Sunteți pe pagina 1din 29

Prof.univ.dr.ing.

Nicolae Florin

MAȘINI ȘI INSTALAŢII NAVALE

http://adl.anmb.ro

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 2
INSTALAȚII NAVALE DE BORD
US 2_3 INSTALAŢII SANITARE. CONDIŢIONAREA

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


AERULUI DIN ÎNCĂPERILE NAVALE. INSTALAŢII
FRIGORIFICE NAVALE PENTRU TRANSPORTUL.

❖INSTALAŢII SANITARE.
❖CONDIŢIONAREA AERULUI DIN ÎNCĂPERILE
NAVALE.
❖INSTALAŢII FRIGORIFICE NAVALE PENTRU
TRANSPORTUL.

19 mai 2019 Conf.univ.dr.ing.Nicolae Florin 2


INSTALAŢII SANITARE

❖Elemete generale.

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


❖Instalaţia de alimentare cu apă potabilă.
❖Instalaţia pentru tratarea și evacuarea apelor uzate.
❖Metode de obţinere a apei dulci din apa de mare.

19 mai 2019 Conf.univ.dr.ing.Nicolae Florin 3


© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
OBIECTIVELE UNITĂŢII DE STUDIU
- caracterizarea elementelor generale asociate instalațiilor
sanitare navale;
- caracterizarea elementelor instalaţiei de alimentare cu apă
dulce ;
- caracterizarea elementelor instalaţiei de tratare și evacuare a
apelor uzate;
- identificarea și caracterizarea metodelor de obţinere a apei
dulci din apa de mare.

19 mai 2019 Conf.univ.dr.ing.Nicolae Florin 4


2.4.1 Elemente generale

După destinaţia lor, instalaţiile sanitare se clasifică în: instalaţiile de

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


alimentare cu apă; instalaţia de evacuare a apelor uzate.
Instalaţiile pentru alimentarea cu apă: instalaţia de
alimentare cu apă potabilă; instalaţia de alimentare cu apă tehnică;
instalaţia de alimentare cu apă de mare.
Instalaţia de evacuare a apelor uzate are rolul de a îndepărta
apele uzate de la bordul navei.Instalaţia de evacuare a apelor uzate
este practic divizată în două părţi: instalaţia de evacuare a apelor uzate
neinfectate; instalaţia de evacuare a apelor uzate infectate.
© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
Fig. 2.4.1 Schema izometrică a unei instalaţii de alimentare cu apă potabilă cu distribuţie
inferioară şi staţie proprie de ridicare a presiunii: 1- reţea exterioară de alimentare cu apă rece a
navei; 2 - conductă de racord; 3 - contor; 4 - robinet cu plutitor; 5 - rezervor tampon; 6 - conductă de
aspiraţie a pompelor; 7 - pompă; 8 - conductă de refulare a pompelor; 9 - conductă de ocolire; 10 -
rezervor hidropneumatic (hidrofor); 11 - conductă de legătură dintre recipientele hidropneumatice şi
conducta de distribuţie; 12 - conductă de distribuţie inferioară; 13 - ramificaţie spre coloană; 14 -
coloană; 15 - legătura la armăturile obiectelor sanitare;16 - robinet de închidere pe conducta de
6
legătură; 17 - robinet de închidere cu golire.
❖ Hidroforul, fig. 2.4.2 lucrează cu un volum

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


util Vu cuprins între volumelele maxim si
minim, V1 şi V2, cărora le corespund presiunile
p1 şi p2.
❖ Când nivelul scade la valoarea minimă,
presiunea atinge valoarea p2 şi releul de
presiune 19 comandă pornirea unei pompe.
❖ Pe hidrofor se montează supapa de siguranţă
20, menită să protejeze instalaţia în cazul unor
creşteri accidentale de presiune.
❖ Pe măsură ce instalaţia lucrează, aerul care
formează perna de aer din hidrofor se poate
dizolva în apă.
Fig. 2.4.2 Funcționarea
❖ Completarea se face de la magistrala de aer acumulatorului
comprimat, prin intermediul reductorului de pneumohidraulic (hidroforul).
presiune 18. DESENUL ÎN CAIETUL DE
SEMINAR
19 mai 2019 Conf.univ.dr.ing.Nicolae Florin 7
© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
Temă pentru studiu 2.4.2: Analizați modul de funcționare a instalaţiei de
alimentare cu apă potabilă cu distribuţie inferioară şi staţie proprie de ridicare a
presiunii, fig. 2.4.1.

19 mai 2019 Conf.univ.dr.ing.Nicolae Florin 8


2.4.3 Instalaţia pentru tratarea si evacuarea apelor uzate

Conferinţa internaţională asupra liniilor de încărcare (1966) → navele trebuie


să fie dotate obligatoriu cu spaţii de reţinere la bord a apelor uzate.

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


Anexa 4 Convenția Marpol 73/78.

Pentru aprecierea calităţii apelor uzate se utilizează următorii indici specifici:


• Necesarul biochimic de oxigen (NBO)5
Reprezintă consumul de oxigen al unui litru de apă, luat ca probă, pe o perioadă
de cinci zile.
• Conţinutul de suspensii solide
• Numărul de bacterii tip coli (Indexul microorganismelor de tip coli)

19 mai 2019 Conf.univ.dr.ing.Nicolae Florin 9


© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
Fig. 2.4.3 Schema de tratare a apelor uzate: TP- tratare preliminară; TF - tratare fină;
TBC - tratare biochimică; SS - substante solide; A - apă; E - evacuare peste bord (in
conditiile A4/Marpol 73/78); R- recirculare.

19 mai 2019 Conf.univ.dr.ing.Nicolae Florin 10


© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
Temă pentru studiu 2.4.3: Determinați volumul total al tancurilor
de ape uzate corespunzător unei nave de croazieră cu 1000 de
turiști la bord pentru un voiaj pe ruta Constanța-Instanbul.
Efectuați calculul si pentru nava pe care ați a fost în voiaj.

19 mai 2019 Conf.univ.dr.ing.Nicolae Florin 11


2.4.4 Sisteme de obţinere a apei dulci din apa de mare

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


Fig. 2.4.5 Obţinerea apei dulci din apa de mare
Mecanismul desalinizării → compoziţia apei de mare: ionii de
NA+ si Cl–.
Apă potabilã: conţinutul de săruri trebuie sã fie sub 500 p.p.m..
Instalaţiile de desalinizare folosesc mai multe metode de lucru
bazate pe urmatoarele procedee: electrolitice (electrodializa);
ultrafiltrarea (osmoza inversã); îngheţarea; distilarea.

19 mai 2019 Conf.univ.dr.ing.Nicolae Florin 12


Ultrafiltrarea
→ se bazează pe utilizarea unor membrane permeabile pentru solvent →

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


principiul osmozei inverse→ separarea moleculelor de apă de săruri.
→ fenomenul de osmoză inversă se produce cand două solutii apoase de
concentratii diferite sunt situate in doua celule despartite printr-o membrana semi-
permeabila.
→ apa pura difuzeaza prin membrana semi-permeabila din celula cu
concentratie mai mica in celula cu concentratie mai mare, avand tendinta de
egalizare a concentratiilor in ambele celule si deci, de stabilire a echilibrului.

Fig. 2.4.7 Fenomenul de


osmoză inversă

19 mai 2019 Conf.univ.dr.ing.Nicolae Florin 13


© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
Temă pentru studiu 2.4.4: Identificați 5 tipuri de sisteme de
desalinizare utilizate în domeniul naval.

19 mai 2019 Conf.univ.dr.ing.Nicolae Florin 14


SISTEME DE CONDIŢIONAREA AERULUI ÎN
COMPARTIMENTELE ȘI SPAȚIILE UNEI NAVE

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


OBIECTIVELE UNITĂŢII DE STUDIU
- caracterizarea principiilor care stau la baza proceselor de
microclimat artificial ale aerului;
- identificarea și caracterizarea instalației de ventilație;
- identificarea și caracterizarea instalației de condiționare a
aerului.

19 mai 2019 Conf.univ.dr.ing.Nicolae Florin 15


© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
OBIECTIVELE UNITĂŢII DE STUDIU
- caracterizarea principiilor care stau la baza proceselor de
microclimat artificial ale aerului;
- identificarea și caracterizarea instalației de ventilație;
- identificarea și caracterizarea instalației de condiționare a
aerului.

19 mai 2019 Conf.univ.dr.ing.Nicolae Florin 16


2.3.1 Principiile proceselor de microclimat artificial ale aerului

Elemente generale

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


Rol → de a prelucra termic și umedotermic aerul, astfel
încât în interiorul compartimentelor navei să se menţină
parametrii de stare corespunzători: condiţiilor de confort în
încăperile de locuit; condiţiilor de păstrare a mărfurilor;
funcţionării maşinilor şi agregatelor.
Instalaţiile de microclimat artificial cuprind: instalaţiile de
ventilaţie; instalaţiile de încălzire; instalaţiile de răcire;
instalaţiile de condiţionare (de prelucrare complexă).
Bilanţul termic şi de umiditate al încăperilor navale

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


Fig. 2.3.1 Bilanţul termic şi de umiditate al încăperilor navale
i(i ) =  p + v − d
i(v ) =  p + v + d
 p - fluxul de căldură degajat din încăpere prin pereţi;
 d -fluxul de căldură degajat în interiorul încăperii, datorat prezenţei oamenilor şi a
utilajelor;
v - fluxul de căldură pierdut prin ventilaţie;
i - fluxul de căldură introdus prin instalaţia de încălzire.

19 mai 2019 Conf.univ.dr.ing.Nicolae Florin 18


2.3.2 Instalația de ventilație

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


Fig. 2.3.2 Instalația de Instalaţiile de ventilaţie au drept scop
vehicularea aerului în încăperile de la bord în
ventilație: a - geometria unui
general fără prelucrare termică sau de
sistem de ventilație naval; b -
umiditate, si păstrarea în limitele admisibile/
ventilator centrifugal; c - de confort a parametrilor aerului din încăperi.
ventilator axial. Geometria Tipuri: cu ventilaţie naturală; cu ventilaţie
unui sistem de ventilație artificială.
naval.

19 mai 2019 Conf.univ.dr.ing.Nicolae Florin 19


După sensul vehiculării aerului şi funcţie de natura fenomenelor care
degradează aerul din încăperi se adoptă următoarele variante de ventilare:

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


ventilare prin introducţie; ventilare prin extracţie; ventilaţie mixtă.
Ventilaţie prin introducţie → ventilarea cabinelor, a saloanelor precum şi a
tuturor celorlalte compartimente omoloage unde lipsesc surse de gaze sau de
vapori dăunători; CM. Debitul de aer introdus de instalaţie se amestecă cu noxele
şi amestecul este evacuat prin neetanşeităţi (fig. 2.3.4 a).
Ventilaţie prin extracţie (evacuaţie) se utilizează, în general, la încăperi cu
degajări de mirosuri urâte sau puternice (cambuza de alimente, bucătării, grupuri
sanitare, compartimente pentru păstrarea rufelor murdare, etc). Soluţia de
ventilaţie prin extracţie se aplică şi în situaţia compartimentelor cu degajări de
noxe (compartiment pompe, încăperi pentru acumulatori, etc).

Fig. 2.3.4 Variantele de ventilare

19 mai 2019 Conf.univ.dr.ing.Nicolae Florin 20


2.3.3 Instalația de condiționare a aerului
Fig. 2.3.5 Schema sistemului de
conditionare a aerului pe timp de

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


iarnă, cu recirculare parțială: 1- aer
proaspăt; 2- aer recirculat; 3- filtru; 4 -
preîncălzitor; 5- camera de
umidificare; 6 - pompa; 7 - separator
de picaturi; 8 - sistem de încălzire; 9 -
ventilator; 10 - spațiul supus
condiționării.

Fig. 2.3.6 Schema aparatului de


conditionare a aerului pe timp de
vară, cu recirculare parțială: 1- aer
proaspăt; 2- aer recirculat; 3- filtru; 4 -
vaporizator; 5- condensator; 6 -
compresor; 7 - ventil de laminare; 8 -
sistem de încălzire; 9 - ventilator; 10 -
spațiul supus condiționării.

19 mai 2019 Conf.univ.dr.ing.Nicolae Florin 21


Instalații frigorifice navale

❖Nave frigorifice.

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


❖Instalaţii frigorifice navale.
❖Utilizarea containerelor frigorifice in transportul maritim
specializat.

19 mai 2019 Conf.univ.dr.ing.Nicolae Florin 22


OBIECTIVELE UNITĂŢII DE STUDIU 2.4

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


- identificarea și caracterizarea constructiva a navelor frigorifice;
- expunerea argumentata a principiului de functionare si a
particularitatilor constructive si de functionare ale unei instalatii
frigorifice navale;
- identificarea și caracterizarea sistemelor de racire ale
containerelor frigorifice.

19 mai 2019 Conf.univ.dr.ing.Nicolae Florin 23


2.4.1 Nave frigorifice

Navele frigorifice sunt nave de construcţie specială destinate

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


transportului produselor perisabile la temperaturi scăzute.

Fig. 2.4.1 Schema de principiu a unei instalatii


frigorifice navale: 1 - compresor; 2 - condensator; 3 -
valvula de expansiune; 4 - vaporizator; 5 - ventilator; 6 -
camera frigorifica; a - chila; b1, b2- izolatie termica; c -
marfa congelata; d - marfa refrigerata; p - pontil.

19 mai 2019 Conf.univ.dr.ing.Nicolae Florin 24


După regimurile de răcire şi natura mărfurilor transportate, navele

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


frigorifice se împart în urmatoarele categorii:
a) Nave pentru transportul mărfurilor răcite prin ventilaţie.
Temperaturile scăzute din magazii, care nu coboară sub +3oC, metoda răcirii
prin ventilaţie se aplică la navele destinate transportului de fructe proaspete.
Aceste nave au deplasamente mici de până la 2 000 tdw.
b) Navele pentru transportul produselor refrigerate. să asigure
temperaturi cuprinse între +7oC şi -4oC. aceste nave transportă citrice, la
temperaturi de +2oC…+6oC şi banane, la temperaturi de aproximativ +7oC.
c) Nave pentru transportul produselor congelate (carne, peşte, produse
congelate diverse).
d) Pescadoare
e) Nave frigorifice universale. Asigură transportul produselor perisabile de
orice natură răcite prin ventilaţie, refrigerare sau congelare.
f) Nave pentru transporturi combinate (aceste nave transporta mărfuri
generale şi mărfuri perisabile la temperaturi scăzute).

19 mai 2019 Conf.univ.dr.ing.Nicolae Florin 25


2.4.2 Instalaţii frigorifice navale

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


Fig. 2.4.2 Instalatia frigorifica cu comprimare de vapori: K- compresor; C-
condensator; VL - valvula de expansiune (ventil de laminare); F - ventilator; V -
vaporizator.

19 mai 2019 Conf.univ.dr.ing.Nicolae Florin 26


2.4.3 Utilizarea containerelor frigorifice in transportul maritim specializat

- Dimensiuni standard → containere de 20’

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


sau containere de 40’.
- Spaţiul interior al acestor containere este
mult diminuat → agregate frigorifice şi
izolaţiei pereţilor.
- posibilitatea programarii temperaturii
pentru fiecare container.
-alimentarea agregatului frigorific două
prize de alimentare: una pentru tensiuni de
380/440 V şi alta pentru 200/220 V.
- Sistemul de racire, indiferent de varianta
are un rol determinant in performarea
voiajului.

19 mai 2019 Conf.univ.dr.ing.Nicolae Florin 27


Tipuri de containere frigorifice navale

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


Fig. 2.4.5 Container frigorific in regim Fig. 2.4.4 Container
de racire frigorific in regim de
1 - ventilator; 2 - răcitorul de aer; 3 - spaţiul ventilare
de depozitare a mărfii;4 - canalul de 1 – ventilator; 2 - răcitoare
refulare. de aer; 3 - canalul de
distribuţie a aerului; 4 -
grătare de marfă; 5 - canale
laterale.
19 mai 2019 Conf.univ.dr.ing.Nicolae Florin 28
Fig. 2.4.7 Structura unei instalatii frigorifice navale (nava cu
destinatie complexă pentru transportul mărfurilor perisabile)

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


19 mai 2019 Conf.univ.dr.ing.Nicolae Florin 29