Sunteți pe pagina 1din 18

CAPITOLUL. III.

ROLUL ASITENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI

CU LITIAZA BILIARA

Virginia Henderson spune cã omul este unic, este o unitate bio psihosocială, astfel de
îngrijire este individualizatã şi planul de îngrijire este individualizat.Pentru Virginia
Henderson individul bolnav sau sãnãtos este un întreg unic care prezintã 14 nevoi
fundamentale. Rolul asistenței medicale este de a-l ajuta pe omul sãnãtos să -si menţină
independentă în satisfacerea nevoilor sale şi de a-l ajuta pe omul bolnav să -si recistinge
independenta cât mai repede posibil.Îngrijirea bolnavului se de fineşte ca un proces științific
care are ca instrument de lucru planul de îngrijire.Planul de îngrijire este influenţat de vârsta
pacientului, temperamentul său statutul social, naţionalitatea sa, capacitatea sa fizicã şi
intelectualã. Planul este, de asemenea, influenţat de stãri patologice şi sindroame ca: şocul,
febră, infecţia, deshidratarea şi depresia. Un plan scris conceput de persoanele în cauzã
contribuie la unitatea şi continuitatea îngrijirilor. Totulsi trebuie avut în vedere cã acest plan
va fi subiectul unor modificãri de la orã la orã, în fiecare zi sau sãptãmânã, în funcţie de
nevoile permanent schimbãtoare ale pacientului.

Etica profesionalã

Asistentul generalist este cadrul sanitar cu o pregãtire pluridisciplinarã, cu


responsabilităţi în pãstrarea sănătăţii, prevenirea îmbolnãvirii, restaurarea sănătăţii, înlãturarea
suferinţei. Asistenta medicalã este o practicianã a nursingului, obligatã sã rãspundã pentru
îngrijirea pe care o acordã. Funcţiile asistentului medical derivã din rolul nursingului în
societate, sunt constante indiferent de timpul în care îngrijirea de nursing este acordatã
individului sau colectivităţii, în munca de ocrotire a sănătăţii.
În scopul îngrijirii bolnavilor cu litiazã biliarã, asistentul medical trebuie sã posede o
serie de calităţi psihologice: tact, stãpânire, blândeţe, devotament fatã de bolnav şi fatã de
suferinţele lui, constanta curiozitate pentru cã de aceasta depinde viaţa bolnavului. Asistenta
medicalã trebuie sã aibã curaj şi tãrie, devotamentul sã se manifeste egal fatã de toţi bolnavii,
iar grijile personale nu trebuie sã-i afecteze atitudinea (comportamentul) asistenței medicale
fatã de bolnav, fatã de celelalte categorii de personal sau fatã de vizitatori.
Asistenta trebuie sã urmãreascã perseverent asigurarea celor mai bune condiţii de
confort bolnavului, sã-i creeze acestuia sentimentul de securitate, sã-i explice necesitatea
intervenţiei chirurgicale.
Asistenta medicalã are responsabilitatea de a rãspunde de actele săvârşite în faţa
autorităţilor competente, dar în primul rând fatã de ea însăşi.
Asistenta medicalã are obligația de a supraveghea minuţios bolnavul. Se vor
supraveghea:

1
– Funcţiile vitale şi vegetative: temperatura, pulsul, tensiunea arterialã, respiraţia,
diureza, scaunul;
– Apariţia unor schimbãri în starea bolnavului: apariţia febrei şi a stãrii
subfebrile, apariţia unor infecţii ale pielii, de exemplu dermita în zona de
intervenţie chirurgicalã şi apariţia menstruaţiei la femei.
Oricare din aceste manifestãri apãrute vor fi semnalate medicului şi dacã nu este o
urgentã, operaţia se amânã pânã la intrarea în normal a stãrii bolnavului.
În obligaţiile asistenței medicale mai intrã şi pregãtirea bolnavului pentru recoltãri şi
examene paraclinice.

A.Rolul asistentei medicale in pregãtirea bolnavului pentru recoltarea probelor


biologice

1.Rolul asistenței medicale în recoltarea sângelui şi urinei este:


A. pregãtirea bolnavului – pregãtire psihicã şi pregãtire fizicã care constã în explicarea
bolnavului cu o zi înainte sã nu mãnânce şi sã nu fumeze înaintea recoltãrii;
B. de a pregãti materialul necesar pentru recoltare;
C. de a efectua recoltarea sângelui şi urinei, respectând mãsurile de asepsie şi tehnica
corectã.
Analize hepatologice:
• VSH – viteza de sedimentare a hematiilor
• Hemoleucograma – se face prin înteparea pulpei degetului sau prin puncţie
venoasã 2 ml/EDITA
– Hematii (eritrocite)
– Leucocite: neutrofile, eozinofile, bazofile
– Limfocite
– Monocite
– Trombocite
– Hemoglobina
– Hematocrit: prin PC 3-5 ml de sânge, pe anticoagulant heparinã
• ST – timp de sângerare
• TE – timp de coagulare
• Timp Quick – timp de protrombinã

2
Analize biochimice:
• Glicemie. Se recolteazã prin puncţie venoasã cu anticoagulant (fluorurã de sodiu) 2-
5 ml de sânge.
• Uree. Se recolteazã prin puncţie venoasã 5 ml de sânge cu sau fãrã anticoagulant.
• Colesterol. Se recolteazã prin puncţie venoasã 5 ml de sânge.
• Pentru determinarea de grup sanguin şi Rh se realizează prin puncţie venoasă 2-5 ml
sânge cu sau fãrã anticoagulant.
Pentru recoltarea uriinii în scopul efectuãrii sumarului de urinã, asistenta trebuie sã-i
dea pacientului un recipient în care sã capteze urină de dimineaţa, dupã ce a efectuat toaleta
organelor genitale.
Pentru recoltarea uroculturii, asistenta medicalã trebuie sã procure eprubeta sterilã,
trebuie sã înveţe bolnavul să -si efectueze toaleta organelor genitale externe la femei şi a
glandului la bãrbat, dezinfectarea lor cu substanţe dezinfectante, trebuie sã îl înveţe sã
utilizeze dopul şi eprubeta fãrã a le de steriliza, se capteazã în alt recipient primul jet şi
se capteazã apoi 10-15 ml urinã în eprubetã, adaptând apoi dopul eprubetei fãrã ăl de steriliza.
D. de a eticheta corect produsele recoltate
E. de a transporta produsele recoltate, la laborator, corespunzãtor ambalate şi imediat
pentru a nu fermenta sau supra infecta.

2.Rolul asistentei in recoltarea sangelui pentru VSH

Obicetivele procedurii

- determinarea rapidității cu care se produce sedimentarea (aşezarea progresivă) hematiilor pe


fundul eprubetei din sângele necoagulabil lăsat în repaus

Pregătirea materialelor

- tavă medicală/cărucior

- seringă de 2ml, ac steril sau holder şi ac dublu acoperit cu cauciuc

- anticoagulant soluţie de citrat de Na 3,8% sau tub vacuette cu anticoagulant steril (capac
negru)

- stativ, eprubete curate, uscate

- soluţie dezinfectantă, tampoane de vată

- mănuşi de unică folosinţă

3
- garou, tăviţă renală, muşama

- recipiente pentru colectarea deşeurilor

Pregătirea pacientului

a) psihică:

- informaţi şi explicaţi pacientului procedura

- obţineţi consimţământul informat

- încurajaţi şi susţineţi pacientul

b) fizică:

- atenţionaţi pacientul să nu mănânce şi să stea în repaus fizic

- verificaţi dacă a respectat recomandările

- poziţionaţi pacientul în decubit dorsal cu membrul superior sprijinit pe pat ca

pentru puncţia venoasă

- asiguraţi intimitatea pacientului

- alegeţi vena cea mai uşor abordabilă

Efectuarea procedurii:

a) prin metoda clasică

- spălaţi mâinile cu apă şi săpun

- dezinfectaţi mâinile cu alcool

- îmbrăcaţi mănuşi de protecţie

- aspiraţi în seringă 0,4ml citrat de Na 3.8%

- acoperiţi acul seringii cu capacul

- aşezaţi seringa pe o compresă sterilă

- aplicaţi garoul ca pentru puncţia venoasă

- puncţionaţi vena

- dezlegaţi garoul

- aspiraţi în seringă 1,6ml sânge

- retrageţi acul după aplicarea tamponului cu alcool

- exercitaţi o compresiune asupra tamponului 2-3'

- transferaţi amestecul sânge/citrat în eprubetă şi agitaţi uşor

4
- aşezaţi eprubeta în stativ

b) prin metoda vacuette

- spălaţi mâinile/dezinfectaţi-le/puneţi mănuşi de unică folosinţă

- montaţi acul dublu la holder prin înşurubare

- îndepărtaţi cauciucul de pe ac - partea superioară

- aplicaţi garoul

- puncţionaţi vena

- dezlegaţi garoul

- fixaţi tubul vacuette destinat recoltării VSH

- umpleţi pană la semn recipientul cu sânge

- retrageţi acul după aplicarea tamponului cu alcool

- exercitaţi o presiune asupra tamponului de 2- 3'

- agitaţi lent tubul vacuette

Îngrijirea pacientului

- aşezaţi pacientul în poziţie comodă, aplicaţi o bandă adezivă non alergică deasupra
tamponului

- observaţi faciesul, tegumentele, comportamentul pacientului

- observa ţi locul puncţiei

Reorganizarea locului de muncă

- colectaţi deşeurile în recipiente speciale conform PU

- îndepărtaţi mănuşile

- spălaţi mâinile

Notarea procedurii

- notaţi procedura în dosarul/planul de îngrijire

- notaţi reacţia pacientului în timpul procedurii

- etichetaţi eprubeta sau vacutainerul pentru laborator

- completaţi fişa de laborator

- transportaţi imediat produsul la laborator

Evaluarea eficacității producerii

5
· rezultate aşteptate/dorite:
- puncţia venoasă se desfăşoară fără incidente

- pacientul exprimă stare de confort

- sângele nu se coagulează şi nu se hemolizează

- nu apare hematomul local

· rezultate nedorite
- pacientul prezintă ameţeli, paloare accentuată, lipotimie

- Se produce coagularea sângelui

- Se produce hemoliza sângelui

- Greşeala de colectare.

- Cereţi acordul medicului şi pacientului pentru repetarea recoltării

- Perforarea venei şi apariţia hematomului

- Aplicaţi o compresă rece şi apoi un unguent care favorizează resorbţia

3.Rolul asitentei medicale in captarea varsaturilor

Obiectivele procedurii

• Evitarea murdăririi lenjeriei

• Evitarea aspirării conţinutului gastric în căile respiratorii

Pregătirea materialelor

- 2 tăviţe renale curate, uscate

- Muşama

- Aleză

- Pahar cu apă

- Şerveţele de hârtie, prosop

Pregătirea pacientului

a) Psihică:

- Încurajaţi pacientul să respire adânc pentru a reduce puţin senzaţia de vomă

- Asiguraţi pacientul că sunteţi lângă el

b) Fizică:

- Ridicaţi pacientul în poziţie şezând dacă starea permite sau aşezaţi-l în

6
decubit cu capul întors într-o parte cu un prosop sau o aleză sub cap

Efectuarea procedurii:

- Îndepărtaţi proteza dentară dacă există

- Susţineţi cu o mană fruntea pacientului iar cu cealaltă tăviţa renală sub bărbie

sau lângă faţa pacientului în funcţie de poziţie

Îngrijirea pacientului

- Oferiţi pacientului un pahar cu apă să-şi clătească gura şi colectaţi într-o

tăviţa renală curată

- Ştergeţi gura pacientului cu un şerveţel sau oferiţi-i şerveţelul dacă starea

permite

- Ajutaţi-l să se aşeze într-o poziţie comodă

- Supravegheaţi atent pacientul aşezat în decubit să nu-şi aspire conţinutul

stomacal dacă vărsătura se repetă

Reorganizarea locului de muncă

- Îndepărtaţi tăviţa renală din salon

- Goliţi, spălaţi şi dezinfectaţi tăviţa (dacă nu este nevoie să păstraţi

conţinutul)

- Spălaţi mâinile

Notarea procedurii

Notaţi:

- Data, ora

- Conţinutul (mucos, alimentar, bilios, fecaloid, sânge)

- Cantitatea, mirosul

- Simptome premergătoare

- Alte acuze ale bolnavului

Evaluarea eficacității procedurii

· Rezultate așteptate
- Pacientul exprimă stare de confort, fără senzaţie de vomă

· Rezultate nedorite
- senzaţia de vomă se menţine, vărsătura se repetă
7
- sfătuiţi pacientul să respire adânc

- nu serviţi aceeaşi tăviţă care conţine voma deoarece simplă vedere declanşează reflexul de
vomă

- anunţaţi medicul

- vărsătura conţine sânge, resturi de medicamente sau alimente

- păstraţi vărsătura şi prezentaţi-o medicului- recoltaţi o mostră din vărsăturile care conţin
resturi de medicamente sau alimente ingerate (dacă este indicat)

B.Rolul asistentei medicale in pregãtirea bolnavului pentru examene paraclinice

În scopul efectuãrii colecistografiei asistenta medicalã intervine în pregãtirea psihicã şi


fizicã a pacientului, testarea bolnavului la substanţa de contrast, introducerea corectã a
substanţei de contrast, respectarea intervalului între radiografii, supravegherea bolnavului pe
toatã perioada.
Asistenta medicalã recomandã bolnavului cu 2-3 zile înaintea examenului un regim uşor
digerabil evitând celulozele şi hidrocarbonaţii, se indicã un regim bogat în grãsimi, cu
smântânã, ou, iar cu o zi înainte pâine prãjitã, carne, ceai, fructe.
Asistenta medicalã face testarea la substanta de contrast, de obicei – se sfãrâmã în gurã,
se aşteaptă sã se dizolve, apoi se aşteaptă reacţia. În caz de intolerantã se manifestã prin:
roşeaţă, senzaţie de arsurã pe limbã, tahicardie, ameţeli, rãu general, se anunţa medicul
contraindicând examinarea. Când nu apar aceste semne, se efectueazã colecistografia,
asistenta medicalã spunându-i bolnavului să -si pregătească „prânzul Boyden “format din 2
gălbenuşuri sau 50 g ciocolatã cu zahãr, ulei.
Pentru efectuarea colecisto colangiografiei se poate utiliza ca substanţă de contrast
pomilam sau alta similarã; testarea sensibilităţii se face cu o zi înainte sau în ziua respectivã
cu 1-2 ore înaintea examenului prin injecţie intradermicã sau prin picurare în sacul
conjunctival.

C.Rolul asistentei medicale in educaţia pacientului urmăreşte dezvoltarea încrederii lui


în vindecare.
8
În aceastã acţiune de educaţie trebuie antrenatã cel puţin încã o persoanã din familie, de
obicei cea care pregăteaste alimentele.
Asistenta medicalã îl sfãtuiste corect pe pacient cât de important este tratamentul, dar şi
dieta, în vindecarea cât mai rapidã a bolii şi în a evita complicaţiile.
Dieta constã în supe, carne slabã, legume, lactate, fructe. Legumele şi carnea trebuie
fierte şi nu prãjite.
În cursul şi spre sfârşitul spitalizãrii, asistenta va sfãtui pacientul privitor la modul de
viaţă, alimentaţiei şi al necesitaţii controalelor periodice la intervale precise, stabilite de
medic.
În acest caz se fac urmãtoarele recomandãri:
– Regim alimentar bine stabilit şi respectat;
– Tratamentul stabilit (de la caz la caz) bine respectat;
– Controale periodice la policlinicã;
– Prevenirea şi depistarea complicaþiilor (icter, colecistitã acutã, pio colecist);
– Evitarea oricãrui fel de efort, multã odihnã, evitarea stresului.
Toate aceste recomandãri la indicaţia medicului.
Asistenta medicalã trebuie sã dea ultimele lãmuriri suplimentare în cazul în care
pacientul nu a înţeles perfect şi sã se convingã cã pacientul a înţeles. Asistenta medicalã
trebuie sã se convingã cã pacientul va pãrãsi spitalul însoţit de un membru al familiei şi cu un
mijloc de transport comod.

În cazul de complicaţii sau alte probleme ce pot interveni, pacientul trebuie sã se


prezinte urgent la control.

Alimente permise:
– Lactate: lapte dulce, iaurt;
– Pâine: albã sau intermediarã, veche sau prãjitã;
– Supe de zarzavat cu gris, orez sau paste fãinoase;
– Carne şi peste: slabã de vacã, viţel, gãinã, pui; rasol simplu, perişoare fierte,
peste slab, rasol fiert;
– Brânzeturi: brânza de vaci, caş slab, urdã, telemea;
– Grãsimi: unt proaspãt şi untdelemn neprãjit, adãugat la fiert;
– Ouã, albuş, omletã dieteticã;
– Legume şi zarzavaturi: fierte, soteuri, piureuri, budinci, salate, fructe dulci,
coapte, compoturi fãrã coji şi sâmburi;
– Dulciuri: prãjituri din aluat uscat (cu brânzã de vaci, fructe, tarte cu zeamã de
fructe, gelatinã, miere, dulceaþã);
– Condimente: sare normalã (dacã nu este contraindicatã), mãrar, pãtrunjel,
cimbru, ţelina, zeamã şi coji de lãmâie.

Alimente interzise:
– Carne grasã de porc, oaie, gâscã, ratã, mezeluri, peste gras, sãrat sau afumat;
– Brânzeturi grase, fermentate;
– Ouã în cantitate mare, prãjite sau gălbenuşuri;
– Pâine neagrã sau fãinoase nerafinat;

9
– Unturã, slãninã, seu, grãsime prãjitã;
– Legume bogate în celulozã grosolanã, ridichi ceapã usturoi, varzã, legume
uscate;
– Fructe: alune, nuci, migdale;
– Dulciuri: din aluat dospit, foietaje, prãjituri cu nuci, alune, aluat cu unt,
îngheţată;
– Bãuturi: alcool, cafea, cacao, ape minerale, cloruro sodice.

D.Rolul asistenţei medicale în administrarea medicamentelor

Asistenta medicală va respecta întocmai toate medicamentele prescrise de doctor. Ea va


cunoaşte medicamentele pe care le administrează după inscripţie, culoare, formă; fiolele
rămase goale de la injecţii le va păstra până la desfăşurarea efectelor lor.
Înainte de administrare, asistenta medicală va verifica calitatea fiecărui medicament, aspectul,
termenul de valabilitate şi integritatea ambalajului.
Asistenta va respecta cu stricteţe calea de administrare, dozajul prescris şi va evita
incompatibilitatea între medicamente. Ea va administra bolnavului doze mici din orice
medicament, pe care acesta le va lua în prezenţa ei. Îl va informa pe bolnav asupra efectului şi
reacţiilor adverse ale medicamentelor pe care le are de luat.
La administrarea parenterală asistenta va lucra în condiţii de strictă asepsie, folosind materiale
şi instrumente de unică folosinţă sau sterilizate. Asistenta va tăia şi va aspira în seringa toate
fiolele în fata bolnavului. Ea va semnala orice intolerantă şi reacţii adverse medicului.

1.Rolul asistentei medicale in montarea perfuziei intravenoasa

Perfuzia este introducerea pe cale parenterală, picătură cu picătură a soluţiilor


medicamentoase pentru reechilibrarea hidroionică şi volemică a organismului.

10
Scop: -hidratrea şi mineralizarea organismlui, administrarea medicamentelor; -
-depurativ- diluând şi favorizând excreţia din organism a produşilor toxici;
-completarea proteinelor sau altor componente sangvine;
-alimentaţie pe cale parenterală.

Materiale necesare:
-tavă medicală acoperită cu un câmp steril,
- trusă pentru perfuzat soluţii sterile; soluţiile hidratante;
- garou de cauciuc,
- tăviţă renală,
-stativ pentru perfuzie,
-1-2 seringi de 5-10 cm cu ace pentru injecţii intravenoase sau intramusculare sterile;
-o pernă tare, muşama, aleză;
-1-2 pense sterile; o pensă hemostatică;
-casoletă cu câmpuri sterile;
-casoletă cu comprese sterile;
-substanţe dezinfectante alcool, tinctură de iod;
-romplast, foarfece şi vată.

Pregătirea materialelor:
-se pregătesc instrumentele şi materialele necesare;
-se scoate ciolofanul steril de pe flacon;
-se desface aparatul de perfuzii şi se închide prestubul;
-se îndepărtează teaca protectoare de pe trocar şi se pătrunde cu el prin dopul flaconului, se
dechide cu pensa hemostatică imediat sub ac, tubul de aer se îndepărtează teaca protectoare de
pe ac şi se pătrunde cu acesta în flacon prin dopul de cauciuc fără a atinge trocarul;
-se suspendă flaconul pe suport;
-se fixează tubul de aer la baza flaconului cu o bandă de romplast având grijă să depăşească
nivelul soluţiei sau a substanţei medicamentoase.
-se îndepărtează pensa hemostatică deschizând drumul aerului în flacon.

11
-se îndepărtează teaca protectoare de pe capătul portac al tubului, se ridică deasupra nivelului
substanţei medicamentoase din flacon şi se deschide uşor prestubul lăsând să curgă lichidul în
dispozitivul de prefuzie picurătorul fiind orizontal.
-se coboară progresiv portacul până când tubul se umple cu lichid fiind eliminate complet
bulele de aer.
-se ridică picurătorul în poziţie verticală şi se închide prestubul aparatul rămânând atârnat pe
stativ.

Pacientul: -psihic- se anunţă bolnavul convingându-l de importanţa tehnicii;


-fizic- se aşează bolnavul în pat, în decubit dorsal, cât mai comod, cu antebraţul în
extensie şi pronaţie; sub braţul ales se aşează o pernă tare acoperită cu muşama şi un câmp
steril; se acoperă bolnavul cu o învelitoare de flanelă.

Tehnica: -asistenta îşi spală mâinile cu apă şi săpun;


-examinează caliatea venelor pacientului;
-se aplică garoul de cauciuc la nivelul braţului;
-se dezinfectează plica cotului cu alcool, se badijonează cu tinctură de iod; -se cere
bolnavului să închidă pumnul şi se efectuează puncţia venei alese;
-se verifică poziţia acului în venă, se îndepărtează garoul şi se adaptează amboul aparatului de
perfuzie la ac;
-se deschide imediat prestubul, pentru a permite scurgerea lichidului în venă şi se reglează
viteza de scurgere a lichidului de perfuzat, cu ajutorul prestubului, la 60 picături /minut sau în
funcţie de necesităţi;
-se fixează cu benzile romplast şi porţiunea tubului în vecinătatea acestuia, de pialea
bolnavului;
-se supraveghează permanent starea bolnavului şi modul de funcţionare a aparatului.
Îngrijirea ulterioară a bolnavului: se aşează bolnavul confortabil în patul său; se administrează
bolnavului lichide călduţe; se supraveghează.

Reorganizarea locului de muncă: se îndepărtează instrumentarul folosit şi se pregăteşte pentru


sterilizare, se aruncă acele, seringile şi tampoanele în cutiile speciale.

12
2.Rolul asitentei medicale in efectuarea injectiei intravenoase

Injecția intravenoasă reprezintă administrarea unei substanţe medicamentoase direct în


sistemul vascular. Această tehnică permite o acţiune terapeutică rapidă, de aceea se alege
atunci când se doreşte un efect imediat.

Atenţie!  Nu se introduc soluţii uleioase deoarece produc embolii grăsoase şi consecutiv


moartea.

Scop:
– Terapeutic – prin administrarea medicaţiei  
– Explorator –  prin administrarea substanţelor de contrast în radiologie

Locuri de elecţie

- Venele de la plica cotului (bazilică şi cefalică).


- Venele antebraţului.
- Venele de pe faţa dorsală a mâinii.
 -Venele subclaviculare
 -Venele femurale
 -Venele maleolare interne
  -Venele jugulare şi epicraniene la copil şi sugar

! abordul venos profund este realizat de către medici în condiţii tip protocol-operator
(vena femurală, jugulară, subclaviculara)

13
Materiale necesare
–   Medicaţia prescrisă de medic
–   Ser dizolvant
–   Seringa sterilă
–  Ace sterile (unul pentru încărcarea seringii cu soluţie şi altul pentru injectare)
–  Garou
–  Mănuşi de unică folosinţă
–  Tampoane dezinfectante
–  Plasturi

Contraindicaţii
–  Se evita zonele cu arsuri, eczeme, infecţii, fracturi, paralizii ale membrului respectiv,
fistule, celulită, tromboflebita.

Pregătirea pacientului
–  Se confirma identitatea pacientului
–  Se explica tehnica şi necesitatea acesteia
–  Se obţine consimţământul şi colaborarea acestuia
–  Se poziţionează pacientul în funcţie de segmentul care trebuie injectat, pentru a-i fi cât mai
comod

Tehnica
– se controlează integritatea ambalajelor seringilor, acelor, data de expirare a sterilității
– asistenta se spala pe mâini şi se dezinfectează
– îmbraca mănuşile de unică folosinţă
– aspira în seringa fiola cu soluţie medicamentoasă sau dizolva flaconul, înlocuieşte acul pe
care l-a folosit la încărcarea seringii şi elimina aerul
– se selectează o venă accesibilă
– se aplică garoul deasupra locului de puncţionare la 7-8 cm pentru realizarea stazei
venoase
–  se dezinfectează locul puncţiei prin mişcări circulare din interior spre exterior şi se
aşteaptă să se usuce

14
– se puncţionează vena cu acul în unghi de 25-30 grade, cu bizoul acului în sus
– se aspira în seringă, iar prezenta sângelui indica prezenţa acului în venă
– se îndepărtează garoul şi se injectează lent soluţia în venă
– se scoate acul din venă
– se presează cu o compresă sterilă timp de 3 minute, fără a îndoi braţul
– se supraveghează în continuare starea bolnavului, întrucât efectele sunt imediate

Observaţii
– nu se administrează medicamentul cu același ac cu care s-a aspirat din fiolă sau flacon
– nu se recomandă încărcarea seringii fără ac prin introducerea directă a amboului în fiolă ,
deoarece este compromisă sterilitatea
– vena are nevoie pentru refacere de un repaus de cel puţin 24h ,de aceea nu se vor repeta
injecţiile în aceeaşi venă la intervale scurte;
–  dacă s-au revărsat în ţesutul perivenos, soluţiile hipertone, se va interveni pentru a se evita
necrozarea ţesuturilor
– abordul venos superficial la nivelul membrelor inferioare este realizat doar în cazuri de
urgentă majoră pentru a evita complicaţiile tromboembolice
– abordul venos profund este realizat de către medici în condiţii tip protocol-operator (vena
femurală, jugulară, subclaviculara)
– e interzis a se puncţiona vena din nou după formarea unui hematom.

Accidente / Incidente
– durere  
– ameţeala
– lipotimie
– valuri de căldură
– alergie la substanţa, şoc anafilactic  
– embolie gazoasă – introducerea accidentală de aer în vena poate duce la moartea pacientului
–  hematom prin străpungerea venei

15
–  tumefierea ţesutului prin revărsarea substanţei în afara venei
–  flebalgia prin injectarea rapidă a substanţei sau din cauza efectului iritativ resimţit prin
durere vie
–  paralizia nervului median – rezultatul injectării paravenoase a substanţelor cu acţiune
neurolitică
– puncţionarea sau injectarea unei artere – se produce necroza totală cu dureri mari, albirea
mâinii şi degete cianotice. Se întrerupe injectarea şi se solicita ajutor de urgenţă 
– colaps.

E.Rolul asistenţei medicale în pregătirea preoperatorie a pacientului pentru


colecistectomie

Asistenta medicală va pregăti psihic pacientul, explicându-i cu cuvinte simple tot ce se va


întâmpla cu el în timpul transportului şi la sala de preanestezie, unde va fi dus după operaţie,
când va putea mânca, primi vizite, părăsi patul. Asistenta va linişti bolnavul, asigurându-l că
anestezia şi operaţia sunt benigne şi îi va dă exemplu de bolnavi operaţi cu evoluţie
favorabilă. Îi va comunica lui şi familiei dată şi ora exactă a operaţiei şi îl va asigura pe
pacient de prezenţa ei permanenta lângă el.

Pregătirea locală

Cu o zi înaintea intervenţiei, asistenta medicală va obliga bolnavul să stea în repaus la


pat, să consume un regim uşor digerabil, bogat în lichide. Seara asistenta medicală îi va
efectua o clismă evacuatoare după care el va face un duş. Asistenta va râde regiunea
abdominală, dacă este păroasă şi o va badijona cu antiseptic colorat sau alcool iodat. La
indicaţia medicului va administra bolnavului un sedativ (Diazepam, Fenobarbital). În ziua
operaţiei asistenta va verifica că dosarul bolnavului să fie corect: foaia de observaţie, analize,
radiografie. Va supraveghea bolnavul să nu bea, să nu mănânce, să nu fumeze. Îl va pune să
urineze sau îl va sonda vezical (la indicaţia medicului). Va rebadijona regiunea rasă cu
antiseptic colorat, după care îl va ajuta să se îmbrace o cămaşă şi şosete în picioare. Va
verifica dacă bolnavul şi-a scos protezele şi bijuteriile. Îi va verifica pulsul, tensiunea
arterială, temperatura şi-l va instala confortabil pe brancarda, cu pernă
sub cap şi acoperit cu pătura. Asistenta medicală verifica a doua oară dacă are plicul cu toate
documentele şi va însoţi bolnavul la sala de preanestezie.

16
F.Rolul asistenţei medicale în supravegherea postoperatorie a bolnavului
colecistectomizat

După terminarea operaţiei, asistenta se va interesa cum a decurs intervenţia. Va supraveghea


trezirea bolnavului după anestezie şi funcţiile vitale: măsoară la fiecare 15 minute pulsul,
tensiunea arterială, de asemenea respiraţia (ritm şi amplitudine), temperatura, culoarea
mucoaselor şi a tegumentelor, diureza şi le notează în foaia de observaţie. Permanent va
observa aspectul şi comportamentul bolnavului.
Asistenta va supraveghea sonda nasogastrica. La sosirea bolnavului de la sală, ea va branşa
sonda la sursa de aspiraţie continuă şi la borcanul gradat. Va verifica buna funcţionare a sursei
de aspiraţie, dacă sonda este bine fixată şi aspectul narinei, permeabilitatea sondei (aspiră cu o
seringă lichid din cavitate: dacă este înfundată asistenta va introduce ser fiziologic pe sonda
după care aspiră). Ea va notă în foaia de observaţie volumul şi aspectul lichidului aspirat. Va
observa permanent confortul fizic şi psihic al bolnavului.
Asistenta va supraveghea sonda vezicala a bolnavului: să fie bine fizata cu leucoplast pe
coapsa şi tubul să nu fie comprimat de membrele inferioare ale bolnavului, sacul colector va fi
plasat sub nivelul vezicii. Ea îl va goli la 6-8 ore, notând în foaia de observaţie cantitatea şi
aspectul urinii, anunţând doctorului orice semne ale unei eventuale infecţii (hematurie, urina
tulbure, temperatura).
Asistenta va efectua de mai multe ori pe zi toaleta genitală externă, respectând condiţiile de
asepsie. La indicaţia doctorului asistenta va scoate cât mai precoce sonda pentru a preveni
infecţia urinară.
Asistenta medicală va supraveghea tubul de dren şi plaga operatorie. Va verifica tubul să nu
fie cudat şi să fie permeabil, notând în foaia de observaţie volumul şi aspectul lichidului scurs.
După 3 zile asistenta medicală va luă tubul şi-l va retrage câţiva cmm/zi până în ziua 6 când îl
va scoate complet la indicaţia medicului. Asistenta medicală va observa zilnic plaga,
semnalând doctorului orice semn de complicaţie şi va efectua pansamentul steril al plăgii şi al
orificiului din jurul tubului. Asistenta va observa de mai multe ori pe zi starea venelor şi va
recolta sânge.
Asistenta medicală va prepara toate substanţele medicamentoase ce intră în cadrul
tratamentului, executa injecţiile şi montează perfuziile. Va urmări că perfuzia să nu se
oprească, să aibă un debit în jur de 30-40 picături/minut, va observa starea bolnavului în
timpul perfuziei, apariţia unor accidente locale sau fenomene generale, intervenind prompt în
funcţie de situaţie. Asistenta va calcula bilanţul hidric al bolnavului

17
.

18