Seminar 3 Piața muncii și șomajul

• Piața muncii este spațiul economic în care angajatorii (cererea de muncă)

se întâlnesc cu posesorii de forță de muncă (oferata de muncă), angajații și
unde se formează salariul- ca preț pe piața muncii. Piata muncii-
reprezinta un sistem de relatii specifice intre purtatorii cererii si ofertei
de munca realizate potrivit reglementarilor existente prin care se
stabilesc conditiile de angajare, durata acesteia si marimea salariilor
consemnate intr-un contract oficial (de munca).

• Cerere de munca – reprezinta nevoia de munca salariala ce se formeaza

intr-o economie de piata concurentiala la un moment dat sau pe o anumita
perioada, exprimata prin numarul locurilor de munca
• Oferta de munca- reprezinta resursele de munca de care dispune
societatea la un moment dat si care se delimiteaza pe baza urmatoarelor
criterii: salarizare, posesia aptitudinilor fizice si intelectuale necesare
pentru o munca, cautarea sustinuta a unui loc de munca, precum si
disponibilitatea unei persoane de a ocupa imediat un loc de munca.
•

Oferta de muncă provine din rândul populației active (angajaților) care au de

ales între a lucra și a petrecere mai mult timp liber. Curba ascendentă a ofertei
forței de muncă indică faptul că oamenii răspund la o creștere a salariului
muncind mai multe ore și bucurându-se de mai puțin timp liber. Și invers.
Cererea de munca provine din rândul firmelor și a instituțiilor publice, și
reprezintă cantitatea totală de munca necesara desfășurării activităților
economico-sociale dintr-o țăra la un moment dat.
 Ca pe orice piață, există un preț.
În cazul de față este vorba de prețul muncii (salariul nominal) ce
variază în funcție de cererea și oferta de muncă există la un moment dat. La
nivelul de echilibru, salariul reflectă contribuția marginală a muncii lor la
producția de bunuri și servicii.
Salariul este venitul posesorilor factorilor de munca ca plata sau
recompensa băneasca pentru munca depusa pe piața muncii prin confruntarea
cererii cu oferta de munca, iar mărimea sa depinde de eficienta cu care este
utilizat factorul muncă. Aici putem distinge în 2 tipuri de salarii:

• Salariul nominal (SN)- reprezintă suma de bani pe care individul o

primește pentru efortul fizic și intelectual depus. După ce își plătește taxele și
impozitele rezultă un salariu nominal net.
• Salariul real (SR) -reprezintă cantitatea de bunuri si servicii de consum
personal care poate fi cumpărată la un moment dat cu salariu nominal net.
• IPC - indicele prețului bunurilor de consum

𝑆𝑎𝑙𝑎𝑟𝑖𝑢𝑙 𝑟𝑒𝑎𝑙 (SR)=𝑆𝑎𝑙𝑎𝑟𝑖𝑢𝑙 𝑛𝑜𝑚𝑖𝑛𝑎𝑙 (SN)/𝐼𝑃𝐶

În dinamică, salariul real este ilustrat de indicele salariului real, care se

determină astfel:

ISR=ISN/IPCx100,
ISR=SR1/SR0 x100 ; ISN=SN1/SN0x100; IPC=IPC1/IPC0x100

Trebuie menționat faptul că această piață nu este una perfectă.

Imperfecțiunile pieței muncii sunt determinate de o serie de factori, cum
ar fi: existența salariului minim pe economie, precum şi rolul jucat de
sindicatele sau patronatele cu putere de a influența salariile de pe această piață.
Salariul minim reprezintă salariul fixat pe cale legală, având ca scop protejarea
salariaților. Dacă nivelul inițial al salariul minim este relativ mic, o creştere a
acestuia nu va antrena un efect negativ asupra ocupării forței de muncă din
economie. În schimb, dacă salariul minim este destul de ridicat, o creştere a
acestuia va influența în sens negativ nivelul ocupării din economie.
 Privind în ansamblul unei economii, evoluția şi dezvoltarea pieței muncii
în general este influențată de anumiți factori ce se grupează în două categorii:
(1) evoluția produsului intern brut, respectiv a producției industriale,
agricole şi a serviciilor;
(2) evoluția tranzacțiilor comerciale, a circulației monetare şi a creditului;
(3) restructurarea economiei naționale şi a fiecărei ramuri în parte şi
apariția unor noi domenii de activitate sub impulsul progresului tehnico-
ştiințific;
(4) variația productivității muncii la nivel de ramură sau sector, dar şi la
nivel individual ş.a.
Piața muncii este în echilibru atunci când: cererea de muncă (Cfm)=oferta de
muncă (Ofm).

Piața se poate dezechilibra atunci când Cfm>Ofm sau Ofm>Cfm.

Atunci când Ofm>Cfm , pe piață apare un dezechilibru numit Șomaj

Ce este șomajul?

Șomajul reprezintă o stare de dezechilibru pe piața muncii și se manifestă

atunci când oferta de muncă este mai mare decât cererea de muncă.
Cine poate fi considerat șomer?
Cea mai răspândită definiție a şomerului (dată de Biroul Internațional al
Muncii) menționează că este considerat şomer o persoană care îndeplineşte
concomitent următoarele condiții: este aptă de muncă, nu munceşte, este dispusă
să desfăşoare o muncă salarială sau nesalarială şi este în căutarea unui loc de
muncă.
De asemenea, pentru asigurarea unui grad de comparabilitate între țări, în
statistica internațională se au în vedere următoarele categorii de populație:

• populația ocupată (PO), formată din persoanele care prestează o muncă

salarială, inclusiv cei care sunt temporar indisponibili din cauza unei boli,
a unui accident sau pentru că sunt în concediu;
• șomerii (Nr.Șomeri), care cuprind acele persoane care nu lucrează şi
caută în mod activ un loc de muncă =PAN
• populația inactivă (PI), formată din restul populației în vârstă de muncă,
dar inaptă, cei care au îndeplinit vârsta standard de pensionare, persoanele
cu anumite dizabilități, aici incluzându-se studenții, casnicele, militarii în
termen.
• populația activă disponibilă (PAD) cuprinde toate persoanele care
furnizează forța de muncă disponibilă pentru producția de bunuri şi
servicii în timpul perioadei de referință, incluzând populația ocupată şi
şomerii
Grafic 1. Categorii de populație în România (mii persoane, 2015)

Categorii de populație în România (mii persoane, trimestrul IV 2019)

Categorii de populaţie în trimestrul IV 2019 - mii persoane

- Populaţia activă (9008)

- Populaţia ocupată* (8654)

Şomeri*** (354)

Salariaţi* (6586)

Alte categorii * * (2068)

* Inclusiv forţele armate şi asimilaţi şi persoanele care lucrează în sectorul informal şi la negru.

** Alte categorii: patroni, lucrători pe cont propriu, lucrători familiali neremuneraţi şi membrii
societăţilor agricole sau ai cooperativelor neagricole.

*** În conformitate cu standardele Biroului Internaţional al Muncii (BIM). Rata de ocupare a

populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost, în trimestrul IV al anului

Putem calcula următorii indicatori:

PT=PAD+PI ; RPAD=PAD/PTx100; RPI=PI/PTx100

RPAD+RPI=100%

PAD=PO+PAN; Go=PO/PADx100 și Gn=PAN/PADx100

Go+Gn=100%

𝑅𝑎𝑡𝑎 ș𝑜𝑚𝑎𝑗𝑢𝑙𝑢𝑖 (Rș)=nr.de ș𝑜𝑚𝑒𝑟𝑖/𝑃𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎ț𝑖𝑎 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣ă ∙100

𝑅𝑎𝑡𝑎 ș𝑜𝑚𝑎𝑗𝑢𝑙𝑢𝑖=nr. de ș𝑜𝑚𝑒𝑟𝑖/𝑃𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎ț𝑖𝑎 𝑜𝑐𝑢𝑝𝑎𝑡ă∙100

Din perspectiva macroeconomiei, șomajul descrie acea situație de pe piața muncii caracterizată
printr-o utilizare parțială a resurselor de munca. Pentru analiza economică a unei țări, rata
șomajului prezintă importantă deosebită, care poate fi determinată în două moduri: prin
raportarea numărului de șomeri la populația ocupată, precum şi prin raportarea numărului de
șomeri la oferta agregată de muncă totală (populația activă disponibilă: 15-64 de ani).

Grafic 2. Evoluția ratei șomajului la nivelul UE

Rata şomajului total (%) pe anul 2019, pe luni, ianuarie-decembrie, în România: 3,32/ 3,31/ 3,19/
3,00 /2,92/ 2,95/3,01/ 3,03/ 3,00/ 2,98 /2,98/ 2,97

Există mai multe teorii cu privire la apariția șomajului. Dar înainte de asta,
trebuie să clarificăm ce înseamnă șomajul voluntar și șomajul involuntar:
• Șomajul voluntar este reprezentat de acei indivizi care la nivelul
salariului de echilibru existent pe piață, nu sunt dispuși sa lucreze, dar ar fi
dispuși sa lucreze pentru un salariu mai ridicat, sau refuzul de a se angaja al
celor care apreciază că salariul si condițiile de muncă nu recompensează
eforturile pe care ei le-ar face când lucrează

• Șomajul involuntar (clasic) e reprezentat de acei indivizi care la nivelul

salariului de echilibru existent pe piața, sunt dispuși sa lucreze, dar nu pot face
acest lucru deoarece nu exista locuri de munca disponibile.
 În literatura economică există mai multe forme de șomaj: tehnic,
tehnologic, ciclic, conjunctural, structural, sezonier, tranzitoriu, de
discontinuitate, natural etc. (vezi mai multe la curs).

Aplicații rezolvate:

1. Dacă prețurile cresc cu 12,5%, ce modificări va suferi salariul nominal

astfel ca salariul real să rămână constant?
ISN?

SR0=SR1 (100%)=> ISR=SR1/SR0x100=100%

P1=112,5%P0=1,125 P0 , rezultă că IPC=112,5% (IPC=IPC1/IPCox100)
ISR=ISN/IPC=>
ISN=ISRxIPC= 100%x112,5%x100=112,5% =>salariul nominal a crescut
cu 12,5% pentru că salariul real (puterea de cumpărare) a rămas constat
(nu s-a modificat), iar prețurile au crescut cu 12,5%

2. Ce modificare vor înregistra prețurile dacă salariul nominal a crescut cu

12% din reducerea cu 8% a salariului real?
IPC=?
SN1=1,12SN0 și SR1=0,92SR0
ISN=SN1/SN0x100=1,12SN0/SN0x100=112%
ISR= SR1/SR0x100=0,92 SR0/SR0x100=92%
ISR=ISN/IPC, rezultă IPC=ISN/ISR=112%/92%x100=121,7%,
rezultă că prețurile au crescut cu 21,7%

3. Dacă salariul nominal în T0 a fost de 1.200 lei și în perioada următoare a

înregistrat o creștere cu 20% și prețurile au scăzut cu 10%, să se determine
ce a făcut salariul real (a scăzut sau a crescut și cu cât)?
ISR?
SN0=1.200 lei și dacă a crescut cu 20% rezultă SN1=1,2x1.200 lei = 1.440
lei, rezultă că, ISN=SN1/SN0x100= 1.440/1.200x100=120%
P1=0,9P0, rezultă că IPC=90%
ISR=ISN/IPC=120%/90%x100=133,33%, rezultă că salariul real a
crescut cu 33,33%
4. Dacă raportul dintre numărul de șomeri și populația ocupată a fost de
1/4 și dacă știm că PAD (populația activă disponibilă) este alcătuită din
numărul de șomeri și PO (populația ocupată), să se calculeze rata șomajului
la populația activă diponibilă?

Nr.șomeri/PO=1/4
PAD=număr de șomeri+PO=1+4=5
Rș=Număr de șomeri/PADx100=1/5x100=20%

5. Dacă populația totală a unei țări (PT) a fost de 25 milioane persoane, rata
populației active disponibile (RPAD)=80% și PO (populația ocupată)=15
milioane persoane, să se calculeze: PI, PAD, PAN și Rș?
RPAD=PAD/PTx100, rezultă PAD=80%x25 milioane pers.=20 milioane
pers.,
PT-PAD=PI=5 milioane persoane
PAN=PAD-PO=20 milioane pers.-15 milioane pers.=5 milioane pers.
Rș=număr de șomri/PAD= 5 milioane pers./20milioane pers.x100=25%