Sunteți pe pagina 1din 2

Cardio Curs 7

Tahicardia paroxistică ventriculară


Este o tulburare de ritm severă în care un centru ectopic din ventricul preia definitiv conducerea cordului pt
o perioadă foarte mare de timp. De regulă, centrul ectopic ventricular se descarcă cu frecvenţă foarte mare.
Caracteristicile tahi parox ventriculare
· Frecventa cardiacă este fixă ştiindu-se la 180b/min
· Diagnosticul diferenţial cu tahicardia paroxistică atrială se face pe baza valorii FC în TPA tahi
parox atriala, FC nu este fixă şi poate merge până la 220b/min. Ea se reduce dacă se aplică manevre
vagale (presiune pe globii oculari, presiuni la niv joncţiunii carotidiene şi manevra vansalva)
· TPV nu răspunde la manevrele vagale, deoarece ventriculii nu au control vegetativ, N Vag
enervează numai deasupra planşeului atrioventricular.
Semnele EKG constau în complexul QRS largi, deformate, diferite faţă de cele ale ritmului de bază, fără
unde P, fapt ce face că excitaţia să nu vină de la atrii şi frecvenţa cardiacă fixă de până la 180b/min. TPV
este o urgenţă medicală! Indică faptul ca inima se contractă repede dar cu randament scăzut, aceasta duce la
scădere debitului sistolic şi oboseşte inima. Dacă episodul tahicardic se prelungeşte se ajunge rapid la
insuficientă cardiacă. El se poate transforma într-o altă tulburare de ritm severă. Flutter ventricular sau
fibrilaţie ventriculară. Întregul ventricul capăta o excitabilitate patologică, se excita şi contractă mai multe
zone din peretele ventricular astfel că, în locul complexelor similare extrasistolelor ventriculare, apar
complexe mult mai mici, complet aritmice care nu se amână între ele. Dacă episodul se prelungeşte
complexele scad treptat în amplitudine până ce se confunda cu linia izoelectrica (şi-a luat viză, a plecat).
Dacă fibrilaţia ventriculară se constată clinic, conduita terapeutică este defibrilarea electrică iar cordul
poate reintra în ritm sinusal.
Blocurile atrio ventriculare
Peste 5 extrasistole la 100 de bătăi, determină scăderea randamentului cardiac , situaţie unde este
contraindicat EFORTUL!!!.
Blocurile atrio ventriculare BAV
Apar atunci când excitaţia se opreşte la niv planşeului atrioventricular
BAV sunt de 3 grade:
1. De gr 1 – el apare când la niv joncţiunii atrio ventriculare datorită unor boli (infecţioase, autoimune,
genetice, etc) excitaţia care pleacă de la nodul sinusal şi activează atriile, se propagă mai greu către
ventriculi, astfel că întârzierea joncţionala este mai mare şi totuşi, excitaţia se transmite. Intervalul
Pq se alungeşte, având o durată mai mare de 0.22 sec. Acesta este singurul semn a unui BAV de gr
1. Intervalul PQ poate ajunge până la 0.26 până la 0.30 sec.
2. De gr 2 – în această situaţie, afectarea joncţiunii atrio ventriculare este mai severă, din când în când
excitaţia din atriu nu se mai propagă la ventricul. Dpdv EKG, undele P sunt prezente şi se succeda
regular, dar din când în când, o undă P nu mai este urmată de complexul QRS. Această situaţie de
bloc poate să fie nesistematizat (nu există nici o ritmicitate, fără ordine, apare când vrea muşchiul
său) sau sistematizat care este mai grav! Blocul sistematizat poate să fie 2 la 1, 4la 1 etc. În cazul
blocului 2la 1, o undă P este normală şi este urmată de complexul QRS, următoarea undă P nu este
urmată de complex.
3. De gr 3 – este cel mai grav şi mai poartă numele de Bloc atrioventricular complet. În această
situaţie, atriile bat normal, ventriculii nu răspund la excitaţiile atriale, sinusale, astfel că un centru
oarecare din ventricul (fie din ţesutul nodal, fie din peretele cordului) preia comanda inimii astfel
încât undele P se succed cu frecvenţa normală cu 60-80/b/min, în timp ce focarul ectopic din
ventricul emite stimuli cu frecvenţa rară deşi regulată la 30-38b/min. Ventriculii bat cu frecvenţa
fixă dar situată sub 40b/min. La auscultaţie, la palparea pulsului periferic, frecvenţa este sub
40b/min.
Dpdv EKG, BAV complet se caracterizează prin unde P care se succed cu frecvenţa regulată iar pe fondul
lor apar complexe QRS care se succed cu frecvenţa sub 40 /bmin, complexe largi cu durata crescuta şi
morfologie alterată. Nu există nicio legătură între undele P şi complexele QRS, complexele cad la
întâmplare şi apare ritmul ILIO ventricular. BAV complet, contraindica orice fel de kineto, indiferent de
tipul de boala, prevedere care este valabilă şi pt BAV de gr 2 care se poate transforma într-un bloc de gr 3
complet.
Inima nu asigura un debit cardiac suficient pt ex fizic. Blocul se poate instala cu caracter intempestiv în
timpul efortului astfel încât până la reluarea ritmului cardiac normal pacienţii fac insuficientă circulatorii
cerebrală şi cad în sală!
Singurul tratament eficient în blocurile Atrioventriculare de gr 2-3 este instalarea de pace maker. Fără acest
aparat nu se poate face kineto indiferent de motiv şi boala!
Este important să chestionăm pacientul asupra tipului de pace maker pe care-l poartă.

EKG-ul de efort
Este necesară:
1. Pt a pune în evidenţă modificările patologice care nu apar în repaus
2. Pt urmărirea pe tot parcursul testului de efort a unui bolnav cardiac în vederea stabilirii capacităţii
maxime de efort pt a doza intensitatea efortului aplicat în timpul programului. Pt testarea de efort a
pacientului cardiac, testarea de efort revine medicului dar kineto care preia pacientul tre să fie
prezent la testare.
Când un test de efort este pozitiv, la niv ekg apar modificări patologice, acestea internează faza terminală a
traseului, segmentul ST şi undă T.
Segmentul ST este denivelat deasupra sau dedesubtul linii izoelectrice cu cel puţin 1 mm.
Negativarea undei T sau răsturnarea ei de partea opusă a complexului QRS pe care îl însoţeşte.
Apariţia tulburărilor de ritm de tip ventricular în special extrasistolele ventriculare (extrasistolele atriale ,
de regulă dispar la efort).
EKG de efort poate pune diagnosticul de boala coronariană. În funcţie de traseul EKG se poate opri testul
la efort:
1. Când apare o denivelare mai mare sau egală cu 2 mm a segmentului ST, cu negativarea undei T, la
un efort de intensitate relativ mică (60 waţi), aceasta denivelare apare în special în precordiale şi
impune oprirea testării la efort, contraindicând total kineto!!! Aceasta supra sau sub denivelare a
segmentului St este sen că există obstrucţie pe două sau chiar 3 trunchiuri coronariene. În această
situaţie pacientul are indicaţie de bay-pas coronarian.
2. Apariţia extrasistolelor ventriculare la efort, peste 5 extra sistole ventriculare la 100 de complexe,
necesită oprirea efortului. De la această cifră scade debitul cardiac pe min. În general, apariţia extra
sist ventr la un bolnav cu IMA, sugerează faptul că focarul patologic este zona cicatricială din
miocard sau zona din jurul cicatricii. În acest caz, apariţia extra sit vent, contraindica TOTAL
KINETO, deoarece focarul de necroza are în general excitabilitate crescută şi în timpul efortului
poate genera tulburări de ritm foarte severe. Tulburările de ritm ventriculare împiedica continuarea
testului la efort şi contraindica antrenamentul / kineto.
3. Bolnavii care pot fi supuşi unui test de efort şi pot face apoi antr fizic deşi prezintă pe ekg tulburări
de ritm care sunt mai puţin severe, totuşi, ei necesită înregistrarea continuă a traseului ekg în timpul
prog kinetic (monitorizare) .

Ce tre să conţină un cabinet de recuperare cardio vasculară


1. Un medic cardiolog, el să poate fi apelat şi să poată fi prezent în max 2 min
2. Trusa de urgenţă care să conţină, medicaţia antiaritmica (betablocante), hipotensoare şi
nitroglicerină
3. Un defibrilator electric (în priză, pornit şi încărcat) – în cazuri grave o trusă de deschidere toracică