Lostrita (rezumat)

de Vasile Voiculescu

De-a lungul râului Bistrita, una dintre placerile localnicilor, era pescuitul.
Printre acestia se afla si Aliman,acesta era cel mai norocos si mai pasionat de
arta pescuitului. Acesta era un tânar chipes, voinic si saritor.
În apele Bistritei, salasluia un peste frumos, cu cap de somn, trupul zvelt
de salau si pielea pestrita, colorata cu auriu si cu bobite rosii-ruginii ca a
pastravului, numit lostrita. Acest peste era carnivor si se arata foarte rar,
provocând adevarate competitii între pescarii care vroiau cu orice pret sa-l
prinda. Dar multi dintre acestia si-au gasit moartea în încercarea de-a prinde
pestele. Satenii au început sa creada ca lostrita, era de fapt, forma pe care o lua
necuratul, pentru a-i ademeni, sfârsind prin a-i îneca.
Insa Aliman era obsedat cu gandul de a prinde Lostrita, acesta statea
toata ziua pe malul râului, reusind chiar sa o prinda de doua ori; o data în
undita, iar a doua oara în brate, într-o apa de mica adâncime. Tot de atâtea ori,
lostrita a reusit sa scape. Din pacate, pentru Aliman, prinderea lostritei a
devenit o obsesie. Dupa o iarna geroasa, în care lostrita nu a mai aparut, a
sosit primavara, iar apele Bistritei, extrem de învolburate, au adus printre
altele, si o luntre cu o fata lesinata din satele de la munte. Aliman a salvat-o,
dupa care a luat-o acasa la el, îndragostindu-se nebuneste de ea si asemanând-
o cu lostrita, spre marea îngrijorare a satenilor. Dupa o buna bucata de vreme,
în care cei doi amorezi si-au facut planuri, apare mama fetei, luând-o acasa cu
mare scandal. În urma plecarii fetei, Aliman a devenit deprimat, apatic , câte-
odata chiar absent, neinteresându-l nimic. Fiind însa un barbat bine-facut si
chipes, o fata mai îndrazneata, s-a hotarât sa-l ia de sot. Pregatirile erau facute,
însa, în toiul nuntii venise un satean sa dea vestea precipitat ca-n râul Bistritei,
a aparut din nou lostrita. Auzind, Aliman una ca aceasta nu mai statu pe
gânduri si repede fugi spre râu si se arunca în valurile învolburate, prinzând
lostrita în brate si protejând-o de bustenii din apa. În fapta lui nebuneasca, el
si-a pierdut viata, salvând lostrita.
Aceasta întâmplare este adesea povestita si astazi de oamenii care urca cu
carutele la munte pentru lemne, fiecare mai adaugând si înflorind câte ceva.