Sunteți pe pagina 1din 42

Prof.univ.dr.ing.

Nicolae Florin

MAȘINI ȘI INSTALAŢII NAVALE

http://adl.anmb.ro

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 2
INSTALAȚII NAVALE DE BORD
US2_1 Instalația de balast-santină.

❖ SISTEMUL DE BALAST-SANTINA.

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


❖ INSTALAŢIILE SEPARATOARE DE REZIDUURI

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 2


2.1 SISTEMUL DE BALAST-SANTINĂ

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


În carte de la pagina 76-90 US 2_1
❖ Destinaţie şi cerinţe generale.
❖ Operaţiunile de balastare şi stabilitatea navei. Structura
instalaţiei de balast.
❖ Instalația de santină.

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 3


OBIECTIVELE CURSULUI 2.1

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


❖ identificarea cerințelor generale impuse instalației de balast-
santină;
❖ expunerea argumentată a corelațiilor între operaţiunile de
balastare şi stabilitatea navei;
❖ identificarea elementelor componente ale instalației de balast
și a principiului de funcționare;
❖ identificarea elementelor componente ale instalației de
santină și a principiului de funcționare.

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 4


2.1.1 Destinaţie şi cerinţe generale

▪ Rol instalaţia de balast-santină are rolul de a corecta poziţia

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


centrului de masă al navei prin: ambarcarea, transferarea şi
evacuarea peste bord a balastului lichid şi evacuarea apelor
colectate în santină.

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 5


Cerinţe impuse instalaţiilor de balast - santină:
să asigure în timp util corectarea poziţiei centrului de masă al

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


navei, conform necesităţilor impuse de stabilitatea acesteia.

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 6


❖să asigure drenarea sau

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


umplerea completă a tancurilor;
❖să dreneze casetele de santină
şi coferdamurile când nava are
asietă dreaptă dar şi atunci când
nava are înclinări transversale
până în 15° sau longitudinale
de maxim 5°.

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 7


© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
❖ să nu permită poluarea
mării pe timpul funcţionării
sau să conducă la degradarea
de către apă a mărfurilor
datorită inundării arbitrare a
navei https://www.youtube.com/watch?v=gN0wq21DYIc&
list=PLUOYhT1XjIbNOBIubxtyRlRWJPe9fsXZh
19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 8
© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
- să dispună de mijloace de acţionare
locală şi de la distanţă a pompelor, de
aparate pentru măsurarea cantităţii de
apă în locurile de colectare

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 9


© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
- să dispună de mijloace de
conducere a apei către locurile
de colectare a acesteia

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 10


© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
- să fie executate din materiale
rezistente la acţiunea de
coroziune a apei de mare;
- să aibă cât mai puţine armături
de manevră şi fitinguri
demontabile.

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 11


2.1.2. Operaţiunile de balastare şi stabilitatea navei. Structura
instalaţiei de balast

- în tancurile de balast se

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


ambarcă apă de mare de
greutate B, care se adaugă
deplasamentului navei goale Δ𝑔
În diagrama de carene drepte
corespunzator valorii
deplasamentului navei
balastate :
1 = g + B

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 12


2.1.2. Operaţiunile de balastare şi stabilitatea navei. Structura instalaţiei de
balast

- pe curba Δ=Δ(T) se

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


obţine pescajul navei
balastate T = T + T
1

- intersecţia dreptei T1= ct,


cu curba, Zc (T) conduce la
obţinerea cotei centrului de
carena Zc1, iar la intersecţia
cu curba r(T) se obţine noua
rază metacentrica r1. Cota
centrului de greutate dupa
balastare, ZG1 este:
( )
ZG1 = g ZG + BZB 1
19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 13
© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
1 = g + B
 =  (T)
T1 = T + T

(
ZG1 = g ZG + BZB 1 )
Fig. 2.1.1 (
h1 = r1 + ZC1 −  g ZG + BZB ) 1

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 14


- Mineralierele→ datorită densităţii mărfii (ρ ~ 4 t/m3 ) → la

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


încărcarea mărfii → centrul de greutate coboară mult →
înalţimea metacentrică transversală şi stabilitatea navei devin
excesive → disconfort asupra echipajului.
- Pentru ameliorarea stabilităţii navei sunt utilizate tancuri de
balast sub puntea principală (cota ZB mare → corectarea poziţiei
în plan a centrului de greutate al navei prin transferul balastului
între tancuri .

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 15


Tema de studiu 2.1.2 Problemă

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


În cazul unei nave specializate se transferă balastul de greutate B,
astfel încât deplasările sale sunt: verticală lZ, orizontal –
transversală lY şi orizontal longitudinală lx. Determinaţi noua
înălțime metacentrică transversală și noul unghi de înclinare
transversală θ. Ce concluzii rezultă pentru practica ambarcării de
balast la bord ?

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 16


Noua înălţime metacentrică transversală şi unghiul dînclinare

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


transversală θ sunt:

h1 = h − ( B / )  l z
B  lx
 = arctg L
H
1. Pentru a nu afecta înălţimea metacentrică (implicit şi
stabilitatea navei) transferul pe navă al balastului trebuie făcut pe
cật posibil pe orizontală, cu lz cật mai mic.
2. Pentru a utiliza cantităţi cật mai mici de balast trasferat B,
tancurile de balastare transversală şi longitudinală vor trebui
aşezate la distanţe ly şi lx cật mai mari între ele, deci spre bordaje
şi spre extremităţile prova şi pupa.
19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 17
Fig. 2.1.2. DESEN ȘI INTERPRETARE→ CAIET DE SEMINAR

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


1 - afterpic; 2 - sorb; 3 - pompă de balast; 4 - armătură de închidere; 5 - valvulă de fund
(Kingston); 6 - casete de valvule; 7 - tanc lateral inferior de balast; 8 - tubulatură de balast;
9 - tanc de combustibil; 10 - perete de coliziune; 11 - forpic; 12 - armătură de închidere cu
etanşare de pe punte, a comunicaţiei cu forpicul; 13 - armături de golire, cu acţionare de pe
punte, a tancurilor superioare laterale 14; 15 – puntea; 16 - filtru; 17 - armătură de bordaj.
19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 18
© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
Valvula Kingston
- poate fi de fund sau de bordaj;
- montată pe un cheson
1 – armătură de închidere,
2 şi 3 – conducte de alimentare cu
abur şi aer comprimat;
4 – racord de aerisire;
5 – tub inelar perforat pentru
Fig. 2.1.3 . DESEN ȘI dezgheţare şi suflare cu abur
INTERPRETARE→ CAIET sau aer comprimat;
DE SEMINAR 6 – grătar ( v. fig. 2.1.3).

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 19


Observaţii

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


1. Tubulatura instalaţiei de balast permite funcţionarea şi la înclinările
transversale până la 15° iar prin construcţie are mijloace de golire (armături,
dopuri);
2. Pompele utilizate sunt de tip centrifugal prevăzute cu mijloace de
autoamorsare.
Pentru siguranţa funcţionării instalaţiei se recurge la dublarea pompelor de
către pompele de incendiu, pompele de serviciu sau pompele circuitului exterior
de răcire ale motorului principal.
5 9 10 2 3 8 9 5 1 7
1

11

6
12 12

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 20


La navele de dimensiuni mari instalaţia de balast are două circuite

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


autonome în pupa şi în prova.

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 21


Operaţiuni cu balastul la navele petroliere

▪“Balast curat” înseamnă balastul dintr-un

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


tanc care de la ultimul transport de
hidrocarburi, a fost curăţat astfel încît
efluentul din acest tanc dacă ar fi descărcat de
o navă staţionînd în apă calmă pe vreme
frumoasă nu ar lăsa urme vizibile de
hidrocarburi pe suprafaţa apei sau a litoralului
adiacent şi nu ar conduce la formarea de
precipitate sau emulsii pe suprafaţa apei sau a
litoralului adiacent. Dacă balastul este
deversat printr-o instalaţie de supraveghere şi
control al descărcărilor de hidrocarburi
aprobată de Administraţie, iar indicaţiile date
de această instalaţie arată un conţinut de
hidrocarburi al efluentului care nu depăşeşte
15 părţi per milion aceasta constituie dovada
că balastul este curat, indiferent de prezenţa
unor urme vizibile.
Fig. Tanc de separare - reziduuri petroliere
19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 22
▪“Balastul separat”

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


→ apa de balast introdusă într-un tanc complet separat de instalaţia
de încărcarea a hidrocarburilor şi de instalaţia de combustibil lichid,
rezervat în mod permanent transportului de balast sau de mărfuri
altele decît hidrocarburile sau substanţele nocive în sensul diferitelor
definiţii date în anexele convenţiei MARPOL 73/78.

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 23


Ballast Water Management System

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


https://www.youtube.com/watch?v=ficOoMMIkBU
https://www.youtube.com/watch?v=OwdE4QUNLaw

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 24


2.1.3. INSTALAŢIA DE SANTINĂ

▪ Rol- Instalaţia are rolul de a evacua peste bord

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


apele colectate în santină în urma unei exploatări
normale. De unde provin apele de santină?
- din scăpărilor prin presetupele armăturilor de
închidere şi a tubului etambou;
- din purjarea sticlelor de nivel;
- din condensarea pe bordaje a vaporilor de
apă din aer;
- din spălarea punţilor de sub linia de plutire şi
stingerea incendiilor.
Instalaţia de santină poate asigura şi evacuarea
cantităţilor mari de apă pătrunsă în caz de gaură
de apă.

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 25


3.1.3 Instalația de santină (desenul in caietul de seminar)

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


Fig. 2.1.38DESEN ȘI INTERPRETARE→ CAIET DE SEMINAR
19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 26
Descărcări de hidrocarburi
Zone cu statut special

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 27
Satellite Supervision of Oil Monitoring Systems

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 28
3.4 Instalații separatoare de reziduuri petroliere

În carte de la pagina 91-106 US 2_2

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


❖Necesitatea separării reziduurilor petroliere.
❖Separarea reziduurilor petroliere prin sedimentarea în câmp
gravitaţional.
❖Separarea reziduurilor petroliere prin sedimentarea în câmp
gravicentrifugal.
❖Separarea reziduurilor petroliere prin aglomerarea pe talere.
❖Separarea reziduurilor petroliere prin aerare.
❖Separarea reziduurilor petroliere prin filtrare.
❖Construcţia instalaţiilor separatoare de reziduuri petroliere.

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 29


© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
OBIECTIVELE UNITĂŢII DE STUDIU
❖ identificarea cerințelor de separare a reziduurilor petroliere;
❖ caracterizarea proceselor de separare a reziduurilor
petroliere prin: sedimentarea în câmp gravitaţional,
sedimentarea în câmp gravicentrifugal, aglomerarea pe talere,
aerare și filtrare;
❖ expunerea argumentată a caracteristicilor constructive ale
instalaţiilor separatoare de reziduuri petroliere.

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 30


3.4.1 Necesitatea separării reziduurilor petroliere

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


▪ Conform convenţiei MARPOL 73/78 toate
navele peste 400 TRB sunt obligate să
folosească instalaţii separatoare de reziduuri
petroliere, astfel încât în apa evacuată peste
bord conţinutul de hidrocarburi să se menţină
sub anumite valori limită.

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 31


▪În apa de santină şi în cea de
spălare a tancurilor de marfă (cazul

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


navelor petroliere) se află reziduuri
formate din motorină, păcură,
uleiuri de ungere şi alte
hidrocarburi petroliere ale căror
densităti variază între limitele r
(0,80...0,98) t/m3. Pentru densităţi
ale apei de mare
w=(1,020…1,025) t/m3, între cei
doi componenţi rezultă o diferenţă
de densitate =w-
r=(0,040…0,125) t/m3. Această
diferenţă constituie baza
funcţionării separatoarelor. Ea este
utilizată în toate procesele fizice
mai sus enumerate.

32
Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin
19 mai 2019
Procese de aglomerare şi separare din apă a hidrocarburilor

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


▪ Procedee: sedimentarea în câmp
gravitaţional, sedimentarea în
câmp centrifugal, laminarea,
aglomerarea pe talere şi
aerarea. Din motive de siguranţă
în funcţionare nu este admisă
utilizarea substanţelor chimice
pentru separarea din apă a
hidrocarburilor.

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 33


19 mai 2019
Fig.2.2.2.

Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin
34

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
Temă pentru studiu 2.2.1: Consultați Anexa 1 din convenția
Marpol 73/78 și precizați ce reprezintă termenul ORB. Detaliați
operațiunile cu amestecul de apă-hidrocarburi înscrise în acest
jurnal de ofițerul de punte.

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 35


3.4.2 Separarea reziduurilor petroliere prin sedimentarea în câmp
gravitaţional

Sedimentarea în câmp gravitaţional_2


 N

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


F1 = ( w − r ) V  g
1
F2 =    A   w  wg2
2

Fig. 2.2.3 Mecanismul sedimentării în câmp gravitaţional

w g = 2gV(w − r ) / Av  m s
w g = 4gd(w − r ) / 3w m s
 = C  Rek

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 36


▪ Doar prin sedimentarea în

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


câmp gravitaţional,
diametrul separatorului ar
fi exagerat de mare →
procedee suplimentare:
▪sedimentarea în câmp
centrifugal, laminarea,
aglomerarea pe talere şi
aerarea. Din motive de
siguranţă în funcţionare nu
este admisă utilizarea
substanţelor chimice pentru
separarea din apă a
hidrocarburilor.
19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 37
Separarea reziduurilor petroliere prin filtrare

Filtrarea → operaţia de separare a sistemului eterogen lichid-apă-

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


reziduuri petroliere în cele două faze constituente, cu ajutorul unui
mediu de filtrare.
Filtrele utilizate la separatoare pot fi: de suprafaţă (site) sau
volumice (baterii). Filtrele volumice sunt caracterizate prin forma
particulelor şi porozitate.

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 38


2.2.7. CONSTRUCŢIA SISTEMELOR SEPARATOARE DE REZIDUURI
DE HIDROCARBURI

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


Fig. 2.2.11 Separatorul cu
hidrocicloane. DESEN ȘI
INTERPRETARE ÎN CAIETUL
DE SEMINAR

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 39


Cerinţe pentru prevenirea poluării cu hidrocarburi în timpul exploatării navelor

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


OIL RECORD BOOK (ORB)
-Operaţii cu marfa şi balastul la
navele petroliere;
-Situaţia echipamentelor:COW,
ODME,etc.
SHIPBOARD OIL POLLUTION
EMERGENCY PLAN
(SOPEP)
INTERNATIONAL OIL
POLLUTION CERTIFICATE
(IOPP).

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 40


19 mai 2019
Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin
41

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


2.2.11 BIBLIOGRAFIE

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


1.Beziris, A., 1988. Transport maritim (vol. 1, 2), Editura Tehnică, Bucureşti, 1988.
2.Biran, A., B., 2003. Ship Hydrostatics and Stability. Elsevier Linacre House, Jordan Hill, Oxford OX2 8DP 200
Wheeler Road, Burlington, MA 01803, ISBN 0 7506 4988 7.
3.Derrett, D., R., Barrass, C., B., 2001. Ship Stability for Masters and Mates. Elsevier Linacre House, Jordan Hill,
Oxford OX2 8DP 200 Wildwood Avenue, Woburn, ISBN 0 7506 4101 0.
4.EMEC, 2010. European Marine Equipment Council. Green Ship Technology Book: 2nd Edition Bruxelles. Existing
technology by the marine equipment industry: A contribution to the reduction of the environmental impact of shipping.
5.House, D.,J., 2004. Seamanship Techniques 3rd Edition for: Shipboard & Maritime Operations. Elsevier Linacre
House, Jordan Hill, Oxford OX2 8DP 200 Wheeler Road, Burlington, MA 01803, ISBN 0 7506 6315 4.
6.IMO, 2010. Marpol 73-78, International Convention for the Prevention of Pollution from Ships, London, 2010.
7.Ioniţă, I.C., Apostolache, J., 1986. Instalaţii navale de bord, Construcţie şi exploatare. Editura Tehnică, Bucureşti,
1986.
8.McGeorge, H., D., 2002. Marine Auxilary Machinery. Elsevier Science, Linacre House, Jordan Hill, Oxford OX2
8DP, Wildwood Avenue, Woburn, MA 01801-2041, ISBN 0 7506 4398 6.
9.Nicolae, F., 2003. Mașini și instalații navale. Volumul 1. Editura Ex Ponto, Constanta 2003 ISBN: 9736442616 nr.ex:
20 cota: 15167.
10.Nicolae, F., 2002. Prevenirea poluării mediului marin, Editura Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, Constanţa,
2002.
11.Taylor, D., A., 1996. Introduction to Marine Engineering. Elsevier Butterworth Heinemann Linacre House, Jordan
Hill, Oxford 0X2 80F 200 Wheeler Road, Burlington, MA 01803, 1996.

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 42