Formator: as. med. pr.

Ioan Dumitraşcu
 Accidentul vascular cerebral este a treia cauză de deces
în lume şi prima în România, precum şi cea mai importantă
cauză de dizabilitate severă. În lume, doar bolile cardiace şi
cancerul provoacă mai multe decese. Dintre cei 15 milioane
de oameni care suferă anual un accident vascular cerebral, 5
milioane decedează şi alte 5 milioane rămân cu dizabilităţi
permanente. Accidentul vascular cerebral este întâlnit cel mai
frecvent la persoanele cu vârsta peste 65 de ani, dar poate să
apară la orice vârstă.
 Deşi unii oameni au riscuri mai mari de a suferi de un
accident vascular cerebral datorită vârstei sau istoricului
familial, vestea cea bună este
că prin adoptarea unui stil de
viaţă sănătos şi, eventual, prin
administrarea unor medica-
mente prescrise de către medic,
vă puteţi reduce semnificativ
riscul de accident vascular
cerebral.
 Cel mai frecvent tip de accident vascular
cerebral se produce atunci când un blocaj alterează
brusc fluxul sangvin şi, prin
urmare, se întrerupe aportul
important de oxigen şi
substanţe nutritive către
creier (accident vascular
cerebral ischemic).
O altă cauză de accident vascular cerebral este
reprezentată de ruptura unui vas de sânge care irigă
creierul, provocând o hemoragie în şi în jurul
creierului (accident vascular cerebral hemoragic).
 În lipsa oxigenului şi a substanţelor nutritive,
celulele nervoase din creier mor repede, iar partea din
organism care este controlată de aceste celule încetează
să mai funcţioneze adecvat. Urmările pot fi permanente.
De aceea, este important să acţionăm rapid pentru a
contribui la minimizarea dizabilităţilor fizice şi psihice
pe termen lung.
Unele tratamente acţionează eficient dacă sunt
administrate în primele 3 ore de la apariţia
simptomelor, dar din nefericire cei mai mulţi dintre
pacienţi ajung prea târziu la spital pentru a primi acest
tratament. Totuşi, este la fel de important să ajungeţi la
spital cât mai repede posibil pentru administrarea unui
tratament corespunzător.
 Cele mai frecvente simptome sunt reprezentate
de apariţia bruscă a următoarelor:
• Slăbiciune sau amorţeală a feţei, braţelor sau
picioarelor, cel mai frecvent pe o singură parte a
corpului
• Dificultate în a vorbi sau a înţelege ceea ce se
vorbeşte
• Dificultate în a vedea cu unul sau cu ambii ochi
• Dificultate în mers, ameţeală, pierderea echilibrului
sau a coordonării
• Durere de cap puternică, fără vreo cauză cunoscută
 Greţuri, varsături, febră, convulsii, incontinenţă,
comă
 Efectele unui accident vascular
cerebral depind de locul din creier în care
a fost blocat fluxul sangvin sau în care a
survenit sângerarea. Uneori simptomele
sunt uşoare sau durează foarte puţin, de
exemplu câteva minute.
Acest fenomen este cunoscut sub numele de atac
ischemic tranzitor (AIT). Totuşi, indiferent daca
simptomele sunt uşoare sau durează puţin, ele
trebuie luate în serios şi trebuie să solicitaţi imediat
asistenţă medicală. Atacul cerebral tranzitoriu nu
durează mai mult de 24 de ore. Cauzele producerii
unui AIT sunt:
- fluxul de sânge scăzut într-o arteră, datorat
ocluziei
- tromb sau rest de placă de aterom dintr-o arteră
proximală
• Ateroscleroza
 Embolia vasculară

 Traumatisme ale vaselor cervicale

 Tulburări de coagulare a sângelui

 Infarctul miocardic

 Intervenţii chirurgicale

Cauzele AVC hemoragic

• Hipertensiunea arterială
• Anevrismul cerebral
• Traumatisme craniene
• Tulburări de coagulare a sângelui
• Iradieri în cazul cancerelor la nivelul capului
• Malformaţii vasculare
 Accidentul vascular cerebral este o urgenţă medicală.
Dacă credeţi că dumneavoastră sau altcineva a suferit un
accident vascular cerebral, trebuie să:
• Sunaţi la serviciul de ambulanţă imediat ce suspectaţi
semnele unui accident vascular cerebral
• Mergeţi imediat la cel mai apropiat spital pentru diagnostic
complet şi tratament
Cu cât un pacient cu accident vascular cerebral primeşte
mai repede tratament, cu atât sunt mai mari şansele de a evita
consecinţele nefaste pe termen lung.
 După producerea unui accident vascular cerebral, riscul
pentru un nou eveniment sau pentru alte afecţiuni grave, cum
ar fi infarctul de miocard, este considerabil mai mare decât
înainte, iar acest risc nu va scădea în mod natural în timp.
Aceasta înseamnă că este foarte important ca oamenii care au
suferit un accident vascular cerebral să facă tot ce este posibil
pentru a reduce acest risc. Prevenirea accidentului vascular
cerebral trebuie văzută ca un proces care durează toată viaţa.
 Unii oameni sunt expuşi unui risc mai mare de
a suferi un accident vascular cerebral decât alţii.
Toţi factorii următori cresc riscul de accident
vascular cerebral:
• Fumatul – dublează riscul de accident vascular
cerebral
• Tensiunea arterială mare – creşte riscul
dumnevoastră de 4-6 ori
• Nivelurile crescute de colesterol produc îngustarea
arterelor, crescând riscul de accident vascular
cerebral (şi de infarct miocardic)
 Utilizarea anticoagulantelor, anticoncepţionalelor,
drogurilor, corticosteroizilor
• Istoricul de boală cardiacă, inclusiv infarct miocardic şi
fibrilaţie atrială (bătăi neregulate al inimii) sau de boală
arterială periferică (tulburări de circulaţie la nivelul
picioarelor)
• Diabetul
• Obezitatea/dieta incorectă/lipsa de exerciţiu fizic – un aport
scăzut de fructe şi legume produce 11% din cazurile de
accident vascular cerebral, iar lipsa de exerciţiu fizic creşte
riscul de accident vascular cerebral cu 50%
• Consumul de alcool: consumul a peste două pahare de
băuturi alcoolice pe zi poate creşte riscul de accident vascular
cerebral
• Istoricul familial de accident vascular cerebral
• Vârsta – riscul de accident vascular cerebral creşte pe măsura
înaintării în vârstă (cel mai mare risc apare la vârste peste 65
de ani)
 Mulţi oameni vor avea unul sau mai mulţi dintre factorii
de risc de mai sus, aceştia fiind prezenţi, de obicei, timp
îndelungat înaintea apariţiei accidentului vascular cerebral.
Cei mai mulţi dintre aceşti factori de risc pot fi reduşi prin
adoptarea unor schimbări în comportament şi în stilul de
viaţă. Cu cât o persoană începe mai devreme acţiunile de
reducere a riscului, cu atât şansele de a preveni apariţia unui
accident vascular cerebral sunt mai mari.
 Riscul de accident vascular cerebral poate fi redus
prin schimbări simple în stilul de viaţă, care ar putea
include:
• Oprirea fumatului – acesta este una din cele mai simple
modalităţi de a vă reduce semnificativ riscul
• Adoptarea unei alimentaţii bogate în fructe, legume şi
fibre şi săracă în sare, grăsimi saturate şi colesterol
• Efectuarea de exerciţii fizice timp de 30 de minute, de
cinci ori pe săptamână. Acestea pot fi reprezentate de
orice activitate fizică, de la grădinărit sau plimbare, la
sporturi de echipă
• Menţinerea unei greutăţi normale
• Evitarea consumului excesiv de alcool
• Controlul periodic al tensiunii arteriale, dacă aveţi vârsta
peste 50 de ani

• Controlul adecvat al celorlalte afecţiuni medicale (cum ar fi

diabetul şi nivelurile crescute ale colesterolului) şi
respectarea tratamentului recomandat pentru acestea
 Persoanele care au suferit un accident vascular cerebral
îşi pot îmbunătăţi starea de sănătate prin spitalizare pentru:
monitorizare, investigaţii şi începerea măsurilor de prevenire
a unor accidente vasculare ulterioare.
 Mulţi pacienti trebuie să înceapă recuperarea, care se
iniţiază în spital şi se continuă acasă.
Unele ameliorări se vor produce spontan, pe măsură ce
creierul se vindecă în mod natural. Pentru a consolida acest
efect, tratamentul de recuperare poate ajuta pacienţii care au
suferit un accident vascular cerebral să depăşească sau să se
adapteze la problemele provocate de distrugerile survenite în
anumite parţi ale creierului.
Recuperarea trebuie începută cât mai curând posibil.
 Prima etapă va încuraja şi ameliora mişcarea la pacienţii
care au suferit paralizii, tulburări motorii la nivelul
membrelor. În funcţie de gravitatea afectării, tratamentul
poate ajuta treptat pacienţii să înveţe să se descurce din nou
cu sarcinile zilnice şi în cazurile în care este posibil, să-şi
recâştige pe deplin independenţa.
 Cele mai multe ameliorări dupa un accident
vascular cerebral se produc în timpul primelor 6 luni.
Totuşi, se ştie că ameliorarea poate continua pe
perioade mult mai mari decât se credea anterior, chiar
până la câţiva ani. Deşi este de înţeles frustrarea
anumitor pacienţi în legătură cu ritmul recuperării, este
important să încercaţi să adoptaţi o atitudine pozitivă şi
să nu abandonaţi.
Nu toate persoanele îşi pot recupera complet
capacităţile anterioare. Oamenii au nevoie să se
adapteze la noile condiţii de viaţă după producerea
accidentului vascular cerebral şi să adopte un stil de
viaţă propriu. Mulţi oameni reuşesc să ducă o viaţă
împlinită şi activă după producerea unui accident
vascular cerebral minor.
 Pe lângă programul de recuperare, este
important să fie parcurse toate etapele pentru
scăderea riscului unui nou accident vascular
cerebral.
După producerea unui accident vascular
cerebral, riscul de a repeta un altul poate fi de 9 ori
mai mare decât înainte. În jur de 15% dintre cei
care au suferit un accident vascular cerebral vor
deceda sau vor fi spitalizaţi datorită unor
complicaţii ulterioare provocate de blocarea unor
artere (cum ar fi infarctul de miocard sau un alt
accident vascular cerebral), în decursul primului an.
 Acest risc nu scade de la sine, măsurile de prevenţie sunt
esenţiale pentru a-l reduce. Acestea pot varia de la schimbări
mici, dar eficiente, ale stilului de viaţă, aşa cum au fost
descrise anterior, până la intervenţii medicale. Dacă aţi suferit
un accident vascular cerebral, este mai important ca niciodată
să vă asumaţi un angajament în ceea ce priveşte prevenţia şi
să îl respectaţi.
 Exerciţiul fizic are, de asemenea, un rol important în
menţinerea unui stil sănătos de viaţă şi vă poate face să vă
simţiţi bine, atât psihic, cât şi fizic. Important este să găsiţi
cât mai multe modalităţi de a rămâne activ din punct de
vedere fizic, pentru a vă reduce riscul unui nou accident
vascular cerebral. Discutaţi cu medicul dumneavoastră
despre tipul şi durata exerciţiilor fizice care ar fi cele mai
potrivite pentru dumneavoastră.
 În afară de recomandarea schimbării stilului de viaţă,
medicul dumneavoastră vă poate prescrie anumite
medicamente pentru a scădea şi mai mult riscul de apariţie a
primului sau a celui de-al doilea accident vascular cerebral.
Suntem diferiţi şi, în funcţie de circumstanţele
individuale, poate fi necesar să utilizăm medicamente pentru
a controla mai bine anumiţi factori de risc descrişi anterior,
cum ar fi tensiunea arterială crescută (hipotensoare de tip:
tertensiv, captopril, nebilet etc.), nivelul crescut al
colesterolului şi diabetul (sinvastatine).
 Terapia trombolitică: streptokinaza
 Terapia antiagregantă plachetară: aspirină,
clopidogrel, trifusal, dipiridamol
 Terapia anticoagulantă: heparină, warfarină
 Terapia diuretică: manitol
 Tratamentul HTA
 Tratamentul convulsiilor
 Tratamentul febrei
 Medicaţie pentru controlul glicemiei
 Calmante
 La nivel mondial, accidentul vascular cerebral
ucide, anual, cinci milioane de vieţi, şi provoacă
dizabilităţi severe altor cinci milioane de oameni.
De notat că accidentele vasculare cerebrale
reprezintă în ţările dezvoltate o problemă medicală
majoră, întrucât constituie prima cauză de
invaliditate şi a doua cauză de deces.
România are peste 65.000 de cazuri de AVC,
178 de cazuri/zi. La 100.000 de locuitori apar anual
300 de cazuri noi. România ocupă locul trei în
Europa după Bulgaria şi Macedonia.

Vă mulţumesc!