Sunteți pe pagina 1din 13

Mijloace tehnice de

prelucrare a informației
MIJLOACE DE
ÎNVĂȚĂMÂNT
ÎN INSTRUIREA
DIDACTICĂ
CUPRINS

INTRODUCERE

FUNCȚIILE MIJLOACELOR TEHNICE DE INSTRUIRE

CLASIFICAREA MIJLOACELOR TEHNICE DE INSTRUIRE

ALEGEREA MIJLOACELOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE
Introducere

Lumea contemporană reprezintă o permanentă şi inedită provocare pentru educaţie.


Existenţa fiecărui individ în parte, ca şi a întregii societăţi în ansamblul ei, capătă deci un ritm
din ce în ce mai alert, devine tot mai marcată de necesitatea cunoaşterii rapide, complete şi
corecte a realităţii înconjurătoare, pentru ca luarea deciziilor să fie făcută ferm, oportun şi
competent. Aceasta duce inevitabil, la creşterea volumului de informaţii ce trebuie analizat, la
necesitatea stocării şi prelucrării acesteia, deci la necesitatea utilizării unor mijloace tehnice atât
în viaţa de zi cu zi cât şi în procesul instructiv-educativ.

Tehnologiile digitale nu trebuie să reprezinte o simplă adăugare în planul de învăţământ,


ele trebuie să fie integrate deplin „în serviciul educaţiei” la toate nivelurile sistemului şcolar.
Actorii educaţionali trebuie să fie formaţi pentru a face faţă schimbării, incertitudinii şi inovării.

Comunicarea didactică nu se reduce la o simplă transmitere de cunoştinţe, ci implică o


stimulare psihologică permanentă şi de mare adâncime a elevilor. Să nu uităm că educaţia îşi
propune integrarea socială şi profesională a tinerilor şi din acest considerent trebuie să se
raporteze la repere sociale şi culturale.

Comunicarea didactică se dovedeşte astfel mai complexă decât transmiterea de


informaţii, transformându-se în demonstrare, raportare nemijlocită la natură şi la viaţa socială. În
efortul de deschidere cognitivă şi psihosocială, profesorul se străduieşte să-i apropie pe elevi de
obiecte, în forma lor concretă. El se străduieşte, în acest sens, să le dezvolte capacitatea de a
recepta abstracţii, dar şi de a recepta nemijlocit forme şi relaţii.. El îşi însoţeşte în acest sens
discursul abstract apelând la imagini, sunete, mişcare. Astfel de obiecte demonstrative prezente
în majoritatea activităţilor didactice presupun utilizarea unor mijloace de învăţământ.

Mijloacele tehnice de instruire sunt considerate, de regulă, o componentă de bază a


activităţii educative și sunt definite de literatura pedagogică ca fiind un ansamblu de procedee -
mecanice, optice, electrice şi electronice - de înregistrare, păstrare şi transmitere a informaţiei, la
care profesorul şi elevii recurg în scopul de a uşura perceperea, înţelegerea, fixarea şi
consolidarea cunoştinţelor, consolidarea abilităţilor practice.

Ele pot fi utilizate în scopuri didactice, individual sau în combinaţie, pe lângă profesor,
manual sau tablă. Mijloacele tehnice de instruire includ aparatură specializată de proiecţie, de
înregistrare/redare audio, instruire programată, computere şi alte elemente care fac distincţia
între echipamente şi produsele intelectuale capabile să le pună în valoare.

Calitatea lor de instrument, are ca efect principal, creşterea rolurilor în cadrul comunicării
educaţionale. Se poate, de altfel, uşor demonstra că multe dintre activităţile didactice nu se pot
desfăşura într-o formă modernă, dacă nu se pot utiliza mijloace de învăţământ. Calitatea
procesului de învăţământ depinde de cele mai multe ori de utilizarea într-o măsură tot mai mare a
unor mijloace de învăţământ moderne, inclusiv a unor echipamente tehnice şi electronice
sofisticate, de unde tendinţa de creştere a costurilor activităţilor şcolare.

Problematica mijloacelor de învăţământ interferează cu cea a metodelor de predare şi


învăţare şi mai ales cu conceptele tot mai mult folosite de tehnica modernă şi tehnica electronică.
Mult timp tehnica s-a dezvoltat în afara şcolii, dezvoltarea materialelor de stocat informaţii
începând cu picupurile, magnetofoanele, radioul şi televiziunea şi terminând cu tehnica
electronică. Ele au pătruns pe neaşteptate în aproape toate activităţile educative, transformând
radical nu numai mediul, ci şi natura procesului de învăţare.

Dezvoltarea tehnicii electronice, nu ar avea un efect semnificativ în activitatea didactică,


dacă nu ar fi însoţită de o restructurare metodologică şi conceptuală. Dincolo de restructurarea în
sine a pedagogiei tradiţionale şi a ştiinţelor educaţiei se impune, evident, elaborarea unei teorii
moderne a comunicării educaţionale, care să se refere tot mai mult la funcţiile mijloacelor
tehnice de instruire, la condiţiile utilizării lor în activitatea didactică şi la consecinţele pe care le
are utilizarea într-o măsură cât mai largă a computerului în învăţământ.

Funcţiile mijloacelor tehnice de instruire

Funcţia de comunicare - tehnicile audio-vizuale sunt instrumente de comunicare. Ele


oferă profesorului importante facilităţi de transmitere a informaţiilor. Densitatea de informaţii
creşte şi elevii beneficiază de posibilităţi sporite de percepere şi receptare a informaţiilor
complexe.

Funcţia demonstrativă - mijloacele tehnice de instruire se adresează percepţiei


senzoriale, asigură o bază mai bogată şi mai ilustrativă în comparaţie cu mijloacele tradiţionale.
Datele şi faptele reale sunt înlocuite cu materiale didactice mult mai uşor accesibile fiind create
premisele de vizualizare a unor fenomene ascunse observaţiei directe.
Funcţia de motivare a învăţării - mijloacele tehnice de instruire, în special computerul,
provoacă interesul, stârnesc curiozitatea şi împing elevul la acţiune. Cu ajutorul mijloacelor
tehnice de instruire elevii pot cunoaşte mai bine, mai repede şi cantitatea de informaţii este mult
diversificată, este multi şi pluridisciplinară, multisenzorială ceea ce se materializează printr-o
curbă a învăţării mult mai ascendentă.

Funcţia formativă şi estetică - utilizarea mijloacelor tehnice de instruire necesită o


structurare şi o sistematizare crescută a informaţiei iar profesorul este obligat la un plus de
rigurozitate, cu efecte benefice asupra elevilor. Vizualizarea imaginilor provoacă o ascuţire a
simţului estetic şi permite punerea în evidenţă a unor procese şi fenomene "ascunse" observării
pe cale directă. Elevii sunt îndemnaţi să analizeze, să compare şi să surprindă esenţialul.

Funcţia de evaluare a randamentului elevilor - mijloacele tehnice de instruire


contribuie la perfecţionarea şi optimizarea modului de cuantificare a rezultatelor atinse de către
elevi. Astfel se remarcă eliminarea subiectivismului, amplificarea calităţilor diagnostice şi
prognostice ale notării. Introducerea dispozitivelor mecanice, electrice sau electronice în scopul
determinării performanţelor în procesul de învăţământ nu mai reprezintă o noutate.

Funcţia de şcolarizare substitutivă - pune în evidenţă utilizarea mijloacelor tehnice de


instruire în scopul efectuării învăţământului la distanţă, formă care actualmente are un nivel
ridicat al cererii. Acesta este adecvat învăţământului continuu şi se adresează tuturor categoriilor
sociale, fiind posibil datorită existenţei reţelelor naţionale şi internaţionale de radio, televiziune,
de telefonie şi de computere, coordonarea activităţii lor făcându-se prin sateliţi.

Problematica pedagogică a utilizării mijloacelor şi tehnicilor moderne de învăţământ în


comunicarea educaţională se dezvoltă în cadrul tematicii referitoare la funcţionalitatea acestora.
În trecut se susţinea că cele mai importante funcţii ale mijloacelor tehnice sunt cele de
motivare şi demonstrare, menţionând în acest context că „datorită situării în timp şi spaţiu a
obiectelor şi fenomenelor, care fac obiectul învăţării şcolare, datorită dimensiunilor prea mari
sau prea mici, precum şi a dinamicilor... se recurge la substituirea obiectelor şi fenomenelor reale
prin altele mai accesibile, precum şi prin imagini (planşe, tablouri, grafice etc.)”.

Din această perspectivă, principalul avantaj al mijloacelor tehnice de instruire constă în


comprimarea sau decomprimarea ritmului de desfăşurare a unui eveniment, sau vizualizarea unor
procese şi fenomene relativ ascunse observaţiei directe.
Funcţionalitatea mijloacelor de învăţământ în cadrul comunicării educaţionale se
manifestă şi prin faptul că acestea apar nu numai în cadrul aspectelor metodice, ci şi ca elemente
de bază în transmiterea informaţiei, în structurarea formativă, evaluare, raţionalizare şi
management.

Activităţile didactice care se desfăşoară cu ajutorul calculatorului, utilizează mult mai


eficient informaţia datorită elementelor de software, numărului tot mai mare de astfel de
programe destinate să mijlocească relaţia predare-învăţare, grupate după funcţia lor didactică (de
documentare, demonstrative, de simulare, de evaluare, de exersare, de fixare, jocuri logice etc.)

Clasificarea mijloacelor tehnice de instruire

MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT
Mijloace Mijloace de
informativ - Mijloace de Mijloace de evaluare a
demonstrative exersare și de raționalizare a rezultatelor la
formare a timpului la lecții învățătură
deprinderilor

Jocuri, truse, Hărți de contur, Teste, aparate,


aparate de șabloane, aparate de
laborator testare

Mijloace intuitive naturale: colecții Mijloace tehnice audio-vizuale:


de plante, insectare
 aparate de proiecție statică

Obiecte constituite în scopuri didactice


substitute tridimensionale ale realității  aparate de proiecție dinamică

Materiale figurative, substitute  aparate de redare a sunetului


bidimensionale ale realității

Reprezentări simbolice

Dacă supunem atenţiei atât analizatorii solicitaţi cât şi aparatele şi materialele suport ale
informaţiilor, mijloacele tehnice de instruire se clasifică astfel:
• mijloace tehnice vizuale
• mijloace tehnice audio
• mijloace tehnice audio-vizuale

Dintre mijloacele tehnice de instruire, folosite la biologie, pot fi menționate următoarele:

Retroproiectorul – este destinat proiecţiei materialelor didactice care se află pe suport


transparent sau, prin combinarea cu un adaptor LCD (Liquid Cristal Display), la proiectarea
imaginii care este pe ecranul unui computer.

Aplicație: La lecția ”Celula”, elevii sunt solicitați să realizeze, cu ajutorul diagramei


VENN și al imaginii proiectate prin intermediul retroproiectorului (componentele celulei
animale și ale celulei vegetale), asemănări și deosebiri între structura celulei animale și structura
celulei vegetale.

CD-player-ul – este un aparat specializat pentru redarea sunetelor şi filmelor înregistrate


pe un disc compact prin intermediul unei tehnologii digitale.

Aplicație: La lecția ”Păsări”, elevii sunt solicitați să identifice, pe baza unui CD-player,
cântecele unor păsări cunoscute.

Camera de luat vederi – este un aparat destinat înregistrării imaginilor care se pot
vizualiza prin intermediul unui obiectiv.

Aplicație: prin intermediul unei camere de luat vederi montată într-un parc, copiii, vor
observa la lecția ”Parcul – ecosistem antropizat”, comportamentul viețuitoarelor din zona
respectivă și influența antropică.

Proiectorul de imagine este un dispozitiv optic care proiectează o imagine (sau imagini
în mișcare) pe o suprafață, de obicei un ecran de proiecție.

Aplicație: La lecția ”Frunza”, pe baza unui filmuleț vizionat pe videoproiector și folosind


metoda ”Cubul”, copiii sunt solicitați să identifice și să descrie mai multe tipuri de frunze.

Microscopul este un instrument optic care transmite o imagine mărită a unui obiect
observat printr-un sistem de lentile.

Aplicație: Cu ajutorul microscopului, la lecția ”Regnul Protista”, elevii vor observa mai
multe microorganisme dintr-o picătură de apă prelevată dintr-o baltă. Prin intermediul metodei
ciorchinelui si cu ajutorul cadrului didactic, copiii vor identifica organismele (Euglena verde,
amiba, parameci) folosindu-se de imaginile observate la microscop.
Lupa este un instrument optic format dintr-o lentilă convergentă sau dintr-un ansamblu
convergent de lentile, fixate într-o montură, care, așezat în fața unui obiect, dă o imagine mărită
a acestuia, permițând examinarea unor obiecte de foarte mici dimensiuni.

Aplicație: elevii sunt rugați, la lecția ”Rădăcina și funcțiile ei”, să examineze rădăcina
unei plante și să observe, folosind lupa, perișorii absorbanți aflați la vârful ei. Folosind metoda
brainstorming, copiii sunt solicitați să deducă rolul perișorilor absorbanți și funcțiile unei
rădăcini.

Calculatorul numit și sistem de calcul, computer sau ordinator, este o mașină de


prelucrat date și informații conform unei liste de instrucțiuni numită program, dar care facilitează
și comunicarea între doi sau mai mulți utilizatori, de exemplu sub formă de numere, text,
imagini, sunet sau video sau chiar toate deodată (multimedia).

Calculatorul este cel mai complex mijloc tehnic de instruire deoarece:


 lucrează cu programe (software) special concepute;
 prelucrează textele;
 prelucrează imagini provenite de pe discuri compacte foto, de la aparate foto clasice şi
digitale, camere de luat vederi, aparatura video şi TV;
 prelucrează sunetele provenite de pe discurile compacte audio, de la microfon, radio,
casetofon, aparatura video şi TV;
 este capabil să redea filme video asemănătoare cu cele TV şi cinematografice.
 prin cuplare la un proiector LCD sau la un proiector multimedia, el poate înlocui cea mai
mare parte a aparaturii de proiecţie amintită la mijloace tehnice vizuale;
 prin conectare în reţele, poate vehicula orice informaţie de la şi către orice utilizator,
exemplul cel mai actual fiind mediul INTERNET.
Utilizarea calculatorului ca mijloc de învăţământ se poate transforma în instruire asistată
de calculator, atunci când predarea lecţiei sau a unor secvenţe dintre acestea sunt integral
programate, putând fi urmărite pe monitor. Cel mai uşor de programat s-au dovedit a fi
exerciţiile; de aici rezultă rolul său în formarea deprinderilor.
Avantaje ale calculatorului:
 creşterea rolului cadrului didactic, în sensul multiplicării procedeelor la care poate recurge
acesta;
 asigurarea unui câmp de iniţiativă mai larg elevilor în paralel cu individualizarea instruirii
lor;
 sistematizarea şi disciplinarizarea activităţilor didactice prin simplificarea evaluării şi
creşterea gradului ei de obiectivitate, economie de timp, în paralel cu lărgirea orizontului de
cunoaştere.
Importanţa utilizării calculatorului a crescut brusc în momentul în care s-au perceput
social implicaţiile internet-ului. Accesul la internet, rapiditatea cu care se obţine o informaţie de
calitate, deschiderea unor orizonturi nebănuite în comunicare creează noi condiţii extrem de
favorabile dezvoltării rapide a tuturor formelor de educaţie.

Alegerea mijloacelor de învățământ

Mijloacele tehnice de învăţământ, prin valenţele lor psihopedagogice, asigură în mod


specific contactul, conştientizarea şi înţelegerea cunoştinţelor care trebuie asimilate și în acelaşi
timp ele motivează învăţarea şi însuşirea deprinderilor. Dacă ne referim doar la mijloacele audio-
vizuale se constată că la biologie rezultatele obţinute sunt considerabil mai bune atunci când
lecțiile se bazează pe observații directe, experimente, demonstrații etc.

În scopul atingerii obiectivelor procesului instructiv-educativ, prin alegerea adecvată a


mijloacelor de învăţământ, trebuie să se ţină seama de particularităţile clasei de elevi şi de
cunoaşterea mecanismelor psihologice a tipului de învăţare care intervine în condiţiile concrete
de la clasă.

Fiecare mijloc de învăţământ reprezintă o modalitate specifică de organizare şi


transmitere a cunoştinţelor, motiv pentru care profesorul este cel care trebuie să găsească
răspunsurile la întrebările de mai jos:
 Ce influenţă au imaginile, simbolurile şi semnele asupra procesului memoriei (fixarea,
păstrarea şi actualizarea cunoştinţelor)?
 Care este relaţia optimă dintre concret şi abstract în procesul înţelegerii?
 Care este rolul schematizării şi al esenţializării materialului în procesul învăţării?

Cadrul didactic este acela care "produce" instrumentele pedagogice şi situaţiile didactice.
El îndrumă şi organizează activitatea elevului adresându-se percepţiei şi stimulându-i activitatea
mintală. Prin urmare, la alegerea mijloacelor de învăţământ, se va ţine cont de contribuţia
acestora la:
 transmiterea de informaţii noi;
 formarea unor aptitudini şi deprinderi intelectuale care sunt instrumentele asimilării de noi
cunoştinţe.
Suporturile prezentate cu mijloacele de învăţământ nu sunt simple materiale intuitive: ele
devin utile numai dacă sunt utilizate efectiv. Mijloacele de învăţământ îşi îndeplinesc funcţia
didactică numai dacă ele contribuie la problematizări, analize, clasificări etc. şi deci asigură
procesului de predare-învăţare un caracter complementar.

Alegerea mijloacelor de învățământ în funcție de tipurile de stimuli prezentați:

Nr. Tipuri de stimuli prezentați Mijloace de învățământ


crt.
1. Cuvinte scrise Tablă, manuale, cărţi, afişe, planşe, tabele, scheme,
fotografii, modele figurative şi simbolice, microscop,
lupă;
2. Cuvinte rostite Mesajul verbal al profesorului, înregistrări;
3. Imagini fixe însoţite de cuvinte Calculatoare, videoproiector, retroproiector
rostite
4. Reflectarea în imagini şi Imagini pe calculator, mulaje;
obiecte a conţinuturilor
teoretice
5. Mişcare, cuvinte rostite şi alte Demonstraţii experimentale, filme didactice, calculator,
sunete Internet.

Tot în contextul alegerii mijloacelor de învăţământ specifice, mai trebuie semnalat un


lucru: creşterea eficienţei procesului instructiv-educativ nu intervine de la sine prin utilizarea
unui singur mijloc de învăţământ, oricât de bine conceput sau performant ar fi acesta. Procesul
didactic are loc în mediul complex al şcolii şi pentru asigurarea eficienţei, utilizarea mijlocului
de învăţământ trebuie luată în considerare într-un ansamblu de metode şi procedee.

CONCLUZII
Omul este o fiinţă socială şi de-a lungul vieţii parcurge, sau ar trebui să parcurgă în
scopul propriei realizări, drumul care pleacă de la dependenţă, trece prin independenţă şi ajunge
la interdependenţă. Acest drum este cel al reuşitei personale şi publice.

Parcurgerea acestui drum este posibilă doar dacă omul învaţă: în acest scop a fost
construită şi perfecţionată o structură complexă care este sistemul de învăţământ, cu toate
treptele pe care le conţine. Drumul de la dependenţă la independenţă şi apoi la interdependenţă
este un proces dinamic, deschis şi necesită pentru a fi complet, o verigă în plus. Aceasta este
veriga învăţării continue, cea care ţine cont de toate transformările în evoluţie care au loc pe
parcursul vieţii.

Ca să poată învăţa, omul are nevoie de informaţii şi de acces liber la acele informaţii.
Cercetarea tehnico-ştiinţifică a făcut progrese uriaşe iar rezultatele concrete au facilitat accesul la
informaţii: din acest motiv putem spune că avem de-a face cu tehnologia informaţiei. Ceea ce a
determinat dezvoltarea explozivă a tehnologiei informaţiei este computerul şi tot ceea ce se leagă
de domeniul informatic.

Omul, oricare ar fi poziţia lui socială, trebuie să se integreze în sistem. El trebuie să


lucreze sau să conducă. Societatea viitorului se va baza tot mai mult pe ceea ce putem numi că se
reduce la informaţie, iar informaţia îşi sporeşte vertiginos volumul. Volumul actual şi viitor de
informaţie îi poate face faţă doar computerul iar învăţământul trebuie să întreprindă paşi serioşi
în a-l integra în propriul sistem.

Mijloacele tehnice de instruire sunt caracterizate prin complexitate şi bogăţie


informaţională. Ele ameliorează rezultatele procesului de învăţământ şi capacitatea elevului de a
percepe, înregistra, prelucra şi interpreta mesajul informaţional. Comunicarea prin intermediul
mijloacelor tehnice, măreşte densitatea de informaţii transmise şi receptate în unitatea de timp,
mijloceşte obţinerea informaţiilor accesibile pentru o varietate mai largă de tipuri umane,
determină ca un număr mai mare de elevi să-şi formeze reprezentări corecte şi ajută substanţial la
aflarea informaţiilor de ultimă oră.

BIBLIOGRAFIE
1. Ionescu Miron, Radu Ion, Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2004.

2. Michaela Logofătu, Mihaela Garabet, Anca Voicu, Emilia Păuşan, Tehnologia


Informaţiei şi a Comunicaţiilor în şcoala modernă, Editura Credis, Bucureşti, 2003.

3. Nicola Ioan, Tratat de pedagogie şcolară, Editura Didactică şi Pedagogică R.A.,


București, 1996.

4. Romiţă Iucu, Marin Manolescu, Elemente de pedagogie, Editura Credis, Bucureşti,


2004.

5. http://liciniu.ro/MyFiles/Cap_I.pdf

6. https://ro.wikipedia.org/wiki

7. http://fmi.unibuc.ro/cniv/2006/disc/cniv/documente/pdf/sectiuneaD/1_12_constantin.pf

8. http://studiamsu.eu/wp-content/uploads/22.-p.108-1131.pdf

9. https://prezi.com/b0ej-pv8rzn2/mijloace-tehnice-ale-tehnologiei-informatiei/

S-ar putea să vă placă și