Sunteți pe pagina 1din 11

UNIVERSITATEA “VALAHIA” TÂRGOVISTE

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ ȘI ȘTIINTELE EDUCATIEI


SPECIALIZAREA:TEOLOGIE PASTORALĂ

STUDIUL NOULUI TESTAMENT

BOTEZUL DOMNULUI

Îndrumator stintific:
Pr. asist. univ. dr. Vârlan Florin
Student:
Cîrnaru Alexandru-Mihai
An 1
Grupa 1

1
CUPRINS

INTRODUCERE………………………………………………………….3
CAP. 1 BOTEZUL LUI IOAN-PREFIGURARE A BOTEZULUI
CREȘTIN…………………………………………………………………4-5
CAP. 2 BOTEZUL DOMNULUI……………………………………….6-8
CONCLUZIE …………………………………………………………….9
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………...10-11

2
INTRODUCERE

Inceputul participarii credinciosului la viața << in Duh>> îl constituie baia renașterii –


Botezul – sau iluminarea care se realizează prin rugaciune, apă si credința. 1 Această renaștere
2
prin apă este la fel de misterioasă ca și prin zămilsire trupească. Botezul este Taina prin care
omul, prin intreita cufundare in apă si prin rostirea formulei Botezului de catre savarșitor, din
starea de robie a păcatului intra in starea harica, curățandu-se de păcatul stramoșesc, și de
păcatele personale făcute până atunci, fiind renăscute spre o viață nouă și părtași roadelor
răscumpărării, prin jertfa crucii, devenind membru al Bisericii.3
Cuvântul “botez” provine din greacă și înseamna “a cufunda, a scălda, a spăla” si indica, in
creștinim, acea cufundare, spălare sau scăldare tainică cu apă, prin care omul păcatos se curața de
păcate și devine fiu și membru al biseicii. 4 Botezul mai este numit precum în Sfânta Scriptură și
în Sfânta Tradiție baia nașterii a doua, naștere de sus, baie mântuitoare, scăldatoare sfânta, izvor
sfânt, sfințire, apa vieții veșnice. Taina Botezului a fost instituita de Mântuitorul Hristos înainte
de înalțarea Sa la cer, prin cuvintele adresate Apostolilor: “Mergând învățați toate neamurile,
botezându-le în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh…” (Mt. 28, 19)

1
Magistrand Constantin Voicu, Probleme dogmatice in opera << Marele cuvânt Catehetic >> a Sfantului Grigorie de
Nissa, in <<Ortodoxia>>, XII(1961), nr. 2, p.224
2
Ibidem, p. 225
3
Pr. Prof. Dr. Isidor Todoran, Arhid. Prof. Dr. Ioan Zăgrean, “Teologia Dogmatică” , Manual pentru seminariile
teologice, ediția a III-a, Tiparită cu binecuvântarea I.P.S. Bartolomeu, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului si Clujului,
Editura Renaștera 2000, p. 301.
4
Preot Ioan Mihălcescu ( Mitropolitul Irineu), Dogmatica Iubirii, colecția “Clasici ai teologiei romanești”, apare cu
binecuvântarea I.P.S. Serafim Joantă, find coordonată de Pr. Prof. Dr. Dumitru Popescu, Editura “Clasici ai teologiei
romanești” 1998, p. 103

3
CAPITOLUL 1

BOTEZUL LUI IOAN-PREFIGURARE A BOTEZULUI CREȘTIN

Pentru a ajunge la Hristos cel ce e Lumina cea adevarată oferită de harul Sfintelor Taine,
trebuie deschisa poarta de acces, ușa spirituala care este Taina Sfântului Botez: “Pocaiți-vă și să
se boteze fiecare dintre voi in numele lui Iisus Hristos, spre iertarea păcatelor și veți primi darul
Duhului Sfânt( Fapte 2,38). Botezul este ușa de intrare in Biserică.
Duhul Sfânt este cel care se pogoara la fiecare Botez, deschide aceasta “ușă” a Bisericii
care este Trupul lui Hristos, trup pe care fiul îl zidește în Duhul Sfânt. 5 Prin harul Botezului se
2

realizează si prima unire cu Hristos, Fiul lui Dumnezeu Întrupat, deschizându-i ușa pentru a intra
in partea cea mai intima a ființei umane. Îi poate face Hristofori pe cei ce folosesc aceasta ușa a
botezului deoarece Domnul a deschis-o când a venit in lume spre a așesza Trupul său ca piatra de
temelie Bisericii, lăsând ca o dovadă veșnica sfântul său Sânge și Sfântul său Trup. 6 Venirea
Mântuitorului Hristos a fost precedată de un timp de pregatire, iar pregatirea s-a făcut prin
profețiile vechiului Testament.
Ultimul dintre acesti profeți este Sfântul Ioan Botezatorul, care apare in istorie ca
Înaintemergător al lui Mesia.Conștient de rostul misiuni sale, el cheamă poporul la pocaința
fapt care echivalează cu o schimbare a vieți morale a celor cărora se adresează . motivul pentru
care Sfântul Ioan cere cu insinstența înoirea vieții, este faptul că “s-a apropiat împarația
cerurilor” (Mt. 32). Cei ce se prezentau la Sfântul Ioan-spun Sfinții Evangheliști- erau botezați
prin cufundare in apele Iordanului după ce iși mărturiseau păcatele( Matei 3, 6; Marcu 1,5; Luca
3,3; Ioan 1,38). Deoarece era însoțit de pocăința se mai numea si botezul pocăinței.(Mt 1, 4)7

25
Drd. Marcel Alex. Săbău Sfânta Taina a botezului, in Studii teologice, Revista Anul XXXIV, nr. 5-6, mai-iunie 1982,
București p. 359
6
Ibidem, p. 360
7
Pr. Drd. Dumitru Viezuianu, Semnificațiile si rolul botezului în viața creștina după Noul Testament, in Studii
Teologice, Revista Institutelor Teologice din Patriarhia Româna, Seria a II-a, Anul XXXII, nr. 1-2, ianuarie-februarie
1980, București, p. 36

4
Botezul Sfântului Ioan propune necesitatea pocăinței, a regretului pentru păcatele săvârșite
și întreruperea lor, pentru menținerea in stare de curățire. 8 Scopul pentru care cel botezat trebuia
să se mențină în stare de curățire, era pregătirea pentru obținerea iertării pe care avea s-o
primească prin botezul instituit de Mântuitorul Iisus Hristos. 3

Botezul Sfântului Ioan avea menirea să pregătească botezul lui Iisus căci toată misiunea
precursorilor era menita sa pregatească venirea și opera lui Mesia. Chiar și Domnul dorește să
primească botezul de la Sfantul Ioan in ciuda împotrivirii acestuia(Mt. 3,14).
Dacă Mântuitorul se supune acestui rit de penitența, El nu o face pentru a-și mărturisi și
exprima păcatele deoarece El era sfințenia însăși. Mântuitorul dorea sa recunoască public
misiunea divina a precursorului Său. În acest scop El primește botezul de la Ioan și cu acest prilej
Tatăl și Duhul Sfânt descoperă lumii divinitatea lui Mesia : “Duhul s-a pogorât in chip de
porumbel iar din cer a venit un glas care a zis: Acesta este Fiul Meu iubit întru care am
binevoit”( Marcu 3, 16-17; Marcu 10,11; Luca 3,22).
Botezul Sfântului Ioan, deși era de la Dumnezeu(Ioan 1,35; Luca 3, 2-3) și se săvârșea
prin afundarea in apă(Matei 2,6-16) totuși era inferior botezului creștin deoarece nu avea în sine
puterea de a ierta păcatele, nici nu putea conferi harul sfințitor. Sfântul Ioan mărturisește limpede
în acest sens: “Eu unul vă botez cu apă spre pocăința, dar Cel ce vine după mine este mai
puternic decat mine. Lui nu-I sunt vrednic sa-I duc încalțămintea. Aceasta vă va boteza cu Duh
Sfânt și cu foc”(Matei 3,11; Marcu 1,8; Luca 3,16; Ioan 1, 15-16)9

CAPITOLUL 2- BOTEZUL DOMNULUI


38
Ibidem, p. 39
9
Ibidem, p. 40

5
În Noul Testament Botezul este denumit <<baia nașterii celei de a doua>>(Tit 3,5),
<<nașterea de sus>>(Ioan 3, 3), <<naștere din Duh>>(Ioan 3, 5-6). După spusele Sfantului
Apostol Pavel, cel ce se botează se naște la viață duhovnicească( 1 Tes. 5-5). Înnoirea si
iluminarea sunt specifice vietii creștine. 10 La aceasta acțune de iluminare a făpturii prin botez,
4

participă toate persoanele Sfintei Treimi. Un exemplu concludent in acest sens avem botezul
Domnului în Iordan(Matei 3, 16). Alături de Fiul si împreuna cu Tatal participa si Duhul Sfânt la
sfințirea credincioșilor. <<Dumnezeu ne-a descoperit aceste învațături prin Duhul Său, căci
Duhul toate le pătrunde, chiar și adâncurile lui Dumnezeu>>(1 Cor 2,10).
Aceste afirmatii explică cu prisosința cuvintele Mântuitorului atunci cand vorbește de
<<naștere din apă și din Duh>>(Ioan 3,5). Condiția esențiala pentru intrarea în împărăția
cerurilor este aceasta <<naștere în duh>> pentru ca <<ceea ce este născut în trup, trup este, iar
ceea ce este născut din Duh, duh este>>(Ioan 3,6). Este vorba aici de iluminarea divina care
creează în sufletul credinciosului o ambianță duhovnicească și-i îngaduie să întrezărească cu
ușurinta tainele lui Dumnezeu.11
Botezul “în numele lui Hristos” este diferit de toate abluțiuniile celorlalte religii prin virtutea
relației sale cu Hristos. Credincioșii sunt uniți cu Hristos în acțiuniile Sale de răscumpărare prin
12
moarte si prin înviere, si astfel trec din viața cea veche la viața cea nouă. Relația dintre botez si
unirea cu Hristos este indicata nu numai prin administrarea sa “ in numele lui Iisus”, dar
asemenea in enunțul fundamental de botez al lui Pavel, Galateni 3; 26-27: “Căci toti sunteti fii ai
lui Dumnezeu, prin credința in Hristos Iisus. Toți care ați fost botezați pentru Hristos, v-ați
îmbracat cu Hristos.”

Simbolismul a fost deosebit de apt pentru botezul creștin in timpurile apostolice de vreme ce
normal se facea prin cufundare și deseori aparent dezbracat.(Botezul iudeilor prozeliți insista pe
asta: când femeile erau botezate Rabinii iși întorceau spatele de la ele in timp ce femeile întrau în

410
Magistrand Dumitru Radu, Semnificația soterologică a Botezului Domnului, în <<Ortodoxia>>, VII(1985), nr. 4,
p.518
11
Ibidem, p. 520
12
Karl Christian Felmy, Dogmatica experientei ecleziale. Innoirea teologiei contemporane, Deisis, Sibiu 1999 p. 233

6
apă până la gât si apoi erau întrebate, ca ele să răspundă; trebuiau să aibă părul desfacut pentru a
asigura ca tot trupul a fost atins de apa). 13 5

Mai important decât simbolismul este realitatea exprimată prin asta: cei botezați “se
dezbrăcau” de viața lor veche și “se îmbracau” cu Hristos, așadar devenind una cu El, și astfel
fiind calificați să participe în viața în Împaratia lui Dumnezeu. Este un exemplu a lui Pavel de a
lega credința și botezul în așa fel încat înțelegerea teologica a credinței care se întoarce la
Domnul pentru măntuire, și a botezului unde credința este declarată, este una și aceeași.
Înstituirea Botezului ca taina a fost precedată de o oarecare pregătire, a fost prefigurat cu mult
inainte de venirea lui Mesia.14
Pentru a ajunge la Hristos cel ce e Lumina cea adevarata oferită de harul Sfintelor Taine,
trebuie deschisă poarta de acces, ușa spirituală care este Taina Sfântui Botez: “Pocaiți-vă și să se
boteze fiecare dintre voi în numele lui Iisus Hristos, spre iertarea păcatelor și veți primi darul
Duhului Sfânt” (Fapte 2, 38). Botezul este ușa de intrare în Biserica. Această valitate a fost
dovedită de la prima lucrare a Duhului lui Hristos asupra oamenilor, la Cincizecime, când
pogorându-se asupra Apostolilor și botezându-I în chip minunat al limbilor de foc, se alcătuiește
fața văzută a Bisericii Mântuitorului( Fapte 2,1).15
Botezul instituit de Mântuitorul Hristos, nu este săvârșit numai cu apa spre curățenie, ci cu
“apa cea vie” (Ioan 4,10). Această apă este sfințită de puterea sfințitoare a Duhului Sfânt: “De nu
se va putea naște cineva din apa și din Duh nu va putea intra în împărăția cerurilor”(Ioan 3, 5). În
botezul instituit de Mântuitorul se descopera oamneilor taina Sfintei Treimi, în numele căreia
este afundat fiecare credincios la Botez..

Aceste elemente erau inexistente la Botezul lui Ioan. Odata instituit de Mântuitorul, Botezul
devine mijlocul prin care credincioșii trec la viața noua. Botezul Sfantului Ioan era un rit, pe
cand botezul instituit de Mântuitorul este o Taina. Sfinții Apostolii ințelegand misiunea ce li s-a
încredințat încep să savârșească Taina Botezului dar numai după Cincizecime, pentru ca pe de o
parte Duhul Sfânt nu fusese trimis înca în lume spre a continua opera Domnului prin lucrarea
513
Ibidem, p. 234
14
Pr. Drd. Dumitru Viezuianu, op. cit. , p.37
15
Drd. Marcel Alex. Săbău, op.cit. p. 359

7
harului. Pe de altă parte, persoana a treia a sfintei Treimi -Sfântul Duh- nu era cunoscută
îndeajuns de Sf. Apostoli.
De acum botezul devine mijlocul de intrare in Biserica Noului Testament care pecetluiește
consensul creștinului cu lucrarea mântuitoare a harului, ca principiu a tuturor tainelor. După
spusele Sf. Apostol Pavel, cel ce primește botezul se îmbraca cu Hristos, iar prin afundarea in
apă participă tainic la moartea și învierea Mântuitorului(Gal. 3,27; Col 2, 12-13).16 6

Dacă Sfântul Evanghelist Ioan scoate în evidența indispensabilitatea îndreptarii “din apa și
din duh”( Ioan 3.5) astfel sfântul apostol Pavel subliniaza la rândul său imposibilitatea legi lui
Moise atunci când spune iudeilor din Antiohia Pisidei :”prin Acesta (Hristos) vi se vestește
iertarea păcatelor și de toate câte nu ați putut să vă îndreptățiți în legea lui Moise întru Acesta tot
ce se crede se îndreptează” (F. Ap. 13, 38-39) superioritatea îndreptări în Hristos fața de
îndreptarea din lege este arătată ca fiind un rod al harului : “legea s-a dat prin Moise iar harul și
adevărul s-au dat prin Iisus Hristos.” 17

CONCLUZIE

Dacă prin apă se sfințește trupul, astfel prin Duhul Sfânt se sfințește sufletul omului care se
botează.18 Dupa sfântul Ioan Hrisostom botezul este începutul bunurilor duhovnicești, iertarea
păcatelor sfințirea împărtășirea Sfântului Duh . Iar Nicolae Cabasila 19 adaugă și împăcarea

616
Pr. Drd. Dumitru Viezuianu, op.cit. p. 37-41
17
Diacon Dr. Ioan Caraza, Sfântul Ioan Botezatorul Înaintemergatorul Domnului. Botezul cu Duh Sfânt in Hristos, Ed.
Episcopiei Sloboziei și Călărasilor, Slobozia, 2000, p.158

8
omului cu Dumnezeu, sălășluirea lui Dumnezeu in om deschiderea ochilor sufletești în fața
luminii dumnezeiești. 7

Botezul este o mărturie a faptului că Dumnezeu nu osândește pe omul cel vechi, dar prin
Hristos îl lumineaza arătaându-i că locuiește “în latura și umbra morții” (Isaia 9, 1). Lumina lui
Hristos este ca “sarea” care se pune pe “dospirea” care a stricat “azima” dupa păcatul strămoșesc
, pentru tămăduirea acesteia căci orice alte dulcegării (“Certa-mă-va dreptul cu mila si mă va
mustra, iar untuldelemn al păcatosului să nu ungă capul meu”- Ps. 140,5) ar face ca ea să nu se
mai vindece niciodată. 20
Nevoia șederii în Hristos prin Duhul Sfânt este evidențiată de Sfântul Apostol Pavel și prin
sublinierea unicitații Botezului: ”Ceea ce a murit, a murit păcatului o dată pentru totdeauna, iar
ce este viu, trăieste pentru Dumnezeu. Asa și voi socotiți-vă că sunteți morți pentru păcat, dar vii
pentru Dumnezeu în Iisus Hristos Domnul nostru”(Romani 6, 10-11).

BIBLIOGRAFIE

1. Biblia sau Sfânta Scriptură, tiparită sub îndrumarea și cu purtarea de grijă a


Preafericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, cu aprobarea
Sfântului Sinod, E.I.B.M.B.O.R., București, 1997,
2. Cabasila, Nicolae, Despre viața în Hristos, Ed. I.B.M.B.O.R., București,
1997,

718
Sfântul Ioan Hrisostom “Omili la cartea Faptele Apostolilor’’, 11, P. G. 60, colecția 28
19
Nicolae Cabasila “Despre viața in Hristos” , Ed. IBMBOR, București 1997, p.40
20
Diacon Dr. Ioan Caraza, op.cit., p. 150

9
3. Caraza, Diacon Dr. Ioan, Sfântul Ioan Botezătorul Înaintemergătorul
Domnului. Botezul cu Duhul Sfânt în Hristos, Ed. Episcopiei Sloboziei și
Călărașilor, Slobozia, 2000,
4. Flemy, Karl Christian, Dogmatica experienței ecleziale. Înnoirea teologiei
ortodoxe contemporane, Deisis, Sibiu, 1999,
5. Mihălcescu, Preot Ioan(Mitropolitul Irineu), Dogmatica iubirii, colecția
“Clasici ai teologiei romanești”, apare cu binecuvântarea IPS Serafim
Joantă, find coordonată de Pr. Prof. Dumitru Popescu, Editura “Clasici ai
teologiei romanești” 1998,
6. Radu, Magistrand Dumitru, Semnificația soterologică a Botezului
Domnului, in <<Ortodoxia>>, VII(1955), nr. 4,
7. Sabau, Drd, Marcel Alex. Sfânta Taină a Botezului, Anul XXXIV, nr. 5-6,
Mai-Iunie Bucuresti, 1982,
8. Sf. Ioan Hrisostom, “Omilii la cartea Faptele Apostolilor”, 11, P.G. 60,
col.28
9. Todoran Pr. Prof. Dr. Isidor; Prof. Dr. Ioan Zagrean, “Teologia Dogmatică”,
manual pentru Seminariile Teologice, ediția a III-a, Tipărită cu
binecuvântarea IPS Bartolomeu, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și
Clujului, Editura Renașterea 2000,
10. Viezuianu, Pr. Drd. Dumitru, Semnificațiile și rolul botezului în viața
creștină după Noul Testamment, în Studii Teologice, Revista Institutelor
Teologice din Patriarhia Româna, Seria a II-a, Anul XXXII, nr.1-2, Ianuarie-
Februarie, București, 1980,
11. Voicu, Magistrand Constantin, Probleme dogmatice in opera << Marele
cuvânt Catehetic >> a Sfântului Grigore de Nissa, în <<Ortodoxia>> ,
XIII(1961), nr. 2,

10
11