Sunteți pe pagina 1din 3

Lucrarea nr.

STUDIUL MOTORULUI ASINCRON TRIFAZAT

1. Conţinutul lucrării

1.1. Se va studia construcţia şi funcţionarea motorului asincron;


1.2. Se vor ridica caracteristicile :
- caracteristica de mers în sarcină n2 = f (P2 ) ;
- caracteristica factorului de putere cos  = f (P2 ) ;
- caracteristica randamentului  = f (P2 ) .
în care n2 reprezintă turaţia rotorului în rot/min, iar P2 - puterea mecanică la arboreal
motorului. Se va utiliza un motor asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit pornit prin
cuplarea directă la reţea, cuplat axial cu o frână electromagnetică.

2. Consideraţii teoretice
2.1. Motorul asincron este construit cu rotor în scurtcircuit sau cu inele. Statorul joacă
rolul de inductor, iar rotorul de indus. Funcţionarea se bazează pe interacţiunea dintre curentul
indus în rotor şi câmpul magnetic învârtitor creat în întrefier de curentul statoric.
Între turaţia câmpului magnetic învârtitor statoric şi turaţia rotorului există o diferenţă
care raportată la turaţia câmpului învârtitor statoric, numită şi turaţie de sincronism, reprezintă
alunecarea notată cu “s” (sau cu “a”) şi este dată de relaţia:

n1 − n2
s= 100 [%] (2.1)
n1

Turaţia câmpului magnetic învârtitor “ n1 ” este dată de relaţia:

60 f1
n1 = [rot/min] (2.2)
p
f1 reprezentând frecvenţa curentului statoric, iar p – numărul perechilor de poli ai
înfăşurării statorice.
Pentru trasarea caracteristicilor indicate la pct.1.2 turaţia rotorului n2 se va măsura cu un
tachometru, iar factorul de putere se deduce din relaţia:

P1
cos  = (2.3)
3U f I f
în care:
P1 - puterea electrica a motorului trifazat, care se va măsura cu un wattmetru monofazat,
montat pe una din faze;
Uf, If - sunt tensiunea pe faza şi intensitatea curentului pe fază măsurate cu un voltmetru,
respectiv cu un ampermetru
Puterea mecanică P2 de la arborele rotorului se va măsura în funcţie de momentul
cuplului motor indicat de frâna electromagnetică şi se va calcula cu relaţia:

P2 = M Ω2 (2.4)

Ω2 fiind viteza unghiulara a rotorului, calculată cu expresia:


2  n2
2 = [s-1] (2.5)
60
Randamentul motorului se calculează făcând raportul dintre cele două puteri: puterea
mecanică și puterea electrică, adică:

P2
= 100 [%] (2.6)
P1

2.2. Pentru măsurarea alunecării la motorul asincron trifazat cu rotorul bobinat, se


folosesc două metode:
- metoda ampermetrului;
- metoda stroboscopica;

3. Modul de lucru
3.1. Pentru trasarea caracteristicilor, se realizează schema de montaj din figura următoare:

Toate măsurătorile se trec în tabelul nr.4.1. celelalte mărimi din tabel calculându-se cu
relaţiile (2.1) ÷ (2.6).

4. Date experimentale
4.1. Pentru trasarea caracteristicilor motorului asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit,
indicate la 1.2., se completează tabelul 4.1. în care se trec atât mărimile măsurate cât şi cele
calculate cu relaţiile (2.1) ÷ (2.6).

Tabel 4.1
Nr. U f I f P1 =3Pw n1 n2 Ω M P2 cos  η
Pw [W] s[%]
crt. [V] [A] [W] [rot/min] [rot/min] [ s-1] [Nm] [W] [%]
1 0
2 3
3 6
4 9
5 12
6 15
7 18
8 21
9 24
10 27
11 30
11 33
Se trasează apoi, pe hârtie milimetrică, la scară, caracteristicile:

- n2 = f (P2 ) ;
- cos  = f (P2 ) ;
- = f (P2 ) .
Aceste caracteristici se pot trasa pe acelaşi grafic, luând n2, cosϕ şi η pe aceeaşi
coordonată, la scări diferite (abscisa fiind aceeaşi).

5. Aparate şi echipamente electrice folosite


Se vor trece toate aparatele şi echipamentele electrice folosite la executarea lucrării.
Pentru motoarele asincrone se vor trece parametrii fiecărui motor, indicate pe plăcuţa
motorului.

6. Concluzii
Se vor face aprecieri asupra caracteristicilor mecanice ale motorului asincron trifazat cu
rotorul în scurtcircuit.