilor, fiind procedeu standard
- la prelucrarea dejecțiilor în canalele de sub grătare, se pot folosi
aeratoare cu palete
- în hale special construite pentru porci aerarea sub grătar a
dejecțiilor în canalele în care sunt depozitate, poate fi realizată prin
folosirea unuin tub central de ventilare în legătură cu un
schimbător de căldură, pentru asigurarea microclimatului din hală
- dejecțiile nu emană mirosuri și își păstrează valoarea ca
îngrășământ
 Separarea dejecțiilor se face cu :
- separatoare centrifugale cu decantare
- separatoare centrifugale cu site perforate
- separatoare centrifugale cu site rotative
- prese cu bandă perforată
- site vibratoare (risc de înfundare)

24. Instalații pentru prelucrarea dejecțiilor.


Instalațiile pentru prelucrarea dejecțiilor solide prin fermentare pot fi
folosite în fermele de păsări pentru trasnformarea dejecțiilor în fertilizant
organic. Instalația patentată de la firma japoneză Kohshin se montează
într-un spațiu acoperit și este alcătuită dintr-un cărucior mobil
suspendat, prevăzut cu un rotor cu cuțite lamelare curbate. Dejecțiile
evacuate din adăpost sunt amestecate cu un substrat fibros de tip
bagasse, pentru reducerea conținutului de apă de la 80% la 60-70%.
Amestecul obținut este depozitat în 2 celule betonate într-un strat de
1,2m, pe o lățime de 6m fiecare. Se asigură o temperatură de 55-60° , o
umiditate de 50% și un procent de oxigen de 16-18%. La temperaturi de
peste 50° se dezvoltă bacterii termofile care asigură fermentarea
substratului și inactivarea semințelor dăunătoare sau a altor germeni
existenți în dejecții. Căruciorul se deplasează cu o viteză de 0,6-1,7m/
min, agitând și amestecând substratul. Durata de fermentare este de 28
de zile (25-30).

25. Roboți pentru evacuarea dejecțiilor.


Roboții pentru evacuarea dejecțiilor asigură presare dejecțiilor și a paietelor
folosite ca așternut prin fantele pardoselii de tip grătar.
Avantaje :
- permit reducerea timpului de lucru alocat pentru evacuarea
dejecțiilor
- reducerea consumului de energie electrică sau combustibili
- reducerea riscului de accidente pentru animale
Părți componente :
- 2 electromotoare de acționare
- 1-2 baterii reîncărcabile
- roți de direcție
- lamă racloare din oțel inoxidabil cu margini din cauciuc sau slicon

26. Instalații de muls : alcătuire generală, cerințe, operațiuni


efectuate la mulsul mecanic.
 O instalație de muls este alcătuită din :
- instalația de muls propriu-zisă (aparat de muls, sistem de vacuum
și sistem de colectare și transport a laptelui)
- instalația de spălare și dezinfectare a utilajului de muls (spălare
automată în curcuit închis sau deschis al apei).
 Cerințele instalațiilor de muls :
- să realizeze mulsul rapid și complet
- să asigure condiții igienice pentru lapte și pentru animal
- să nu influențeze negativ starea de sănătate a animalelor
- să mențină constanți parametrii funcționali
- să corespundă dimensiunilor diferite a mameleoanelor
- să poată fi ușor manevrate, spălate și dezinfectate
 Operațiuni efectuate la mulsul mecanic :
- igienizarea ugerului (spălarea și stergerea acestuia)
- îndepărtarea primelor jeturi de lapte
- atașarea paharelor de muls
- mulsul propriu zis
- masajul și mulsul suplimentar
- detașarea automată a paharelor când debitul de lapte scade sub
0,2L/ min
- dezinfecția ugerului cu soluție pe bază de iod

27. Instalații de muls : aparatul de muls.


Aparatul de muls reprezintă partea instalației care vine în contact cu
animalul. Componentele acestuia sunt : 4 pahare de muls, colector de
lapte, distribuitor, pulsator, bidon de colectare (în cazul instalațiilor de muls
în adăpost cu colectarea laptelui în bidon) și furtunuri.

28. Instalații de muls : sistemul de vacuum.


Sistemul de vacuum asigură obținerea vacuumului necesar pentru :
- funcțonarea mașini de muls
- transportul laptelui către sistemul de colectare
- pentru funcționarea instalației de spălare și dezinfecție a instalației
- pentru instalațiile de muls la platformă sau în cazul roboților de
muls, asigură totodată și funcționarea dispozitivelor pentru
detașarea automată a paharelor de muls.
Părți componente : pompa de vacuum, uniformizator de vacuum,
regulator de vacuum, vacuumetru, conducte de vacuum.

29. Diagrama de funcționare a pulsatorului și funcționarea paharelor


de muls. Curba caracteristică a variației debitului de lapte. CURS 12
 Diagrama de funcționare a pulsatorului

 Curba caracteristică a debitului de lapte


- timpul total se determină prin însumarea timpului de muls propriu-
zis, a timpului de muls în gol și a mulsului suplimentar
- la un debit de lapte de 4L/ min durata mulsului total este în jur de
7 minute
- mulsul în gol se realizează la un debit de lapte q < 0,2L/ min
30. Parametrii funcționali ai mașinii de muls.
a) Intensitatea optimă a vacuumului : dp=0,5 bar = 50kPa
b) Frecvența optimă a pulsațiilor : fp=55-60 pulsații/ min
c) Durata optimă a fazei de aspirație : da= 50...60%

31. Tipuri de instalații de muls în adăpost.


Instalațiile de muls în adăpost se realizează în cazul animalelor întreținute
legat. În funcție de numărul de animale din adăpost și de modul de
colectare a laptelui instalațiile pot fi mobile (de tip grup individual de muls)
sau staționare (fixe : cu colectarea laptelui în bidon sau conductă).

32. Tipuri de instalații de muls pe platformă.


Instalațiile de muls pe platformă se folosesc în fermele cu întreținere liberă,
cu efectiv mare de animale. Este alcătuită din : sală de muls, sală de
așteptare, culoar de retur al vacilor, lăptărie (camera tancului de depozitare
și răcire a laptelui) și sala mașinilor (sistemul de vacuum).

33. Instalații de muls ovine și caprine.


Intalațiile de muls ovine și caprine pot fi de tip grup individual de muls sau
de tip platformă. Aparatele de muls prezintă particularități specifice speciei,
precum dimensiunea și numărul paharelor de muls. Apar deosebiri în ceea
ce privește parametrii funcționali ai instalației :
- frecvența pulsațiilor : f=150-180 pulsații/ min
- intensitatea vacuumului ∆p= 0,4-0,42 bar
Colectarea laptelui se face la bidon sau prin intermediul conductelor, direct
în rezervoare. În țările cu efective mari de caprine se practică în mod
frecvent mulsul mecanic, semi-automatizat.

34. Instalații pentru spălarea și dezinfecția instalației de muls :


procedee, faze și tipuri de instalații.
 Procedee de spălare :
- mecanice : cu ajutorul diferitelor perii (pentru îndepărtarea
impurităților aderente la suprafața instalației). Nu trebuie să
modifice integritatea manșoanelor de muls
- chimice : detergenți (îndepărtează și dizolvă impuritățile și
depunerile și dezinfectează instalația)
 Fazele spălării instalației :
- prespălare : cu apă călduță la 35°
- spălarea principală : detergent+apă caldă la 70-90° la început și
40-50° la întoarcere pe o durată de 5-10 minute
- limpezirea : cu apă curată, rece
 Tipuri de instalații de spălare :
- parțial automatizate : comanda duratei spălări – pentru ferme mici
cu stabulație legată
- complet automatizate : programarea fazelor spălării – pentru ferme
mari

35. Automatizări la mulsul mecanic.


În funcție de acțiunea exercitată deosebim :
- sisteme automate pentru semnalizarea sfârșitului mulsului
(întâlnite frecvent la instalațiile de muls în adăpost)
- dispozitive pentru măsurarea și înregistrarea automată a cantității
de lapte muls
- sisteme automate pentru întreruperea automată a mulsului
- dispozitive automate pentru comanda mulsului suplimentar
- sisteme automate pentru detașarea paharelor de muls
- aparate de muls comandate în funcție de debitul de lapte
- automatizarea operațiunilor auxiliare : dirijarea animalelor spre
platforma de muls, spălarea automată a ugerului, distriburea
automată a nutrețului concentrat, spălarea și dezinfectarea
automată a instalației de muls

36. Roboți de muls.


Automatizarea completă a mulsului folosind roboții de muls a fost realizată
prima dată în 1992 în Olanda. Folosirea roboților de muls presupune
îndepărtarea factorului uman din succesiunea operațiilor premergătoare
mulsului (curățarea ugerului, masajul, îndepărtarea primelor jeturi de lapte,
atașarea paharelor după terminarea muslului, dezinfecția mameleoanelor și
spălarea instalației de muls).
Tipuri de roboți :
- robot de tip container de muls
- robot de muls cu sistem de tasare a crupei animalului
- robot de muls mobil
- robot de muls cu comandă separată pentru fiecare sfert
- roboți de muls în adăposturi existene de vaci de lapte
- robot de tip roto-raclor

37. Instalații pentru răcirea laptelui.


Răcitoare de lapte mobile, cu răcire indirectă, cu gheață, tip PLB
- răcitorul poate fi transportat la punctul de colectare a laptelui și nu
este necesar ca laptele răcit să fie pompat într-o cisternă de
transport
- timpul de răcire a laptelui se reduce la jumătate
- face posibilă răcirea cu apă înghețată, fără riscul înghețării, chiar și
pentru o cantitate mică de lapte din rezervor
- prezintă consum redus de energie : posibilitatea utilizării pe timp
de noapte, cu un cost redus de energie
Părți componente :
- rezervor de răcire a laptelui (partea mobilă)
- sistem de răcire cu gheață (partea fixă). Sunt conectate prin țevi
flexibile de 3 metri lungime

38. Mașini și instalații pentru condiționarea și prelucrarea primară a


laptelui.
 Filtrarea leptelui : se face în timpul recepției laptelui. Pentru reținerea
impurităților se folosesc filtre de tip centrifugal care realizează
separarea fracțiunilor solide din lapte. Un astfel de filtru este alcătuit
dintr-o tobă rotativă și mai multe talere montate pe un ax. Datorită
turației mari a tobei și a forțelor centrifuge, particulele solide vor fi
direcționate către periferia talelelor și se vor aduna la baza filtrului.
Laptele curățat va fi evacuat din filtru printr-un racord aflat în partea
superioară. Aceste filtre se folosesc mai ales în cazul instalațiilor cu
colectarea laptelui în bidon.
 Pasteurizarea laptelui : asigură încălzirea laptelui la o temperatură de
peste 80°C, în scopul distrugerii microorganismelor și a evitării
alterării acestuia înaintea prelucrării. Pasteurizarea se poate realiza cu
diferite surse de energie : apă, abur, radiații ultraviolete, radiații
ultrasunete. În funcție de tipul constructiv și de modul de lucru putem
întâlni : pasteurizatoare cu plăci, tubulare, cu tobe rotative etc.
 Separarea laptelui : se face în scopul obținerii smântânii și a laptelui
degresat. După modul de alimentare și de evacuare a produselor
separate putem deosebi : separatoare deschise, semideshise sau
închise. În general un separator este alcătuit dintr-o tobă de separare,
prevăzută cu 20-45 de talere conice și este acționată de un electro-
motor. Turația tobei poate avea valori de 6000-12000 rot/ min.
Capacitatea de lucru a separatoarelor poate varia între 500-10.000L/ h
și depinde de numărul de talere, de mărimea acestora și de distanța
dintre ele.