Sunteți pe pagina 1din 40

DE CE MAȘINI ȘI INSTALAȚII NAVALE?

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 1
19 mai 2019
c
a
b
d

a
c

Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin
2

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
Estonia Accident
https://www.youtube.com/watch?v=w84HrH9tgLA
https://www.youtube.com/watch?v=IyqlkWZL0ZI

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 3


19 mai 2019
Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin
4

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin

MAȘINI ȘI INSTALAŢII NAVALE

http://adl.anmb.ro
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 1

ELEMENTELE GENERALE ALE


INSTALAȚIILOR NAVALE
1_1 Navele comerciale - elemente ale lanțului de transport al
mărfurilor

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


❖ Transportul naval.
❖ Navele specializate - mijloc de transport al mărfurilor.
❖ Acționarea instalațiilor navale.

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 6


© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
OBIECTIVELE UNITĂŢII DE STUDIU 1.1.
- identificarea caracteristicilor transportului naval.
- identificarea şi caracterizarea tipurilor de nave.
- caracterizarea sistemelor de acționare a instalațiilor navale.

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 7


1.1 Transportul naval

Nava → construcţie tehnicã complexã,

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


realizatã pentru transportul mãrfurilor/
pasagerilor, pentru diferite lucrãri tehnice,
pentru cercetări ştiinţifice sau în alte
scopuri.

Sistemele/Instalaţiile navale →
asigură starea de navigabilitate,
îndeplinesc funcţiunile utilitare
specifice → dotări complexe
(instalaţii de bord, de punte, etc.)
→ siguranţă → dar şi…

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 8


1.2. Navele specializate - mijloc de transport al mărfurilor

Fig. 1.1.1 Clasificarea navelor principiul fizic care mentine nava pe linia de plutire

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 9
Pornind de la observația că

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


ofițerul de punte, conform
standardelor STCW 2012, are
atribuții în operarea mărfii, vă
propunem o abordare unanim
acceptată în activitatea de
transport maritim, fig.1.1.2.

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 10


© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
Temă pentru studiu 1.1.2:
Sper că nu te-au speriat
termenii folosiţi în figura
1.1.2. Cred că este necesar
să depui un mic efort ca să-i
clarifici. Foloseşte internetul
! De ajutor îţi va fi şi figura
1.1.3. Evident că toţi aceşti
termeni îi vom analiza la
seminar…

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 11


© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
INSTALAŢII NAVALE. CLASIFICARE
Din punct de vedere structural, instalaţiile navale se pot împarţi
în următoarele patru categorii principale :
IE - Instalaţii energetice navale;
IT - Instalaţii cu tubulaturi (asociate corpului navei,
încãperilor, instalaţiei de propulsie);
IP - Instalaţii de punte;
IEN - Instalaţii electrice de navigaţie.

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 12


În funcţie de rolul pe care îl îndeplinesc la bordul navei, instalaţiile

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


energetice navale se pot clasifica astfel:
IE1- Instalaţiile de propulsie, care produc energia necesară propulsiei
navei. Sunt formate din sursa de energie pentru antrenarea
propulsorului, transmisia de la sursa de energie la propulsor şi
propulsor;
IE2 - Instalaţiile care produc energia electrică necesară bordului, formate
din sursa de energie, generatoarele electrice şi instalaţia electricã de
distribuţie a energiei electrice la consumatorii bordului;
IE3- Instalaţiile generatoare de abur, care folosesc energia aburului
pentru încãlzirea unor compartimente sau tancuri, ori pentru
antrenarea unor maşini utilizate în instalaţiile de bord;
IE4- Instalaţiile de aer comprimat, care produc şi stochează aerul
comprimat în vederea utilizãrii energiei lui pentru acţionãri pneumatice
sau în alte scopuri

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 13


© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
RECOMANDARE:
Structura instalaţiilor energetice navale, pag. 10, carte MIN.

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 14


© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
INSTALAŢII CU TUBULATURI:
IT1- Instalaţia de balast, care regleazã asieta navei în timpul marşului şi
asigurã stabilitatea navei în diverse situaţii de incãrcare;
IT2- Instalaţia de santină, destinatã evacuării apelor reziduale din
compartimentele navei;
IT3- Instalaţiile cu tubulaturi ale navelor care transportã mãrfuri lichide;
IT4- Instalaţii de prevenire şi stingere a incendiilor;
IT5- Instalaţii pentru alimentarea cu apă a încăperilor de locuit şi pentru
tratarea apelor uzate;
IT6-Instalaţiile de microclimat artificial. realizeazã în încãpenile navei un
microclimat impus de condiţiile de confort în cazul cabinelor de locuit, sau de
condiţiile de pãstrare a unor mărfuri perisabile în cazul încăperilor frigorifice;
IT7-Instalaţiile cu tubulaturi cuprinse în structura instalaţiilor energetice.
19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 15
© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
INSTALAŢII DE PUNTE → SIGURANŢA NAVEI +
FUNCŢIUNILE UTILITARE :
IP1- Instalaţiile de ancorare;
IP2- Instalaţiile de guvernare;
IP3- Instalaţiile de încãrcare-descãrcare;
IP4- Instalaţiile de remorcaj şi traulare;
IP5- Instalaţiile de salvare a personalului navigant în caz de
naufragiu;
IP6- Instalaţiile specifice unor nave speciale (cu aripi portante sau
pernã de aer).
19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 16
© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
Instalaţiile care realizeazã urmãrirea şi controlul navigaţiei:
IEN1- Instalaţiile care asigurã drumul navei, formate din girocompas (sau
compas magnetic), repetitoare giro şi instalaţia pilotului automat;
IEN2 - Instalaţia care determinã poziţia navei, formatã din aparatura gonio
specializatã sau din aparatura care permite determinarea poziţiei navei
cu ajutorul sateliţilor de navigaţie;
IEN3 - Instalaţia pentru mãsurarea şi înregistrarea adâncimii fundului apei
(sonda ultrason);
IEN4 - Instalaţia pentru măsurarea şi înregistrarea vitezei navei (loch);
IEN5 - Instalaţia de radiolocaţie;
IEN6 - Instalaţia de radio-comunicaţie;
IEN7 - Instalaţiile de hidrolocaţie, specifice navelor specializate;
IEN8- Instalaţia de navigaţie inerţialã, utilizatã pentru controlul poziţiei
navelor care navigã sub apã.

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 17


© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
Dupã specializarea pe care o au pe navã instalaţiile navale se
împart în patru categorii:
a- Instalaţii care asigurã navigaţia;
b- Instalaţii care realizează siguranţa navigaţiei şi a
personalului navigant;
c- Instalaţii care asigură funcţiunile utilitare ale navei;
d- Instalaţii care realizează confortul personalului navigant în
timpul marşului şi în staţionare.

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 18


© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
Temă pentru studiu 1.1.3: Care sunt diferențele între
următoarele tipuri de nave: cargou de mărfuri generale, nave
de tip LNG, nave de tip LASH, nave de pasageri. Identificați
instalațiile navale comune și cele care le diferențiază.

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 19


19 mai 2019
c
a
b
d

a
c

Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin
20

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


1.1.3 Acționarea instalațiilor navale
Alegerea sistemului de acţionare a instalațiilor navale
depinde de principalele utilități care trebuie asigurate:

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


➢ transportul unui lichid (instalația de balast, instalația
de ambarcare și transfer marfă la navele petroliere, etc.),
➢ diverse tipuri de mişcări ale unor organe de lucru
(mişcarea de translatie a capacelor gurilor de magazie,
rotirea penei cârmei, mişcarea de ridicare a sarcinii, etc.)
sau
➢ alte activități desfășurate la bordul navei.

Aceste mişcări au sau pot avea mişcări separate sau


centralizate de la aceeaşi sursă energetică, iar sistemele de
transmitere a mişcărilor pot fi mecanice, electrice,
hidraulice, pneumatice sau combinate.
Indiferent de situație alegerea unui sistem de
acţionare depinde de:
➢ gradul de siguranţă în funcţionare;
➢ simplitatea în întreţinere şi exploatare;
➢ costuri mici comparativ cu alte sisteme.

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 21


A. Acţionarea mecanică
În blocul de forţă are loc un transfer (flux) de energie care determină punerea în

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


mişcare a elementelor blocului de lucru, pe traseul: bloc de alimentare → bloc
de acţionare → bloc cinematic → bloc de lucru. În acelaşi timp are loc şi un
flux de semnal. Acesta are rolul de a modela energia mecanică transmisă blocului
de lucru în concordanţă cu necesităţile şi cerinţele procesului transbord şi
manipulare.

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 22


© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
FACULTATIV
A- transmisia cârmei; 2- axul cârmei: 3-
pana cârmei; 4- axul cârmei.
B - acționarea electrică a cărmei: 1-
acționare manuală (acționare de avarie); 2-
echea; 3- transmie cu roată dințată; 4- sector
dințat conducător; 5 - motor electric; 6 - 7 -
axul cârmei; 8 – pana cârmei; 9, 10 - transmie
melc-roată melcată;

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 23


B. Acţionarea hidraulică

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


Navele comerciale → operațiuni derulate la bord → acţionări hidraulice de
capacităţi mari de ordinul zecilor sau sutelor de tone-forță → acţionări diesel-
hidraulice.
Ex: În cazul navelor care transport mărfuri agabaritice la mecanismele de
ridicare mişcarea sarcinii depinde în mod direct de funcţionarea motorului hidraulic
de antrenare.
Cele mai utilizate în schemele instalațiilor navale acționate hidraulic sunt
motoarele hidraulice cu pistonașe axiale, care însă impun existența unor transmisii
mecanice între ele și organul de lucru.
Instalatiile de acționări hidrostatice cuprind un ansamblu de elemente care
produc, controleaza şi dirijeaza energia potentiala continuta intr-un agent fluid
de lucru, purtator de energie si de informatii, catre elementul motor care o
reconverteste in energie mecanica..

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 24


- transmiterea miscarii printr-o

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


conversie dubla, de tipul mecano-
hidro-mecanic.
- Elementele transmisiilor
hidrostatice din fig. 1.1.8 şi fi.
Fig. 1.1.8 Transmisie hidrostatică în
1.1.98 au următoarea semnificaţie: circuit închis
maşina de antrenare MA ;
generator (pompa) G; instalatie;
motorul hidraulic M; masina de
lucru (consumator) ML; rezervorul
pentru agentul hidraulic R;
elementul de distribuţie
(distribuitor) D Fig. 1.1.9 Transmisie hidrostatică
în circuit deschis

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 25


© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
Temă pentru studiu 1.1.4: Pentru schemele din fig.1.1.8 şi 1.1.9
daţi exemple de câteva maşini de lucru utilizate în cadrul
instalațiilor de punte utilizate de către deck officer.Ce mişcări
execută ML ?

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 26


© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
BIBLIOGRAFIE
1. Lungu, A., 1999. Maşini şi acţionări hidraulice navale, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1999.
2. Nicolae, F., 2012. Sisteme navale și portuare de operare. Editura Academiei
Navale ”Mircea cel Bătrân”, Constanța, 2012.
3. Nicolae, F., 2011. Instalaţii navale şi portuare de operare. Editura Academiei
Navale ”Mircea cel Batran”, Constanta, curs disponibil pe platforma Elearning
adl.anmb. 2010, 2011.
4. Nicolae, F., 2003. Masini si instalatii navale. Volumul 1. Editura Ex Ponto ,
Constanta 2003 ISBN: 9736442616 nr.ex: 20 cota: 15167.
5. ***, 2010. Container Handbook, Cargo loss prevetion information for
German marine insurers, 2010, http://www.containerhandbuch.de.

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 27


US 2 Instalaţii navale cu tubulaturi - elemente generale

❖Elementele componente ale instalaţiilor navale cu tubulaturi.

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


A. Tubulatura instalaţiilor navale.
B. Armături navale.
C. Armături de reglaj.
D. Maşini hidraulice - elemente generale.

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 28


© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
OBIECTIVELE SEMINARULUI
- identificarea elementelor componente ale instalaţiilor navale
cu tubulaturi.
- identificarea şi caracterizarea tubulaturilor instalaţiilor
navale.
- caracterizarea armăturilor navale.
- expunerea argumentată a principiilor conversiei mecano -
hidraulice.

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 29


Elementele componente ale instalaţiilor navale cu tubulaturi

Exemple: sistemul (instalația) de balast;

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


sistemul (instalația) de amabarcare transfer
marfă la navele tanc; etc.
Elementele principale care formează o
instalaţie cu tubulaturi → maşini hidraulice,
tubulatura, armăturile şi aparatura de
comandă, control şi automatizare.

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 30


Maşinile hidropneumatice:

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


-transmit fluidului energia necesară deplasării prin tubulatură între
punctele la care se cuplează instalaţia (generatoare hidraulice);
sau
- utilizează energia fluidului care iese dintr-o maşină în vederea
antrenării unei alte maşini (motoare hidraulice).

Transformarea energiei în maşinile hidropneumatice se face în


general, fie prin efect dinamic, fie prin efect static (volumic).

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 31


© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
Temă pentru studiu 1.2.1: În baza elementelor teoretice precizate
mai sus identificați elementele componente pentru instalația de
balast și pentru instalația de guvernare.

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 32


A. Tubulatura instalaţiilor navale
Transferul fluidelor la bord, impus de particularitaţtile constructive şi
funcţionale ale instalaţiilor navale, se realizează prin intermediul instalaţiilor de

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


tubulatură şi a armăturilor cu care acestea sunt prevăzute.

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 33


Pierderi de sarcină hidraulică
Indiferent de fluidul transferat, în cazul instalalațiilor navale cu tubulaturi apar

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


pierderi de sarcină hidraulică. Pierderea de sarcină hidraulică totală, notată hr se
determină prin însumarea pierderilor de sarcină distribuite hd şi pierderilor locale
de sarcină hl .

Pentru o conductă circulară, de diametru D şi lungime L, de-a lungul căreia


există un număr de n neuniformităţi (elemente perturbatoare ale curgerii, ca de
exemplu: coturi, vane, îngustări sau lărgiri de secţiune), pierderea de sarcină
hidraulică totală se scrie: n
hr = hd +  hlj
j =1
hd =   ( L / D)  v 2 /(2 g )
Re = (v  D) / 
hl =   v 2 /(2 g )

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 34


D. Maşini hidraulice - elemente generale
Maşinile hidraulice realizează transferul energie primară → energie
secundară.

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


Maşinile hidraulice sunt acele maşini la care cel puţin una dintre cele două
forme de energie este energia hidraulică.
Maşinile hidraulice se numesc maşini de forţă (de exemplu: turbine
hidraulice, turbine eoliene) atunci când efectuează lucru mecanic, respectiv se
numesc maşini de lucru (de exemplu: pompe, ventilatoare) atunci când consumă
lucru mecanic.
În funcţie de sensul în care se realizează transferul de energie, maşinile
hidraulice se clasifică în trei mari grupe:
➢ generatoare hidraulice;
➢ motoare hidraulice;
➢ transformatoare hidraulice.

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 35


© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
Temă pentru studiu 1.2.5: Pentru motorul hidraulic din figura
1.2.16a precizați elementele componente și natura forțelor carea
par în aceste elemente. Determinați ecuațiile de echilbru
corespunzătoare schemei de încărcare.

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 36


E. Eficienţa conversiei energetice
Eficienţa conversiei energetice este dată de randamentul său global. Se
consideră o maşină generatoare care la intrare primeşte o putere mecanică P1= Mω

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


pe care o converteşte într-o putere hidraulică P2= QH la ieşire, aşa cum se arată în
fig.1.2.16.
Debitul total de fluid la intrare se notează cu Qt iar sarcina totală cu Ht. Se
presupune că în corpul maşinii au loc pierderile de debit ΔQ şi de sarcină ΔH aşa
încât se poate scrie că Ht=H+ΔH şi Qt=Q+ΔQ.

Fig. 1.2.16 Eficienţa conversiei energetice în cazul generatoarelor/motoarelor hidraulice

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 37


În corpul pompei au loc pierderile de putere mecanică ΔPm , de putere hidraulică ΔPh şi
de debit ΔPQ. Notând cu P” respectiv cu P’ puterile parţiale exprimate după ce au loc

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


pierderile ΔPm şi respectiv ΔPh se poate scrie că randamentul global este:

Fig. 1.2.16 Eficienţa conversiei energetice în cazul generatoarelor/motoarelor hidraulice


P2 QH QH P ' P ''
G = = =  
P1 M P ' P '' M
 Q Q t − Q Q
 = = 1− = 
 Q t Q t Q t
 H H t − H H
 = = 1− = h
H
 t H t H t
 Q t H t P1 − Pm P
 = = 1 − m = m
 M P1 P1

G = v  h  m

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 38


© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
Temă pentru studiu 1.2.6: Cu ajutorul resurselor Internet
precizați modul de conversie a energiei în cazul pompelor de
ambarcare - transfer marfă de tip Framo al unei nave petrolier.

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 39


BIBLIOGRAFIE
1. Anton,V., Popoviciu, M., Fitere, I., 1978. Hidraulică şi maşini hidraulice, Editura Didactică şi

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


Pedagogică, Bucureşti, 1978.
2. Bordeașu, I., Anton, L., 2002. Mecanica fluidelor, masini hidraulice si actionari, Editura Orizonturi
Universitare Timișoara, 2002.
3. Georgescu, A.M., Georgesu, S.C., 2007. Hidraulica reţelelor de conducte şi maşini hidraulice. Editura
Printech 2007, ISBN 978-973-718-623-2.
4. Iamandi C., Petrescu V., Damian R., Sandu L., Anton A., 1994. Hidraulica instalaţiilor, vol. 1, Editura
Tehnică, Bucureşti, 250p.
5. Iamandi C., Petrescu V., Damian R., Sandu L., Anton A., 2002. Hidraulica instalaţiilor. Calculul
sistemelor hidraulice, vol. II, Editura Tehnică, Bucureşti, 320p.
6. Lungu, A., 1999. Maşini şi acţionări hidraulice navale, Editura Tehnică, Bucureşti, 1999.
7. Nicolae, F., 2012. Sisteme navale și portuare de operare. Editura Academiei Navale ”Mircea cel
Bătrân”, Constanța, 2012.
8. Nicolae, F., 2011. Instalaţii navale şi portuare de operare. Editura Academiei Navale ”Mircea cel
Batran”, Constanta, curs disponibil pe platforma Elearning adl.anmb. 2010, 2011.
9. Nicolae, F., 2003. Masini si instalatii navale. Volumul 1. Editura Ex Ponto, Constanta 2003 ISBN:
9736442616 nr.ex: 20 cota: 15167.
10. Vasiliu, N., Vasiliu, D., 2005. Acţionări hidraulice şi pneumatice, Vol.I, Editura Tehnică, Bucureşti,
2005.
11. http://thenauticalsite.com/NauticalNotes/Const/MyConst-Lesson04-BowStern.htm

19 mai 2019 Prof.univ.dr.ing.Nicolae Florin 40