Metode tradiţionale.

Problematizarea

Problematizarea este una dintre metodele cele mai utile prin potenţialul euristic şi
activizator, deoarece îi pune pe elevi în faţa unor dificultăţi create în mod deliberat, în
depăşirea cărora, elevul învaţă ceva nou prin propriul efort. Prin crearea de către profesor
a unor situaţii – problemă, elevii învaţă prin descoperire. Această metodă presupune trei
etape succesive:
a. Etapa declanşatoare, când profesorul sau elevii prezintă situaţia – problemă.
Elevii dau soluţii, dintre care este ales răspunsul corect;
b. Etapa tensională, apărută între solicitare şi cunoştinţele anterioare ale elevilor;
c. Etapă rezolutivă – alegerea soluţiei optime (etapă în care elevii lucrează efectiv)
d. Verificarea soluţiei alese şi a rezultatelor (etapă în care, la solicitarea cadrului
didactic, elevii îşi justifică soluţia pentru care au optat şi modalităţile prin care au ajuns la
ea).

Exemplu
Problematizarea se poate aplica:
a) la orele de limbă şi comunicare.
Clasa a VIII-a:
Cum se pot evita construcţiile pleonastice?
Cum statibiliţi diferenţa dintre prefix/sufix şi prefixiod/sufixoid?
b) la orele de lectură/literatură:
Text-suport: balada Monastirea Argeşului (clasa a VIII-a)
Observaţi conflictul complex reliefat de subiectul baladei Monastirea Argeşului: cel exterior,
dintre domnitor şi zidari, respectiv, cel interior, profund, dintre latura de creator şi latura de
om a lui Manole.
Exemplu de situaţie-problemă: Deoarece Manole îşi sacrifică atât soţia, cât şi propria viaţă,
pentru a înălţa un edificiu de o frumuseţe deosebită, poate fi considerat un învins?