Sunteți pe pagina 1din 157

Inflamatii si tumori osoase

Clinica Radiologica
UMF Iuliu Hatieganu Cluj-Napoca
Angelica Chiorean
Osteomielita
 Agent patogen
 Stafilococul aureu (75%)
 Streptococ
 Varsta - copii
 Calea de contaminare
 Hematogena
 Implantare directa – accidental, iatrogen
 Prin contiguitate
Osteomielita
 Metode de examinare – in functie de stadiul
evolutiv, localizare

 Faza incipienta
 NU Rx

 US
 IRM – T1, T2, T1+Gd
 Scintigrafie cu 99mTc difosfonati
Osteomielita - Faza de debut
 RX:
 După 2-3 săptămâni de la debut

 CT:

 utilitate foarte redusă, nerecomandată în această etapă

 US:

 edemul şi celulita de la nivelul părţilor moi adiacente


focarului infecţios.
 IRM:

 edem medular, juxtafizeal (hipersemnal T2, hiposemnal T1),


captare a substanţei de contrast
Osteomielita
 Modificari radiologice – apar lent
 La 24-48 de ore

 Creste opacitatea partilor moi


 Dispare stratul grasos din vecinatate
 La 7-10 zile

 Osteoporoza
 Focare de osteoliza
 Fina reactie periostala lamelara
 Modificari scintigrafice
 apar la 48 de ore - hiperfixare
Osteomielita
 Modificari IRM
 Hipersemnal T2 periosos – edem de parti moi
 In maduva osoasa
 Hiposemnal T1
 Hipersemnal T2

 Hiperfixare difuza de Gd
Osteomielita – faza de stare
 RX:
 sechestru osos înconjurat de o arie osteolitică
(cloaca) mărginită de un lizereu scleros
(involucrum)
 reacţie periostală + osteoscleroză endostală -
dispariţia canalului medular
 hiperostoza, endostoza, periostoza,
osteoscleroza ± sechestru
Osteomielita – faza de stare
▪ CT
▪ modificările osoase
▪ US
▪ utilitate mai redusă
▪ IRM:
▪ + coloana vertebrală
Osteomielita
 Modificari US (7,5-10MHz)

 Edem de parti moi


 +/- abces periosos – zona transonica
 +/- reactie periostala – delimitare neregulata a
suprafetei ososase
 Tratament corect – vindecare
 Forme
 Acuta, subacuta, cronica
Osteomielita
 Modificari US
 ingrosare periostala (T)
 elevarea periostului
 hipervascularizatie periostala
(comparativ stanga-dreapta)
 colectie subperiostala
 abces (P)
 colectie extern
de periost (F)
Osteomielita
 Faza de vindecare
 modificarea structurii osoase normale, cu
apariţia fibrozei, cu osteoscleroză neregulată,
hiperostoză neuniformă

 Complicaţii:
 artrită, fractură pe os patologic, deformări ale
membrelor
Osteomielita cronica
 Evolutie in pusee (>2L)
 Monostica
 Afecteaza metafiza + diafiza, NU afecteaza
epifiza si articulatiile
 Caracteristici Rx
 Sechestru osos

 Osteoscleroza

 Periostoza

 Hiperostoza
Osteomielita cronica
 Sechestru
Osteomielita cronica
 Sechestru
Osteomielita cronica
 Osteoscleroza
Osteomielita cronica
 62 ani
 evolutie >15 ani
Osteomielita cronica
Osteomielita cronica
 Modificari CT
 Evidentierea sechestrelor

 Ingrosarea corticalei

 Traiecte fistuloase – fistulografie

 ± imagini gazoase in cavitatea


medulara
 abces in partile moi (± contrast)

 Extinderea procesului
Osteomielita cronica
 Modificari IRM
 Evidentierea focarelor active
 Abces
 Tesut de granulatie
 Fibroza
 Sechestre
 Abcese in partile moi
 Traiecte fistuloase
T1
Osteomielita cronica
 Modificari IRM

T1 T1+Gd T2
Osteomielita cronica
Osteomielita
 Forme particulare
 Abcesul central osos (Brodie) – azi forma
subacuta (trecut – forma cronica)
 Osteomielita condensanta pseudotumorala
Garré
 Panaritiul osos
Osteomielita
 Abcesul central osos (Brodie)
 Osteoliza
 net delimitata

 cu scleroza

 localizare metafizara

 Dg ≠ tu
Osteomielita
 Abcesul central osos (Brodie)
Osteomielita
 Abcesul central osos (Brodie)
Osteomielita
 Abces Brodie
Osteomielita
 Abcesul central osos (Brodie)
 IRM

T1 T2 STIR
Osteomielita
 Sclerozanta Garré
 Localizare – tibie
 Forma subacuta
Osteomielita cronica
 Condensanta pseudotumorala Garré
Osteomielita cronica
 Osteomielita condensanta pseudotumorala
 Rgr, IRM coronal T1, T2 Fat-Sat
Osteomielita – forme particulare

 panariţiul osos
 apare la nivelul părţilor moi ale degetelor – os
 periost - osteoliză focală sau la nivelul întregii
falange
 Fără reacţie periostală
Osteomielita cronica
 Panaritiul osos
 Edem
 Exulcerare
 Osteoliza
 Fara reactie periostala
Osteomielita cronica
 Panaritiul osos
 CT
 IRM STIR
Osteomielita – forme particulare

 Osteomielita postoperatorie
 La nivelul bontului de amputaţie
Osteomielita
 Complicatii
 Artrita purulenta
 Fractura patologica
 Deformari ale membrelor
(scurtare, alungire)
Artrita infectioasa
Artrita infectioasa
 Stafilococul aureu
 Insamantare
 Hematogena
 Directa
 Prin contiguitate
 Factori predispozanti
 Generali - hemopatii, diabet, cancer, IRC, deficit imunitar,
droguri
 Locali - PR, artroza, traumatisme, artrite cu microcristale,
neuroartropatia
Artrite septice
 Localizare:
 orice articulație
 mai frecvent şoldul la copii, genunchiul la
adulţi, sacroiliace sau sternoclaviculare la
diabetici, HIV/SIDA, consum de droguri iv
Artrite septice
➢RX:
➢normal
➢colecţie intraarticulară
➢osteoporoza periarticulară
➢îngustarea spaţiului articular
➢aspect şters al corticalei osoase
➢distrucția osului subcondral
➢eroziuni marginale
➢osteomielită
➢anchiloza apare rar
Artrita infectioasa
 Modificari radiologice
 apar la 7-14 zile
 tumefactie, modificarea grasimii periarticulare
 apoi - osteoporoza, ingustarea spatiului
articular, eroziuni osoase

 Scintigrafia - utila pentru diagnosticul precoce


Artrita infectioasa
 Examinarea CT
 eroziuni osoase
 utila in anumite articulatii - sacroiliaca, sterno-
claviculara (eventual punctii ghidate)
 Examinarea IRM
 sunt semne nespecifice in absenta eroziunilor osoase
rapid evolutive
Artrite septice - IRM
 la 24 de ore de la debutul bolii
 T1:

 hiposemnal subcondral pe ambele versante ale articulaţiei

 Secvenţele sensibile la fluide:

 hipersemnal colecţia intraarticulară , ţesutul perisinovial.

 Postcontrast:

 captare la nivelul sinovialei îngroşate

 captare în osul subcondral

 ± abces în ţesuturile moi adiacente


Artrita infectioasa
Artrita septică - US
 Colecții în cantitate mică
 Sinoviala îngroşată + semnal Doppler, în
faza acută
 puncţii intraarticulare eco-ghidate
 diagnostic
 terapeutic
Artrita infectioasa
 Pseudomonas
Tuberculoza osteo-articulara
Tuberculoza osteo-articulara
 Forme tipice

 Coloana vertebrala - morb Pott


 Incipient - osteoporoza + distructii
vertebrale in jurul discului
 Avansat - osteoliza vertebrala + bloc
vertebral + cifoza unghiulara + fus pottic
 Vindecata - bloc pottic calcificat
Tuberculoza osteo-articulara
 Forme tipice
 Coloana vertebrala - morb Pott
Tuberculoza osteo-articulara
 Pott
Tumori osoase
Epidemiologie
 Incidenta = 3/100.000
 Maligne = 1/3 (1/100.000)
 Metastaze = de pana la 10 X mai frecvente
 B/F = 5/4
 Varsta = 10 – 25 ani (plasmocitom la
varstnici)
 Localizare = genunchi, pelvis, coaste,
craniu
Clasificare
 Caracter
 Benigne
 Cu potential de malignizare
 Maligne
 Origine
 Primare
 Secundare (metastaze)
Clasificarea tumorilor osoase primare dupa
tesutul de origine si gradul de malignitate
Tesut de origine Benign Potential malign Malign
Osos osteom osteosarcom
osteom osteoid sarcom parostal
osteoblastom
Cartilaginos condroblastom condrom condrosarcom
benign osteocondrom
exostoza
Conjunctiv fibrom tumora cu celule fibrosarcom
mixom gigante (mieloplaxe)
Vascular hemangiom angiosarcom
chist anevrismal
Reticulo-endotelial sarcom Ewing
sarcom Parker-
Jones
Maduva plasmocitom
hematogena
Adamantina adamantinom

Substanta chist osos


fundamentala
Criterii de diferentiere benign-malign

Criteriu Benign Malign


Numar Unice – 2-3 Unice / multiple

Delimitare / contur Neta / scleroasa Imprecisa / invadanta

Marime < 6 cm > 6 cm

Structura Omogena / trabeculara Anarhica

Contur osos Pastrat / suflat Intrerupt / invadat

Periost Fara / remaniere lenta Spiculi / stratificat /


pintene
Criterii de diferentiere benign-malign
Criteriu Benign Malign
Evolutie Lenta Rapida

Tesuturi moi Comprimate Invadate / tumefiate


periosoase
Simptomatologie Locala - moderata Locala - marcata +
generala

Probe biologice Normale VSH, fosfataze,


proteinograma, tablou
sanguin

Morfopatologic Celule adulte Celule atipice


Criterii de diferentiere benign-malign

 Osteoliza in oasele lungi


Criterii de diferentiere benign-malign

 Benign

 Malign
Criterii de diferentiere benign-malign

Miller T T Radiology 2008;246:662-674


Caractere Rx sugestive pentru
malignitate
 Osteoliza
 Permeativ – infiltrativa

 Difuza – mancat de molii

 Geografica

 Întrerupt – agresivitate


Caractere Rx sugestive pentru
malignitate
 Reacția periostală
 Solidă, lineară

 Spiculiformă, “sun burst”

 “în bulb de ceapă”

 Triunghi Codman
Varsta
 Prima decada - sarcom Ewing al oaselor
lungi
 10 - 30 ani - osteosarcom si sarcom Ewing
al oaselor late
 30 - 40 ani - majoritatea sarcoamelor
 > 40 ani
 Metastaze
 Mielom multiplu
 Condrosarcom
Localizarea tumorilor osoase
Extensia tumorii - T Tx – tu primară nu poate fi evaluată
T0 – fără evidențierea tu primare
T1 - ≤ 8 cm
T2 - > 8 cm
T3 – discontinuă în localizarea primară
Limfonoduli regionali - N Nx – ggl regionali nu pot fi evaluați
N0 – fără adenopatie regională
N1 – adenopatie metastatică regională
Metastaze la distanță – M Mx – meta la distanță nu pot fi evaluate
M0 – absente
M1 – la distanță
M1a – meta pulmonare, M1b – alte localizări
Gradul histologic - G Gx – gradul nu poate fi evaluat
G1 – bine diferențiate
G2 – moderat diferențiate
G3 – slab diferențiate
G4 – nediferențiate (!Sarcomul Ewing)
Tumori benigne
Osteomul
 Tumora benigna
 Frecventa ↑
 Adulti
 B/F = 2/1
 Os compact
 Localizare
 Sinusuri faciale (frontal, etmoidal)

 Calota (tablie externa) - rar


Osteomul
 RX:
 Opacitate
 Contururi regulate, net trasate
 Delimitare precisă
 Structură omogenă
 Fără reacție periostală
 Fără mase de țesut moale
 CT:
 Caracter osteogenic
 = RX
 Extinderea osoasă
Osteomul
 IRM:
 Porțiunea lamelară osoasă densă
 Hiposemnal
 lipsa gadolinofiliei
Osteomul

 RX - uzual

 CT sau IRM cu contrast pt evaluarea complicațiilor


 Mucocel
 Pneumatocel

 Abces
Osteom osteoid
 < 1,5-2 cm
 Nidus
 zona lacunara de tesut
osteoid
 Net delimitata
 +/- Ca
 Zona periferica de
osteoscleroza
Osteom osteoid
 Localizare – cortexul oaselor lungi in 85%
 Varsta - 10-30 ani
 B/F – 3/1
 Clinic – durere
 Exacerbari nocturne
 Salicilati ↓
 Etanol ↑
Osteom osteoid
Hemangiom
• Tumora endoteliala de tip capilar sau cavernos
• 1% din tumorile osoase
• Frecventa maxima decada a 5-a
• Localizare
• Vertebre dorsale inferioare si lombare superioare

• Oasele boltii craniului

• Aspect Rx
• Retea de trabecule verticale
• Aspect de alternenta de dungi opace si transparente – aspect
tigrat
• Corpii vertebrali – aspect tigrat
• Suflarea osului
Hemangiom
Hemangiom
▪ CT:
▪ Aspect trabecular

▪ Accentuat de stroma
grăsoasă
Hemangiom
 Rgr coloana lombara LL, CT
Hemangiom
▪ IRM – hipersemnal T1, T2 (grasime)
▪ Hiper T1 postcontrast
Hemangiom
▪ IRM:
▪ Trabecule rigide în h semnal

▪ H T1 – variabil în funcție de
conținutul grăsos

▪ H postcontrast

▪ hsemnal în secvențele cu
supresie de grăsime
T1 C
Chist osos
 Are un perete subtire si contine un lichid clar sau
hemoragic (in caz de fractura)
 Localizare - metafiza oaselor lungi, calcaneu, bazin
 Varsta - copil, adult tanar
 Aspect Rx
 Trasparenta

 Delimitare neta

 Lisereu opac

 Unica/septata
Chist osos simplu
▪ CT
▪ Hipodensă

▪ Delimitare netă

▪ Lizereu hiperdens
Chistul osos simplu

 IRM:
 Confirmă natura chistică

 h T1

 H T2

 Postcontrast

 h semnal
Chist osos anevrismal
 Aspect Rx
 Osteoliza +/- os “souflat”

 Delimitare neta, cu scleroza

 Subtierea corticalei

 Cloazanari septale separand


cavitati hematice
 Metafiza

 CT/IRM
 Aspect de “nivel lichid-lichid”
Chist osos anevrismal
 Oase lungi, clavicule, coaste,
coloana vertebrala
 Niciodata
 liza corticalei
 reactie periostala
 invadare a partilor moi
 Revelat de tumefactie, fracturi
patologice
Chist osos anevrismal
 13 ani
 Osteoliza metafizara care “umfla” osul
Chist osos anevrismal
 Axial T2 Fat-Sat – multiple nivele “fluid-
fluid”
Chist osos anevrismal
 Rx – osteoliza
 CT – nivel “fluid-fluid”
 T1
Chist osos anevrismal
Tumori osoase cu potential
malign
Tumora cu celule gigante
(cu mieloplaxe, osteoclastom)
 Tumora osteoclastica, care nu produce matrice tumorala
 Reprezinta 4% din tumorile osoase (21% din tumorile
benigne osoase)
 B/F – 1/1
 Varsta - 20-40 ani (maximum decada a-3-a)
 Localizare - metafizo-epifizara, sacru si corp vertebral
 Prognostic
 55% recidiva postcuretaj

 20% malignizare
Tumora cu celule gigante (osteoclastom)

• RX:
• Aspect caracteristic pt dg
• Localizare:
• excentrică în epifiza oaselor lungi
• rar când apare la copii – localizare
metafizară
• Osteoliză intensă
• Fără margini sclerotice
• Delimitare imprecisă sau printr-un
chenar osteosclerotic “bule de săpun”
• Delimitare spre diafiză – “suport de ou”
• Oedostoză
• Corticala subţiată, dar intactă
Tumora cu celule gigante
(cu mieloplaxe, osteoclastom)
Tumora cu celule gigante
(cu mieloplaxe, osteoclastom)
Tumora cu celule gigante (osteoclastom)

 CT:
 Subțierea corticalei

 Pulmonar pt determinări secundare

 IRM:
 Aprecierea extinderii

 hT1, HT2

 Gadolinofilie inomogenă
Tumora cu celule gigante (osteoclastom)
Osteocondromul
 Este o excrescenta osoasa acoperita de cartilaj cu
localizare metafizara, juxtaepifizear
 Localizare - la oricare os dezvoltat din cartilaj
 Reprezinta 45% din tumorile osoase benigne si 12% din
tumorile osoase
 B/F – 1/1
 Varsta - incidenta maxima decada a 2-3-a
 Malignizare
 2% a celor solitare

 10% a celor multiple (exostoza multipla ereditara)


Osteocondromul
Osteocondromul
➢ CT:
➢ Evidențiază mai bine relația cu corticala
Osteocondromul

➢ IRM:
➢ Extinderea măduvei osoase normale în producția osoasă
Condromul
 Este format din cartilaj hialin matur cu localizare in cavitatea
medulara
 10% din tumorile osoase benigne
 B/F – 1/1
 Varsta - decada 2-5-a
 Localizare - 50% la nivelul mainilor si picioarelor, humerus, femur
 Malignizare - 20% mai ales cu localizare pe oase lungi
 Forme
 Encondrom
 Eccondrom (periosteal, juxtacortical)
 Encondromatoza multipla
 Boala Ollier – unilaterala
 Sindrom Maffucci – generalizata + angioame de tesuturi moi
Condromul
Condromul

➢ CT:
➢ Matricea condroidă
Condromul

 IRM:
 Cea mai bună metodă imagistică
 T1 - h semnal/semnal intermediar
 secvențe “fluid-sensitive”– H semnal lobulat tipic pt leziunile
cartilaginoase benigne
 Gadolinofilie periferică și în septe
Tumori osoase maligne
Osteosarcomul
 Tumora maligna ce produce matrice tumorala osteoida
avand forme histologice variate
 22% din tumorile maligne osoase
 B/F - 2/1
 Varsta
 10-30 ani
 > 30 ani secundar - b. Paget, iradiere, etc
 Localizare - 86% metafiza oaselor lungi (50% in jurul
genunchiului)
 Forme radiologice
 Osteolitica
 Osteogenica
 Mixta
Osteosarcomul
 Localizare:
 91% metafiză, 9% diafiză (50% în jurul genunchiului) →
“Aproape de genunchi, departe de cot”
 Prognostic:
 5-10% prezintă meta pulmonare la diagnostic
 Depinde de: stadiu, răspuns inițial la terapie, rezecția completă
Osteosarcomul osteolitic
 Aspect Rx
 Lipsa de substanta – lacuna (osteoliza)

 Margini imprecise

 Corticala distrusa

 Tesuturi moi invadate

 Reactie periostala

 Pintenele sau triunghiul Codman

 Reactie perpendiculara – spiculi ososi


Osteosarcomul osteolitic

 CT:
 Matricea osoasă

 Extensia tumorală

 Stadializare – meta pulmonare

 IRM:
 De elecție pt determinarea extensiei tumorale

 ! Extensia tu prin canalul medular


Osteosarcomul osteolitic
Osteosarcom osteosclerozant
 Aspect Rx
 Plaja osteoscleroasa

 Imprecis conturata

 Periost

 Pintene

 Spiculi

 Invazie de tesuturi moi

 Aspect de

 “Explozie solara”

 “Far in ceata”

 “Somoiog de vata”
Osteosarcom osteosclerozant
Osteosarcom
 13 ani
 Rx - fractura pe teren patologic + matrice osteoida in
partile moi
 T1 + T1 Gd
Osteosarcom
Condrosarcomul
 Tumora maligna de origine cartilaginoasa producand
matrice condroida
 11% din tumorile maligne osoase
 Doua tipuri – primara si secundara
 centrala - cavitatea medulara metafizara

 periferica sau juxtracorticala - in 10% din


osteocondroame
 Sex - predominenta masculina
 Varsta - decadele 3-6-a
 Localizare - pelvis, oase lungi
Condrosarcomul
 Aspect Rx
 Masa transparenta (cartilagiu
hialin)
 Osificari in “floricele de porumb”,
“fulgi de zapada”
 Osteoliza

 Invadeaza tesuturile moi


Condrosarcom
Condrosarcomul
Condrosarcomul
Condrosarcomul
Condrosarcomul
Condrosarcomul
• CT, IRM
• Aprecierea extinderii
• Dg diferențial cu osteocondromul – teaca cartilaginoasă
> 2,5cm pledează pt condrosarcom
Sarcomul Ewing
 Sarcomul cu celule rotunde
 7% din tumorile maligne osoase
 B/F - 1,5 /1
 Varsta - copii + tineri (5-20 ani)
 Localizare
 60% diafize oase lungi (femur, tibia, peroneu,
humerus, clavicula)
 40% oase trunchi (bazin)
Sarcomul Ewing
 Debut clinic - fenomene de tip inflamator (pseudo-
osteomielita)
 Aspect Rx
 osteoliza diafizara

 reactie periostala concentrica in “bulb de ceapa”

 invazie in tesuturile moi


Sarcomul Ewing
Sarcomul Ewing
Sarcomul Ewing
Mielomul multiplu (plasmocitom)
 Proliferarea maligna a celulelor plasmatice ale maduvei
 Cea mai frecventa tumoara osoasa primara
 Predoninanta masculina 2/3 - 3/4
 > peste 40 de ani, maxim decada a-6-a
 Localizare - locul hematopoezei - vertebre, coaste, iliac,
calota, femur
 Paraclinic - 60% proteinuria Bence Jones, 20-50%
hipercalcemie, 10 % amiloidoza
Mielomul multiplu (plasmocitom)
 Aspect Rx
 osteolize multiple
 rotunde / ovale
 dimensiuni asemanatoare
 net trasate
 in interiorul osului
 fara reactie periostala
Mielomul multiplu (plasmocitom)
 Kahler
Metastazele osoase
 Cele mai frecvente tumori osoase
 Varsta - dupa 40 ani
 Originea
 Mamar (70% osteolitice, 10% sclerotice, 20% mixte)
 Prostata (sclerotice)
 Bronho-pulmonar - litic
 Renal - litic
 Tiroidian - litic
Metastazele osoase
 Unice / multiple
 Localizare
 Coloana D – L

 Bazin

 Coaste

 Calota

 Segmente proximale oase lungi


Metastazele osoase
 Aspect Rx
 Osteolitic

 Rotunde / ovale, infiltrativ

 Dimensiuni variate

 Fara reactie periostala

 Fracturi patologice, tastari vertebrale cu disc intact

 Osteosclerotic

 Opacitati

 Vertebra de fildes

 Mixt
Metastazele osoase
Metastazele osoase
 51 ani
 CDI mamar
Metastazele osoase
Metastazele osoase
Metastazele osoase
Metastazele osoase
Metastazele osoase
Metastazele osoase
 Mixte – osteolitice + osteosclerotice
Metastazele osoase
cancer de prostata cancer de plaman
Metastazele osoase
Metastazele osoase
Metastazele osoase
 Scintigrafie
 IRM
 T1 – hiposemnal
 T2 – izo / hipersemnal
 STIR – hipersemnal
Metastazele osoase
 T2 - ↓
 STIR - ↑
Metastazele osoase
 STIR - hipersemnal
 Sagital T1 + Gd – captare heterogena
 Axial T1
 Axial T1 + Gd
Metastazele osoase
 Mielografie – compresiune epidurala
Metastazele osoase
T1 T2 T1 + C T2
Tehnica radio-imagistică Caracteristica

Radiografia - RX ✓Indispensabilă
✓Frecvent stabilește diagnosticul
✓Screening-ul det. sec. pulmonare
Computer tomografia - CT ✓Interesarea corticalei osoase
✓Evaluarea tu osteogenice
✓Screening-ul det. sec. pulmonare
Rezonanța magentică - RM ✓Dimensiune/extindere/raporturi
✓Vascularizația
✓Caracter malign nespecific
MUSCHI
Muschi – Anatomie
Fibre musculare
• unități celulare ale muschiului, învelite de endomisium
Fascicule musculare
• mănunchiuri de fibre musculare, învelite de perimisium
Mușchi
• mai multe fascicule musculare, învelite de epimisium
Fascii, țesut conjunctiv lax
Joncțiune musculo-tendinoasă → Tendoane
Mușchi – Semiologie ecografica – 2D

Secțiune transversala
 Fascicule hipoecogene separate de puncte
hiperecogene
 Aspect punctat grosolan – “cer înstelat”
Mușchi – Semiologie ecografică – 2D

Secțiune longitudinală
 Structura “în pieptene”
Modificări musculare
Hipertrofia
Hipo /atrofia
Tendoane – Anatomie

▪ inserția corpului muscular liber la nivelul oaselor, pielii,


membranelor fibroase, septelor intermusculare

▪ 70 % din matricea organică = colagen de tip I,


organizat în fibrile paralele → fibre (endotenon) →
fascicule (peritenon) → tendon (epitenon)
Tendoane – Anatomie
 Secțiune transversală → structură ecogenă fin
punctată
 Secțiune longitudinală → structură fibrilară ecogenă
regulată

Tendon ahilian
Tendoane – Semiologie

▪ Tendoane acoperite de
țesut conjunctiv dens
(peritendon) → linie/inel
hiperecogen
▪ Supraspinos,
ahilian, patelar,
semimembranos,
gastrocnemian
▪ Însoțite de burse
pentru a aluneca
mai ușor
Tendoane – Semiologie

• Tendoane acoperite de teacă sinovială


• Tendon hiperecogen înconjurat de un strat hipoecogen
de max 0.1-0.2 mm
• Capul lung al bicepsului brahial, extensoare RC