Sunteți pe pagina 1din 5

TEST nr.

4
Subiectul I. Identificarea criminalistică. 1.2 (5) Deduceţi premisele ştiinţifice ale identificării
1.1 (3) Reproduceţi noţiunea de identificare criminalistice
criminalistică şi specificaţi deosebirea dintre a. Individualitatea (irepetabilitatea);
identificare şi diagnosticare b. Stabilitatea relativă:
Identificarea unor persoane sau obiecte, privită în sensul c. Reflectivitatea (însuşirea obiectelor de a se reflecta şi
ei cel mai larg - proprie multor domenii ale ştiinţei - a fi reflec-tate).
reprezintă elemental definitoriu al investigaţiilor Premisele ştiinţifice ale identificării criminalistice
criminalistice. Prin rezonanţa sa practică, acest proces În accepţie dialectică, identitatea constituie proprietatea
deţine un loc bine conturat, de maximă importanţă în fiinţelor şi obiectelor de a se manifesta individual, de a-şi
ansamblul cercetărilor criminalistice. Pe bună dreptate se demonstra prin proprietăţile şi caracteristicile lor
spune despre identificare că reprezintă „problema egalitatea cu ele înseşi şi concomitent, deosebirea de tot
centrală a investigaţiilor criminalistice”. Spre deosebire ce le înconjoară. Aşa cum se subliniază în literatura
de alte domenii, identificarea criminalistică impune criminalistică, identitatea «concentrează în sine toate
recunoaşterea unui obiect concret, ce poate avea proprietăţile şi însuşirile unui obiect, fenomen sau fiinţă
elemente sau însuşiri de natură să-l apropie de alte şi prin aceasta le deosebeşte de orice alt obiect, fenomen
obiecte asemănătoare, de acelaşi gen sau specie, dar care sau fiinţă».
se deosebeşte de toate acestea prin trăsături ce-l fac să fie Identitatea obiectelor materiale nu este contradictorie
identic numai cu sine însuşi. Identificarea criminalistică conceptului dialectic despre mişcarea universală şi
poate fi definită ca un proces de constatare a identităţii continuă a materiei, evoluţiei inerente a tuturor
unor persoane, obiecte sau fenomene aflate în legătură lucrurilor, fiinţelor sau a fenomenelor reale. Dialectica
cauzală cu fapta ilicită, prin metode ştiinţifice afirmă sistemul universal de echilibru, potrivit căruia
criminalistice, în scopul stabilirii adevărului în procesul schimbările lente cantitative nu afectează considerabil
judiciar. proprietăţile calitative ale obiectelor materiale, acestea,
Diagnosticarea criminalistica presupune depistarea, păstrându-şi caracteristicile individuale, rămîn relativ
examinarea si aprecierea indiciilor ce caracterizeaza stabile.
infractiunea in cauza, precum si persoanele implicate in
ea. 1.3(7) Determinaţi etapele identificării criminalistice.
Condiţiile de bază ale identificării criminalistice sunt: constă în memorizarea unei anumite imagini de către o
persoană, iar apo încercarea de a recunoaşte acest obiect
supus procesului de identificare; ori persoan după anumite semne, calităţi (memorarea
cţiile acestor semne înfăţişării infractorului de către martor şi prezentarea
identificatorii; ulterioară spre recunoaştere).
5. Identificarea criminalistică poate fi efectuată în două
procesului penal (în procesul de descoperire şi cercetare forme: procesuală şi “extra – procesuală”. Forma
a infracţiunii). procesuală de identificare este efectuată sub formă de
3. În procesul identificării sânt implicate două tipuri de expertiză judiciară sau
obiecte: prezentate spre recunoaştere sau în cadrul altor acţiuni de
I. Obiectul de identificat – obiectul căruia i se constată urmărire penală. Rezultatele acestei identificări sânt
identitatea; consemnate în rapoartele de expertiză şi procesele
II. Obiectul identificator – obiectul cu ajutorul căruia se verbale ale acţiunilor de urmărire penală, căpătând
constată identitatea.12 valoarea de probe. Identificarea “extra – procesuală” este
Obiectul de identificat este unic, pe când obiecte efectuată de către ofiţer de urmărire penală în procesul
identificatorii pot fi mai multe (modele de comparaţie). cercetărilor, percheziţiilor, ridicărilor, rezultatul acesteia
Obiectele identificatorii pot fi de provenienţă cunoscută neavînd valoare probantă. Aceasta are rolul de operaţiuni
şi necunoscută. de gândire îndreptate la obţinerea probelor. La forma
4. În teoria şi practica criminalistică sânt cunoscute două “extraprocesuală” se referă şi identificarea efectuată în
forme de reflectare a informaţiei: material-fixată şi scopuri operative de investigaţie, concluziile prealabile
memorial fixată (psihofiziologică). Forma material fixată ale specialistului etc.
de reflectare ainformaţiei presupune o reflectare a
semnelor obiectului ce formează urma pe alte materiale
sau obiecte primitoare de urmă (urme de încălţăminte,
urme de degete, urmele mijloacelor de transport), cât şi
fixarea material ilustrativă (imaginile foto, video) a
cadavrelor, persoanelor, încăperilor, documentelor etc.
Forma memorial fixată poartă un caracter subiectiv şi
Subiectul II. Probleme conceptuale ale tehnicii 3. Conţinutul tehnicii criminalistice este constituit din:
criminalistice. a) mijloacele criminalistice proprii;
2.1 (3) Reproduceţi noţiunea de tehnică criminalistică b) metodele, procedeele de aplicare a acestor mijloace şi
şi specificaţi importanţa ecesteia în ştiinţa metodele de soluţionare cu ajutorul acestora a sarcinilor
criminalistică. tehnico-criminalistice.
Tehnica criminalistică – comportament al criminalisticii 4. În dependenţă de izvorul apariţiei şi gradul de
care conţine metode şi procedee ştiinţific documentate adoptare la necesităţile justiţiei, metodele şi mijloacele
de ştiinţele fizice şi tehnice aplicate la descoperirea, tehnicocriminalistice pot fi distribuite în trei grupe:
fixarea, 16 ridicarea, examinarea, interpretarea urmelor a) metode şi mijloace special elaborate pentru
materiale ale infracţiunilor cât şi prevenirea lor. descoperirea si examinarea informaţiei cu caracter
probatoriu şi operativ;
2.2 (5) Determinaţi structura şi conţinutul tehnicii b) metode şi mijloace împrumutate de criminalistica din
criminalistice ca compartiment al acestei ştiinţe. alte ramuri de ştiinţă şi tehnică, adoptate între
Ţinând cont de obiectele tehnicii criminalistice, tipurile soluţionarea sarcinilor tehnico-criminalistice;17
de urme, particularităţile formării urmelor, sarcinile c) metode şi mijloace împrumutate din alte ramuri de
criminalisticii, tehnica criminalistică este distribuită la ştiinţă şi tehnică care sânt aplicate direct în criminalistică
rândul sau în următoarele ramuri: fără a suferi modificări de adaptare.
a) bazele tehnicii criminalistice; 5. Direcţiile principale de aplicare a tehnicii
b) fotografia judiciară, video-filmul judiciar; criminalistice spre preîntâmpinarea infracţiunilor sânt
c) traseologia judiciară; următoarele:
d) balistica judiciară; a) descoperirea condiţiilor ce favorizează săvârşirea
e) cercetarea criminalistică a scrisului de mină şi a infracţiunilor;
documentelor; b) formarea condiţiilor care ar permite identificarea
f) gabitologia judiciară rapidă a persoanelor care comit infracţiunea;
g) evidenţele criminalistice c) elaborarea şi implementarea mijloacelor criminalistice
Ca ramuri în curs de dezvoltare a tehnicii criminalistice care ar împiedica atingerea scopurilor criminale de către
pot fi menţionate cercetarea olfactivă (identificarea după infractori;
miros) şi vocalo-grafia (identificarea după voce). d) elaborarea mijloacelor de urmare a infractorilor.
6. Aplicarea tehnicii criminalistice trebuie să corespundă se 19 referă detectorul de metale, senzorii magnetici,
următoarelor condiţii: analizatori de gaze, etc.
a) accepabilitatea socială şi tehnică: corespunderea cu e) Mijloace de chimice – aplicate la rezolvarea urmelor
normele eticii, securitatea şi eficacitatea aplicării; de provenienţă biologică (soluţie ninhidrină de aceton);
b) legalitatea aplicării: prezenţa temeiurilor juridice; 3. Procesul de fixare a urmelor infracţiunii se
respectarea normelor şi formelor procesuale; oformarea caracterizează printr-un şir de acţiuni criminalistice.
procesuală a aplicării tehnicii criminalistice. Fixarea presupune stabilirea precisă a locului depistării
2.3 (7) Estimaţi clasificarea mijloacelor tehnico- crimei, obiectului material de probă, aprecierea stării
criminalistice. sale la momentul depistării, alegerea metodelor şi
2. Mijloace de depistare (descoperire) a urmelor mijloacelor de fixare a urmelor infracţiunii:
infracţiunii: 1. Mijloace fotografice – aparate de fotografiat d diferite
a) mijloace de iluminare – diferite surse de lumină modele şi accesoriile lor(inele prelungitoare, filtre de
artificială, care sânt aplicate în caz de insuficienţa de lumină...), video- înregistrarea.
lumină sau pentru luminarea suprafeţei obiectelor în 2. Mijloace de măsurare – se folosesc pentru stabilirea
corespundere cu necesităţile unor procedee de caracteristicilor constitutive şi mărimilor
fotografiere, înregistrarea video, iluminare (lumină reale ale obiectelor fixate(rigle, benzi gradate şublere,
dispersată, iluminarea sub unghi ascuţit, micro-metre, raportoare, busole...).
iluminarea în transparenţă, etc.). 3. Materiale pentru realizarea mulajelor şi copiilor sânt
În calitate de surse de lumină sânt aplicate lanterne, folosite în majoritatea cazurilor la fixarea urmelor de
lămpi foto, faruri, proiectoare, etc. adâncime (gips, ceară, parafină, componenţi de silicon şi
c) mijloace optice – diferite, unelte de mărire care permit de cauciuc...) pentr fixarea degetelor papilare sânt
mărirea limitelor posibilităţilor obişnuite a ochiului, folosite pelicule dactiloscopice, prafuri magnetice de
folosite la descoperirea şi cercetarea probelor materiale diferite culori
de mărime mică sau a unor părţi a lor (lupe, „topaz”, „rubin”, „malahit”, „sapfir”, „agat”. Acestea
microscoape, binocular, comparator stereoscopic, fiind folosite la relevare asigură şi fixarea
electronic, etc.). urmelor. Mijlocul principale de fixare şi obligatoriu este
d) mijloace de căutare – destinate pentru descoperirea descrierea în procesul verbal al acţiunii de anchetă
unor obiecte, cadavre şi părţi ale lor, metale, etc. La ele efectuată (art.163,CPP al RM). Descrierea trebuie
efectuată pe deplin şi cu cea mai mareobiectivitate,
precizie şi claritate.
4. Mijloacele de ridicare a urmelor infracţiunii. Urmele
infracţiunii depistate şi fixate necesită a fi ridicate. Cel
mai 20 optimal mod de ridicare este ridicarea urmei cu
întreg obiectul purtător al acesteia. Ridicarea ca şi
fixarea presupune activitatea care implică o păstrare a
urmelor şi caracteristicilor lor de identificare, care au
importanţă pentru stabilirea adevărului în cauză. În
practica organelor de interne se aplică pe larg trusele
criminalistice care includ în sine o serie de mijloacelor
de depistare, fixare şi ridicare a urmelor infracţiunii.