Sunteți pe pagina 1din 3

Capitolul 5

Aici este vorba despre defectele sau accidentele ce pot avea loc ÎN TIMPUL
CONSERVĂRII produsului ales.
Se începe capitolul cu amintirea operațiilor și metodelor de conservare. Apoi se
continuă cu tabelul:

Tabelul nr. x. Defectele și accidentele care au loc în timpul conservării (produsului)


Operația de Denumirea Natura Cauza apariției Măsuri de Referințe
conservare defectului sau defectului sau defectului sau prevenire bibliografice
accidentului accidentului accidentului

După cum se observă din tabel, prezentare defectelor sau accidentelor se împarte pe
operațiile de conservare. Deci operația de conservare va produce ceva, sau nu va avea efectul
scontat asupra proprietăților alimentului respectiv. Adica se pot modifica atât proprietățile
senzoriale (culoare, gust, miros, textura etc.) cât și cele calitative.
Prin defect se înțelege o lipsă a calității produsului, care nu este conform cu cerințele
de calitate. Semifabricatul care se conservă (nu produsul finit, cu mici excepții), suferă o
modificare de gust, culoare, miros, textură, dacă se depășesc sau se adaugă prea puțin…ceva,
sau dacă nu se respectă parametrii de conservare etc. Însă datorită nerespectării, de exemplu a
parametrilor de…., produsul finit poate avea gust de…..sau culoarea modificată...
Prin accident se înțelege o întâmplare neprevăzută care influențează negativ calitatea
produsului. Are deci consecințe dăunătoare asupra acestuia. De exemplu funcționarea
incorectă a unui echipament de conservare duce la ...
CE INCONVENIENTE PREZINTĂ SEMIFABRICATUL (produsul nefinalizat)LA
CONSERVARE? – așa aflu care sunt defectele/accidentele.
Natura defectului poate fi fizică, (bio)chimică, microbiologică.
Cauza apariției este variată, am sa dau câteva exemple ulterior. DIN CE CAUZĂ
EXISTĂ PROBLEMA?
Măsurile de prevenire sunt cele prin care se înlătură sau nu defectul/accidentul. CUM
SE ÎNLĂTURĂ PROBLEMA? CE SĂ FAC?
Referințele bibliografice sunt obligatorii aici pentru că informațiile pot fi luate din mai
multe surse. Se vor declara astfel: [numărul de la bibliografie, pagina sau pagini].
Operația de Denumirea Natura Cauza apariției Măsuri de Referințe
conservare defectului sau defectului sau defectului sau prevenire bibliografice
accidentului accidentului accidentului
Sărare uscată Gustul amar chimică Adausul de sulfat de Verificarea [7, 45]
magneziu sau clorură fișei tehnice a
de magneziu în sare sării de la
furnizor
Sărare chimică Sare hidratată Verificarea [11, 88-89]
incorectă sau senzorială sau
insuficientă prin analize a
umidității sării
Fermentația oțetirea Microbiologică Bacterii acetice din g. Evitarea […..]
alcoolică și biochimică Acetobactertransformă contactului cu
alcoolul în oțet aerul sau cu
insecta
Drosophyla
Sulfitarea
corectă a
vinului
băloșirea microbiologică Bacterii:… Temperatură […..]
Drojdii:… corectă de
Care se dezvoltă la pasteurizare…
temperaturi de 40 °C Filtrare corect
realizată….
Etc.

La finalul tabelului se vor comenta cele identificate. De exemplu:


-operația de sărare are x defecte/accidente identificate față de operația de fermentație care are
y defecte/accidente.
-cele mai multe defecte pentru operația x sunt de natură chimică, foarte puține fiind de natură
microbiologică și nici un defect din cauze fizice.
-în general, la fabricarea produsului x cele mai frecvente probleme identificate sunt de natură
biochimică.

Capitolul 1 – introducerea.

În introducere se va prezenta pe scurt:


-de ce am ales acest produs
-ce procedee de conservare îl caracterizează
-ce metode de conservare s-au considerat și care metodă am ales-o
-ce efecte are conservarea asupra produsului: ce se păstrează, ce se distruge, ce crește, ce
scade, etc., cu alte cuvinte ce am evidențiatla capitolele 3, 4 și 5 (PREZENTARE
SINTETICĂ, PE SCURT) că se întâmplă la conservare.
Adica:
-la fermentația lactică are loc o creștere a microbiotei lactice cu…x cicluri logaritmice pentru
desfășurarea în bune condiții a procesului.
Sau: la sărare concentrația maximă de sare din saramură este de 20%, în produsul
semifabricat (adica cel care se obține în urma operației de sărare) fiind de maximum 5 %.
-dintre multitudinea schimbătoarelor de căldură existente, în cazul pasteurizării am considerat
că mai eficiente sunt pentru pasteurizarea laptelui cele cu plăci.
-în general, la fabricarea produsului x cele mai frecvente probleme identificate sunt de natură
biochimică.
Recomand să nu vad poze cu produsul finit pe farfurie, cu verdeață lângă el, cu legume sau
sosuri, că nu am cerut așa ceva. Sau în ambalajul de comercializare. Dacă găsesc așa ceva și
mi se face foame, nota o să fie mai mică.

Bibliografia

Se declară astfel pentru cărți:


Banu, C. ș.a. (1999). Manualul inginerului de industrie alimentară, vol. II. Editura
Tehnică, Bucureşti.
-pentru articole științifice:
Baston, O., Pricop, E. M. și Lungu, C. (2016). The influence of frozen storage on
some commercial mushrooms. Food and Environment Safety Journal, 13(4).
Dacă aveți întrebări pentru alte referințe, recomand citarea în stilul APA sau ISO, dar mai
bun este linkul:
https://www.academia.edu/4156085/Citarea_surselor_de_informare

Modul de prezentare este a unui proiect clasic:


Pe copertă se scriu datele de identificare (în partea de sus)
-universitatea
-facultatea
-specializarea
Apoi pe mijloc: PROIECT
Dedesubt în stânga: Îndrumător: S.l. dr. ing. Baston Octavian
Dedesubt în dreapta: Student: Nume/Prenume și sub, Grupa…
În partea de jos pe centru: An universitar 2019-2020
De obicei urma o foaie goală dar acum nu știu dacă mai este cazul.
Pe următoarea pagină, la mijloc se scrie TEMA PROIECTULUI
Apoi urmează CUPRINSUL PROIECTULUI
Apoi, numerotate, paginile începând cu Capitolul 1. Introducere…….
Se va scrie cu TNR 12 în text.
Se respectă termenul limită de predare proiect și anume pentru grupa 221b pe 4 mai și
pentru grupa 221a pe 11 mai. Dacă nu intervin alte modificări.