Sunteți pe pagina 1din 3

Genul epic/ balada/basm/fabula

Definitia, fraza de legatură, argumentul 1-acțiunea, argumentul 2-personajele, concluzia

BASMUL

Poporul român este creatorul unui adevărat tezaur artistic format din: doine, legende,
snoave, balade, doine și basme. Basmul este specia genului epic în proză, de dimensiuni medii, în
care se prezintă tema luptei dintre bine și rău în diversele sale ipostaze: frumosul și urâtul, harnicul și
leneșul, puternicul și slabul etc. Motivele specifice basmului sunt: superioritatea mezinului, drumul
cu obstacole, împăratul fără urmași, caul năzdrăvan, vicleșugul etc. Categoria estetică specifică este
cea a fabulosului, a miraculosului. Coordonatele acțiunii sunt în chip deliberat vagi. Apar clișee
compoziționale, formule tipice: inițiale, mediane și finale. Operele populare au caracter oral, anonim,
colectiv și sincretic.

Opera populară X culeasă de Y este un basm, întrunind particularitățile de formă și de


conținut specifice acestei specii literare.

Acțiunea are un singur fir epic și urmărește schema narativă specifică basmelor: situația
inițială de calm, de echilibru, prejudiciul sau lipsa care determină plecarea eroului de acasă, călătoria
cu probele, lupta, victoria, nunta și înscăunarea. (povestim fragmnetul subliniind momentele
subiectului identificate in text). Locul nu este clar precizat, acțiunea se desfășoară pe tărâmul
oamenilor și pe celălalt tărâm. Acțiunea este proiectată într-un timp mitic, îndepărtat: a fost odată
ca niciodată, în illo tempore.

V.I. Propp clasifică personajele din basme astfel: protagonistul, antagonistul, adjuvanții,
donatorii, trimițătorul, fata de împărat. Procedeul artistic folosit este antiteza. X este personaj
principal pentru că apare în toate momentele subiectului și alte personaje gravitează în jurul său,
punandu-i în evidență personalitatea. Este caracterizat direct de către narator ........., alte
personaje...... sau prin autocaracterizare........ Portretul moral se desprinde din caracterizarea
indirectă, din fapte, gesturi, limbaj. Eroul este înzestrat cu puteri supranaturale, vorbește cu
necuvântatoarele, are o forță herculeană, are capacitatea de a se metamorfoza (se transformă în sul
de foc). Este ajutat de obiecte magice, de ființe supranaturale, de animale fabuloase sau de formule
magice. Confruntarea cu antagonistul relevă un erou care întrunește calități morale- inteligență,
curaj, frumusețe, credință, bunătate,......, ilustrand idealul poporului român de frumusețe fizică și
morală.

Textul dat apaține unui basm popular prin personajele cu puteri supranaturale care sunt
implicate în acțiune, prin motivele fabuloase care susțin tema luptei dintre bine și rău, prin formula
inițială tipică și prin cronotopul specific.
FABULA

Fabula este o specie a genului epic, în versuri sau în proză, scrisă sub forma unei scurte
povestiri alegorice în care sunt satirizate moravuri sociale și defecte omenești prin intermediul
plantelor, al animalelor sau al obiectelor înzestrate cu însușiri umane, figura de stil specifică fiind
personificarea.

Textul X de Y este o fabulă care prezintă într-o manieră satirică o întâmplare cu tâlc despre.....
conflictul dintre aparență și esență.

Textul este organizat în cele două părși specifice unei fabule. Prima surprinde întâlnirea și
dialogul dintre două animale (plante, păsări) personificate- câinele și cățelul-, iar a doua
concentrează morala: (citez versurile). Subiectul este simplu, constând în surprinderea unui episod
dialogat: (rezumat). Cronotopul este vag precizat – citez locul si timpul-, ceea ce susține intenția
autorului de a prezenta o situație omenească posibilă în orice loc și timp.

Personajele care dau glas alegoric viziunii autorului asupra trăsăturilor omenești sunt două
necuvântătoare care ilustrează căte un tip uman identificabil și în realitate. A este imaginea omului
răbdător, .......... Este caracterizat indirect....... Personajul B amintește de tipul
parvenitului/ignorantului/naivului. Portretul moral se desprinde din fapte, gesturi, limbaj .... (dau
citate).

Textul selectat aparține unei fabule, în care autorul își exprimă indirect viziunea artistică
despre satirizarea unor defecte omenești, prin intermediul personajelor zoomorfe/fitomorfe și al
narațiunii alegorice.