Sunteți pe pagina 1din 34

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREŞTI

FACULTATEA DE FINANŢE, ASIGURĂRI ,BĂNCI ŞI BURSE DE VALORI

LUCRARE DE LICENŢĂ
ANALIZA FINANCIARĂ COMPARATIVĂ A FIRMELOR DIN SECTORUL PUBLIC

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: ABSOLVENT:


LECT.UNIV.DR.FILIP TEODOR MIHAELA ALEXANDRA
IORGULESCU PĂUN
CUPRINS

INTRODUCERE1
STADIUL CUNOASTERII 2

I ANALIZA SECTORULUI DE ACTIVITATE 4


1.1. ANALIZA SECTORULUI DE ACTIVITATE 5
1.2. DESCRIEREA ACTIVITATII COMPANIILOR 6

II DESCRIEREA METODOLOGIEI
III. REZULTATELE STUDIUL EMPIRIC
3.1. ANALIZA SITUATIILOR FINANCIARE 11
3.1.1. Analiza bilantului 12
3.1.2. Analiza contului de profit si pierdere 12
3.1.3. Analiza fluxurilor de trezorerie 12

3.2 ANALIZA PE BAZA DE RATE 11


3.2.1. Rate de rentabilitate 12
3.2.2. Rate de finantare 12
3.2.3. Rate de rotatie 12
3.2.4. Rate de piata 12

CONCLUZII

2
INTRODUCERE

In lucrarea de licenta am realizat comparatia financiara intre firmele de transport comun din
Bucuresti , intreprinderile fiind : METROREX S.A., transportul public subteran si Socieatate de
Transport Bucuresti ( STB) , transportul public de suprafata. Am ales sa fac aceasta tema
deoarece obiectivul acestor institutii este servirea interesului public. Motiv pentru care am
evidentiat indicatorii principali ai activitatii , evolutia lor pe o perioada de 10 ani , perioada fiind
2008-2017, incepand cu anul in care a fost declansata criza financiara in Romania.

Analiza financiara reprezinta analiza conturilor anuale , constant in contientizarea trecutului


si a prezentului ,in primul rand pentru a isi vedea adevarata pozitie pe piata, iar in al doilea
pentru a-si dezvolta strategiile in viitor pentru conditii mai optime.

Lucrarea este elaborata pe 3 capitole Ea prezinta stadiul cunoasterii in domeniu , partea


aplicativa pentru care am facut calcule , reiesind situatiile financiare anuale si concluziile la care
am ajuns in urma acestei analize. Primul capitol, sub denumirea de ,, Analiza financiara a
intreprinderii ” evidentiaza principalii indicatori pe baza carora se vor afla situatiile financiare in
activitatile economice a celor doua intreprinderi analizate. Am facut o analiza completa a
pozitiei financiare pe baza bilantului financiar si a conturilor de profit si pierdere. Am aratat
corelatii intre situatia neta, fondul de rulment, nevoia de fond de rulment, trezoreria neta ,
diagnosticul rentabilitatii dar si al riscului financiar. La finalul capitolului am relatat gradul de
solvabilitate si de lichiditate al intreprinderii . Al doilea capitol prezinta rezultatele calculelor
obtinute pe baza indicatorilor dar si interpretarea acestora, iar ulterior am comparat cele doua
intreprinderi . Cel de al treilea capitol sunt prezentate concluziile trase in urma analizelor si
calculelor.

3
I . ANALIZA SECTORULUI DE ACTIVITATE

1.1 ANALIZA SECTORULUI TRANSPORTURILOR ÎN CORELAȚIE CU CONJUNCTURA


MACROECONOMICĂ
Sectorul transporturilor 1 se caracterizeaza prin pondere mare a activelor imobilizate,
caracterizate de lichiditate scazuta si cu durata de amortizare lunga. Totusi, avand in vedere
incadrarea acestora in sectorul publc voi analiza separate impactul alocarilor de resurse de la
bugetul public, separat de bugetele companiilor ale investitii.
Impactul macroeconomic este limitat, dat fiind faptul ca aceaste doua companii se incadreaza
in sectorul public si nu sunt supuse unui mediu concurential, cum este sectorul transporturilor
privat caracterizat in mare masura de companii de taximetrie si UBER. Desi STB si Metrorex au
un rol similar cu al unui market maker, ocupand o pozitie echivalenta de monopol iar dinamica
din piata tansporturilor in ansamblu are un impact minim, voi analiza situatiile financiare si prin
prisma impactului politicii fiscal-bugetare asupra performantei financiare a acestora, avand in
vedere alocarile periodice de la bugetul public (al primariei capitalei) sub forma fie de subvetii
fie de fonduri pentru proiecte de modernizare.
In orizontul de timp ales pentru analiza pe termen scurt si mediu, 2016-2018 politica bugetara
este in 2016-2017 caracterizata de masuri expansionist, prin majorarea cheltuielilor in sectorul
public, atat prin investitii in mijloace fixe (proiecte de modernizare) cat si majorarea cheltuielilor
administrative (personal) umand in 2018 masuri de sens contrar, restrictive prin cresterea
presiunii fiscale asupra sectorului privat.
1.2 DESCRIEREA COMPANIILOR ANALIZATE

Societatea Comercială de Transport cu Metroul București METROREX S.A. este o societate


comercială cu capital integral de stat ce funcționează sub autoritatea Ministerului
Transporturilor. Compania asigură serviciul de transport public de metrou în municipiul
București pe baza unui contract de servicii publice de transport cu metroul. Deoarece costul
biletelor (care este stabilit de minister și celelalte venituri nu acoperă costurile, compania este
subvenționată de Statul Român, în anul 2015 primind aproximativ 412,2 milioane RON
(subvenții pentru exploatare, dar și pentru investiții), sumă care reprezenta peste 60% din
cheltuielile pentru acel an (664 milioane RON).
Putem constata ca aceste doua companii indeplinesc nu numai functie de furnizor de bun public
dar si un canal de colectare a veniturilor bugetare, fiind totodata finantat de catre stat prin fonduri
neramburasbile si alte sume alocate de la bugetul de stat (subventii) . Deosebirea principala fata
de o companie private este faptul ca nu vom putea performanta activitatii companiei pune pe

1
Analiza bazata pe rapoartele de activitate 2015 – 2018 a Metrorex si STB publicate pe site-ul oficia si rapoarte
privind activitatea investitionala (Contracte exploatare, contracte investitii)

4
seama veniturilor totale, in acest caz voi urmari doar resursele generate de activitatea de
exploatare.
Asadar, obiectul analizei este reprezentat de doua companii ce furnizeaza un bun public si
potential concurente in functie de zona geografica ce va fi acoperita in viitor in functie de
investiile in extinderea retelei de transport. In momentul de fata nu exista un mediu competitive
in acest sector la tranporturilor public atat timp cat ambele sunt detinute de statul roman, posibil
doar pe termen lung odata cu extinderea magistralelor. Singurul potential concurent fiind din
sectorul privat, dar in acest sens METROREX si STB beneficieza de avantaj competitiv data de
infrastructura retelei. In privinta analizei competitiei din acest sector nu sunt disponibile date
privind cotele de piata.
Din punct de vedere al dinamicii politicii investitionale2, cele doua entitati au in comun
investitiile in mijloace mobile in perioada 2014-2017
2013, METROREX : Achizitia trenurilor CAF din Spania
2016, RATB: achiziţii care vizează mai multe mijloace tehnice, specifice desfăşurării
activităţilor de transport, întreţinere şi reparaţii ale Regiei, mijloace care ne vor ajuta la o mai
bună şi eficientă intervenţie în timp util pentru a putea înlătura rapid efectele unor incidente
nedorite. Conform raportului de activitate, finanţarea acestor proiecte este asigurată cu resurse
provenind din bugetul Primăriei Municipiului Bucureşti, si programul de investiţii al Regiei sau
din programele de reparaţii anuale.
Principalele investitii au constat in modernizarea tramvaielor tip v3a93 în varianta v3a –
ppc – ca, a automatelor automate de vânzare titluri de călătorie instalaţie de semnalizare a
prezenţei vagoanelor de tramvai în pasajul Lujerului. De asemenea, R.A.T.B. a achiziţionat un
număr de 5 terminale automate de vânzare a titlurilor de călătorie.

2016, Metrorex: modificarea preturilor tichetelor de calatorie, aceasta masura fiind potential
generatoare de cerstere a cifrei de afarceri din transport calatori avnd in vedere ca cererea pentru
acest produs este caracteriazata de elasticitate redusa. Printre proiectele finantate conform
raportului de activitate se numara Magistrala 2 Berceni - Pipera. Lucrari pentru realizarea
Licitatiei unui nou acces la statia Tineretului, lucrari de decopertare, asfaltare, consolidare si
hidroizolatie si investitii in intretinerea statia de metrou Gara de Nord 1,statia Pipera si Grivita.

2
Metrorex : centralizator achizitii publice - FONDURI DE INVESTItII la 25.05.2017
PAAP-2016_Fonduri nerambursabile

5
2017, Metrorex: salariile angajatilor Metrorex sunt majorate iar compania urmareste extinderea
retelei conform proiectului Magistrala 5. Drumul Taberei – Pantelimon., Magistrala 4. Racord 2.
Parc Bazilescu – Străulești. Lucrări de construcții tunel, galerie, stații, depou.

II DESCRIEREA METODOLOGIEI

2.1. ANALIZA POZITIEI FINANCIARE


Pozitia financiara a unei intreprinderi se defineste pe baza informatiilor din bilantul contabil
(analiza patrimoniala). Comapararea gradului de exigibilitatea pasivelor si gradului de
lichiditatea activelor este benefica in evaluarea riscului de neachitare. Lichiditate reprezinta
capacitatea activelor de a fi transferate in cash , iar exigibilitatea reprezinta capacitatea pasivelor
de a fi rambursate la o anumita scadenta. Ca pozitia financiara sa fie una pozitiva capitalul
propriu trebuie sa fie mai mare sau cel putin egal cu datoriile , aceasta indica ca intreprinderea
are posibilitatea sa isi plateasca datoriile fata de terti , pe tot parcursul desfasurarii activitatii.
Activele imobilizate ( corporale ,necorporale,financiare) sunt bunurile sau valorile care nu se
consuma la prima utilizare , folosinta lor este de mai mare de un an, pe cand activele circulante
(stocuri,creante,investitii pe termen scurt , casa,conturi la banci) sunt bunurile sau valorile care
se folosesc o singura data , folosinta lor fiind pe o perioada scurta , mai mica de un an.
Capitalurile proprii ( activele nete ) reprezinata totalitatea bunurilor banesti investite intr-o
intreprindere.

Bilantul este documentul contabil de sinteza cu ajutorul caruia pot fi reprezentate intr-o
structura impusa de reglementarile contabile ,activele, capitalurile proprii si datoriile
patrimoniului, din ele rezultand activitati pe o anumita perioada. Bilantul asigura generalizarea si
centralizarea datelor intr-o forma unitara si sistematica ,prezentand un control al activitatii
derulate si rezultatele obtinute . Pentru elaborarea bilantului financiar se utilizeaza doua criterii:
pentru active se cauta eliminarea elementelor care nu pot fi transformate in lichiditati si
reorganizarea elementelor ramase in functie de gradul de lichiditate , iar pentru pasive se cauta
regruparea elementelor in functie de gradul de exigibilitate3.

3
Analiză economico-financiară, Suciu G., Editura Infomarket, Braşov, 2009
6
Analistul financiar este cel care face modificarile trecerii de la bilantul contabil la bilantul
financiar. Aceste adaptari sunt urmatoarele : stabilirea valorilor indicatorilor de rezultate si
intocmirea tabloului de finantare ( capacitatea de auto-finantare , fondul de rulment, excedentul
brut de exploatare, etc.)4

1.1.1 Analiza financiara a intreprinderii pe baza bilantului financiar

In figura 1 este reprezentata structura bilantul contabil prescurtat , grupat pe active si pasive.

BILANTUL CONFORM ORDINULUI 3055/2009

A ACTIVE IMOBILIZATE G DATORII PE TERMEN LUNG


PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI
  Imobilizari corporale H CHELTUIELI
  Imobilizari necorporale I VENITURI IN AVANS
  Imobilizari financiare J CAPITAL SI REZERVE
B ACTIVE CIRCULANTE   Capital, prime si rezerve
  Stocuri   Rezultatul reportat
  Creante   Rezultatul exercitiului financiar
  Investitii financiare pe termen scurt    
  Casa si conturi la banci    
C CHELTUIELI IN AVANS    
DATORII CE TREBUIE PLATITE PANA LA O
D PRIOADA DE UN AN    
ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE
E NETE    
F TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE    

Figura1 : Structura bilantului


Sursa: gestiunea financiara a intreprinderii/ Georgeta Vintila, 2010

Bilantul5 intocmit prezinta activele stucturate in functie de lichiditatea lor , iar pasivele in
functie de gradul de exigibilitate. Lichiditatea masoara capacitatea intreprinderii de a tine pasul
datoriilor pe termen scurt si reflecta competenta de a transforma rapid activele circulante in
disponibilitati banesti. Pentru ca o intreprindere sa fie solvabila trebuie sa aiba activul total
superior datoriilor adica situatia neta sa fie pozitiva. In activ sunt incluse activele imobilizate si
activele circulante cu termenul de lichiditate mai mare de un an.

4
Finante corporative: vol I / Petre Brezeanu – Bucuresti : C.H. Beck, 2008
5
Gestiunea financiara a intreprinderii : Georgeta Vintila – Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 2010

7
Pe baza bilantului se pot calcula urmatorii indicatori de echilibru financiari : Situatia Neta
(SN), Fondul de Rulment (FR), Nevoia de Fond de rulment (NFR), Trezoreria Neta (TN) si
variatia Trezoreriei Nete (CF) .
A. SITUATIA NETA (SN)

Situatia neta reprezinta scopul proprietarilor al activelor intreprinderii numai dupa deducerea
tuturor datoriilor. Acest indicator poate fi pozitiv sau negative, respective crescator sau
descrescator. In cazul situatiei nete pozitive, economia companiei este buna, iar in cazul situatiei
nete negative , compania suporta consecinta inchiderii gestiunii cu pierderi.

Situatia neta se calculeaza pe baza formulei :

SN= Active Totale (AT) – Datorii Totale (DT)

B. FONDUL DE RULMENT (FR)

Fondul de rulment realizeaza echilibrul financiar pe termen lung si contribuie la realizarea

echilibrului pe termen scurt, deci in cazul in care acesta este pozitiv reprezinta echilibrul pe
viitor, in cazul in care este negativ nu se vor acoperii nevoile financiare pe termen scurt.

Fondul de rulment se calculeaza pe baza formulei :

FR= (Capitaluri Proprii + Datorii pe termen lung ) – Active imobilizate

Notiunea de fond de rulment de determina prin doua moduri:

a. Fond de rulment permanent/net(FRN) , acesta constituie fondul de rulment financiar


(FRF) si de calculeaza in doua moduri:
FRF= Capitaluri permanente- Nevoi permanente
FRF= (Active circulante+ Cheltuieli in avans) – (Datorii < 1 an +Venituri in avans)=
Nevoi temporare- Capitaluri temporare
b. Fond de rulment propriu(FRP), acesta se calculeaza pe baza resurselor proprii :
FRpropriu = Capitaluri proprii- Active imobilizate

In cazul in care valoarea este negativa folosim fondul de rulment imprumutat , acest
indicator arata gradul de indatorare pe termen lung , apare in momentul cand activele imobilizate

8
sunt mai mari decat capitalurile proprii , iar fondul de rulment propriu este mai mic ca 0. Acesta
finanteaza nevoile pe un termen scurt.

FRimprumutat = FR-FR propriu

C. NEVOIA DE FOND DE RULMENT (NFR)

Acest indicator face referire la legatura dintre nevoile temporare si resursele temporare. Daca
nevoia de fond de rulment are valoare pozitiva , inseamna ca avem un surplus de nevoi
temporare,o crestere . Dar daca aceasta are o valoare negativa se produce o situatie nefavorabila ,
ceea ce poate duce la intreruperea temporare a aprovizionarii.

Nevoia de fond de rulment se poate calcula pe baza formulei :

NFR= Stocuri+Creante+Cheltuieli in avans-Datorii curente-Venituri in avans= Nevoi temporare


– Resurse temporare

D. TREZORERIA NETA (TN)

Trezoreria neta a unei intreprinderi reprezinta fluxul de diferente dintre incasarile si platile

intreprinderii. Acest indicator ne arata echilibrul financiar atat pe termen lung ,cat si pe termen
scurt . In cazul in care trezoreria neta este mai mare ca zero (pozitiva) rezulta un bun echilibru
financiar si degajarea unor disponibilitati monetare , dar daca trezoreria neta este mai mica ca
zero (negativa) ilustreaza un dezechilibru financiar , deficit monetar, ceea ce va duce la
finantarea din pasive de trezorerie. Cazul cel mai rar intalnit ,este acela cand trezoreria neta este
egala cu zero, atunci echilibrul financiar este perfect , nu exista nici deficit , nici excedent.

Trezoreria neta se poate calcula pe baza formulei:

TN= Fondul de rulment (FR) – Nevoia de fond de rulment (NFR)

TN= Activele de trezorerie – Pasivele de trezorerie

TN= (Titluri financiare pe termen scurt+ Disponibilitati) – Credite pe termen scurt (Datorii
curente fata de institutiile de credit)

9
Evolutia trezoreriei nete de la inceputul exercitiului financiar pana la sfarsit, este reprezentata
de Cash-Flow-ul , conform relatiei6:

CF= ΔTN = TN1-TN0

ΔTN= ΔFR-ΔNFR

2.2. ANALIZA PERFORMANTEI FINANCIARE CU AJUTORUL CONTULUI DE


PROFIT SI PIERDERE

2..2.1 Contul de profit si pierdere (Contul de rezultate)

Structura contului de profit si pierdere este in forma tabelara cuprinzand veniturile si


cheltuielile, reflectand cresterea sau reducerea acumularilor intreprinderii in cursul exercitiului.
(Vezi anexa 1)

Veniturile si cheltuielile sunt structurate in trei domenii de activitate: de exploatare ,


financiara si extraordinara7. Gruparea acestor domenii se grupeaza privind:

-de exploatare: activitatea de baza a intreprinderii, operatiile de gestiune si de capital

-financiara: activitatea de plasament

-extraordinara: calamitatile si dezastrele natural

Contul de rezultate de calculeaza pe baza formulei:

Profit/pierdere net/a = Venituri totale - Cheltuieli totale

Pentru contul de profit si pierdere se utilizeaza doua modele : Modelul Francez si Modelul
Anglo-Saxon . In modelul Francez se regasesc urmatorii indicatori: productia vanduta,
exercitiului, capitalizata si stocata ( se utilizeaza principal sursa de informatii, contabilitatea
financiara) , iar in modelul Anglo-Saxon diferenta o face structura cheltuielilor pe functii:
financiara, de productie, administrativa , de distributie ( se regasesc ca baza informationala,
contabilitatea analitica) .

2.2.2 Soldurile intermediare de gestiune (SIG)

6
Finante (suport de curs): Gestiunea financiara a intreprinderii / Coord.Ion Stancu, Daniel Armenu, Florentina Balu,
Dan Ivanescu- Bucuresti: Editura Economica,2003
7
Analiza economico financiara a intreprinderii: ed. a 2-a/ Monica Petcu – Bucuresti : Editura Economica,2009

10
Soldurile intermediare de gestiune se determina prin contul de profit si pierdere , acestea
contin o serie de indicatori : marja comerciala (MC) , productia exercitiului (PE), valoarea
adaugata (VA), excedentul brut de exploatare (EBE), rezultatul exploatarii (RE), rezultatul
financiar (RF), rezultatul curent (RC), rezultatul extraordinar (Rextr) , rezultatul brut al
exercitiului (Rbrut), rezultatul net al exercitiului (Rnet) . Seria acestor indicatori poarte numele de
cascada a soldurilor intermediare de gestiune. (vezi anexa 2)

a) Marja comerciala: este indicatorul care masoara nivelul performantei societatii cu


activitate comerciala. Rezultatul indicatorului ar trebuii sa fie unul pozitiv , din asta
reiesind castig datorita vanzarii.

MC = Venituri din vanzarea marfurilor – Cheltuieli privind marfurile

b) Productia exercitiului: acest indicator arata valoarea productiei vanduta ,stocata si


imobilizata. Aceste componentele fiind evaluate la preturi diferite : productia vanduta se
vinde la pretul de vanzare, iar cea stocata si imobilizata la cost de productie8.

PE= Productia vanduta + Productia stocata + Productia imobilizata

c) Valoarea adaugata: exprima marirea de valoare degajata de utilizarea factorilor de


productie prin desfasurarea activitatii a intreprinderii.

VA= MC + PE – Consumatori externi

Consumatorii externi ( cheltuieli provenite de la terti ) = cheltuieli cu materii prime + materiale


consumabile + cheltuieli cu combustibil,energie si apa + cheltuieli cu lucrarile si serviciile
executate de terti

d) Excedentul brut de exploatare: acest indicator permite masurarea capacitatii de a genera


si conserva fondurile . In cazul in care se obtin pierderi obtinem insuficienta bruta de
exploatare (IBE).

EBE = VA + Venituri din subvenţii de exploatare – Cheltuieli cu impozite şi taxe – Cheltuieli de


personal

8
Finante corporative: vol 1/ Petre Brezeanu- Bucuresti: C.H. Beck, 2008

11
e) Rezultatul exploatarii: indicatorul care ne arata daca exista profit sau pierdere
reprezentant castigul sau pierderea intreprinderii in urma activitatii sale de exploatare.

RE = EBE + Alte venituri din exploatare– Ajustarea valorii imobilizărilor corporale şi


necorporale – Ajustarea valorii activelor circulante – Ajustări privind provizioanele pentru
riscuri şi cheltuieli – Alte cheltuieli de exploatare

f) Rezultatul financiar: reprezinta profitul sau pierderea financiara a intreprinderii, fiind


intermediar intre rezultatul exploatarii si rezultatul current

RF= Venituri financiare – Cheltuieli financiare.

g) Rezultatul curent: acest indicator trebuie sa fie mai mic decat RE si arata rezultatul
operatiilor curente ale intreprinderii.

RC= RE + RF= RE + Venituri financiare – Cheltuieli financiare

h) Rezultatul extraordinar: indicatorul reprezinta diferenta dintre veniturile si cheltuielile


extraordinare si ne arata profitul sau pierderea.

Rextr= Venituri extraordinare – Cheltuieli extraordinare

i) Rezultatul brut al exercitiului: constituie soldul care ramane dintre veniturile totale si
cheltuielile totale

Rbrut= Venituri totale – Cheltuieli totale

j) Rezultatul net al exercitiului: reprezinta soldul final dupa aplicarea impozitului , asupra
rezultatului brut9.

Rnet = Rbrut – Impozitul pe Profit

Pentru a se afla aceeasi valoare a rezultatului net , se poate folosi varianta tabelului a
soldurilor intermediare de gestiune anglo-saxona.

INDICATORI RELATIE DE CALCUL


Cifra de afaceri (CA)
EBITDA= Rezultatul înainte de deducerea EBITDA= Venituri totale- Cheltuieli totale
cheltuielilor cu dobânzile, a impozitului pe (exclusiv: cheltuieli cu dobanzile, cheltuieli
9
Finantele intreprinderii/ Ilie Vasile, Teodorescu Mihaela – Bucuresti: editura ASE,2003

12
profit și a amortizării și celorlalte ajustări cu impozitul pe profit, cheltuieli cu
(engl. Earnings before interest, taxes, amortizarea, ajustari pentru deprecierea si
depreciation and amortization) ajustari pentru provizioane)
Rbrut+ cheltuieli cu amortizarea+ajustari de
valoare
EBIT=Rezultatul înainte de deducerea EBIT= EBITDA- cheltuieli cu amortizarea,
cheltuielilor cu dobânzile și a impozitului pe ajustari pentru depreciere si ajustari pentru
profit (engl. Earnings before interest and provizioane
taxes)
EBT= Rezultatul înainte de deducerea EBT= EBIT- cheltuieli cu dobanzile
impozitului pe profit (engl. Earnings before
taxes)
Rezultatul net (RN) Rnet= EBT- cheltuieli cu impozitul pe profit

Figura 2: Tabloul SIG( anglo-saxona)

Sursa: Managementul financiar :vol 1-Diagnosticul financiar al companiei/ Victor Dragota , 2012

In structura termenului EBITDA se folosesc termenii de depreciere si amortizare ,


deprecierea se refera la imobilizarile corporale, iar amortizarea la imobilizarile necorporale.
EBITDA permite analistilor sa calculeze castigurile companiei inainte de a adauga dobanzile
,impozitele , taxele, deprecierile si amortizarile . Acest indicator se mai utilizeaza pentru a se
estima valoare de piata a companiei pe care o genereaza din operatiunile sale. Veniturile si
cheltuielile pot avea si alte surse de provenienta din alte activitati ( de exemplu: venitul din
investitiile financiare), de aici se genereaza castigurile inainte de dobanzi,taxe si impozite
(EBIT). Pentru a calcula castigul inainte de taxe si impozite, se extrag cheltuielile cu dobanzile si
vom afla EBT , iar dupa dupa ce se deduce impozitul pe profit vom afla venitul net.10

1.2.3 Capacitatea de autofinantare (CAF)

10
Corporate Finance / Jonathan Berk, Peter De Marzo: Pearson Education Limited , 2014

13
Capacitatea de autofinantare reprezinta mijlocul de finantare pe care intreprinderea il gaseste
in resursele proprii , care ii va intarii structura financiara. 11 CAF se poate calcula prin doua
moduri:
a) Metoda deductiva ( substractiva) :
CAF = EBE + alte venituri de exploatare (mai puţin venituri din cedarea activelor si din
subventii pentru investitii) + Venituri financiare + Venituri extraordinare – Alte cheltuieli de
exploatare (mai puţin cele legate de cedarea activelor imobilizate)– Cheltuieli financiare –
Cheltuieli extraordinare – Impozit pe profit
b) Metoda aditiva (aditionala)
CAF = RN+ Ajustări privind imobilizărilor corporale şi necorporale+ Ajustări privind valoarea
activelor circulante+ Ajustări privind provizioanele + Ajustări privind imobilizările financiare şi
investiţiile financiare pe termen scurt, deţinute ca active circulante+ Cheltuieli cu cedarea
activelor imobilizate– Venituri din cedarea activelor imobilizate

2.3 ANALIZA FLUXURILOR DE TREZORERIE

Situatia fluxurilor de trezorerie este obligatorie pentru institutiile mari si optionala pentru
institutiile mici si mijlocii12. Intreprinderile desfasoara operatiuni de gestiune (de exploatare,
financiate si extraordinare ), alcatuite din contul de profit si pierdere ,in care de arata fluxurile de
venituri si cheltuieli si operatiuni de capital ( de investitii si de finantare) , care nu apar in contul
de rezultate, ele dau masura cash-flow-ului. Variatia trezoreriei nete (ΔTN) de la inceput pana la
sfarsitul exercitiului reprezinta Cash flow-ul (CF) 13. Cash-flow-ul reflecta legatura dintre
operatiile de gestiune si de capital :

CF= ΔTN= incasari- plati= CFexploatare+CFinvestitii+CFfinantare

2.3.1 Situatia/Tabloul cash-flow-urilor

Obiectivul situatie cash-flow-ului consta in furnizarea de informatii privind incasarile si


platile produse in timpul exercitiului contabil. Conform standardelor contabile (IFRS, US
11
Finante : suport de curs : Gestiunea financiara a intreprinderii/ coord.Ion Stancu , Daniel Armeanu, Florentina
Balu, Dan Ivanescu – Bucuresti: Editura Economica,2009
12
Ordinului MFP nr. 3055/2009 , www.mfinante.gov.ro
13
Finante corporative: vol 1: analiza si planificarea financiara / Ion Stancu , Laura Obreja Brasoveanu, Andrei Tudor
Stancu – Bucuresti ,editura Economica, 2012

14
GAAP) am a dispozitie dosua metode de calcul a fuluxurilor de numerar, metoda directa si
metoda indirecta

Diagnosticul cash-flow-urilor întreprinderii presupune o analiză a celor trei tipuri de


cash-flow-uri, cash-flow-ul de gestiune, cash-flow-ul de investiții și cash-flow-ul de finanțare.
Scopul diagnosticului cash-flow-urilor este de a indica performanta financiara a
companiei pe termen lung si a clasifica sursele si alocarile de cash flow in functie de activitate,
ca urmare implica calculul14 cash-flow-ului de gestiune, cash-flow-ului de investiții și cash-
flow-ului de finanțare. Cash-flow-ul total presupune agregarea celor din urma mentionate.

Cash-flow-ul de gestiune este este rezultat din activitatea de exploatare calculate prin
două metode, directă și indirectă. Metoda directă realizează propriu-zis diferența dintre
totalitatea veniturilor încasabile și a veniturilor totale plătibile.

CFgest = Încasări din vânzări - Plăti către furnizori - Plăti către salariaţi/stat- Plata impozitelor pe
profit - Plata dobânzilor - Alte plati aferente exploatării (2.3.1.)

Metoda indirectă utilizează date deja prelucrate, profitul net, amortizare, capacitatea de
autofinanțare dar și variația necesarului de fond de rulment.

CFgest = CAF – ∆NFR = PN + Amortizări şi provizioane nete – venituri financiare – (ΔNFR).


(2.3.1.)

CFexpl = EBIT – Impozit +Amo = PN + AMO + DOB (2.3.2.)

Cash-flow-ul de investiţii se determină ca diferența dintre încasări din urma cesiunii și a plăților
necesare pentru achiziția lor.

CFinv = Încasări din vânzarea imobilizărilor – Plăți pentru achiziţia de imobilizări + Dobânzi
şi dividende încasate (2.3.3.)

CFinv = Venituri financiare (aferente imobilizărilor financiare) - ∆ Imobilizări brute


(2.3.3)

Cash-flow-ul de finanţare este alcătuit din inflow-uri și outflow-uri. Inflow-urile sunt


reprezentate de majorări de capital social sau prin contractarea de împrumuturi noi. Outflow-

14
Metodolodie de calcul preluata din Stancu,Ion(2014) – Finante, Ed. Economica

15
urile provin din rambursarea împrumuturilor pe termen mediu și lung. Diferența dintre acestea
presupune modul de calcul a cash-flow-ului de finanțare.

CFfin = ∆ DAT + ∆CS – Dividende = ∆ DAT + ∆CPR – PN (2.3.4.)

Cash-flow-ul disponibil (CFD) reprezintă diferența dintre încasările şi plăţile


generate de întreaga activitate a întreprinderii de gestiune (exploarare, financiare, excepţionale)
şi operaţii de capital (investiţii, dezinvestiţii, finanţare). În scopul determinării CDF-ului trebuie
luat în calcul faptul că din acest cash-flow de exploatare trebuie să se finanțeze activele
circulante nete dar și creșterea economică.

CFD = CFexpl – ΔIMObrute – ΔACRnete (2.3.5.)

Cash-flow-ul disponibil se împarte în functei de sursele de finantare. cash-flow disponibil


pentru acționari și în cash-flow disponibil pentru creditori și se calculează ca fiind suma celor doi
indicatori.

CFD = CFDact + CFDcr (2.3.6.)

2.4. ANALIZA PE BAZE DE RATE

Scopul analizei pe baza de rate il reprezinta diagnosticul companiei in functie de . Asadar


se calculeaza ca raport intre doua marimi economice diferite.

Sursa datelor o reprezinta atat bilantul, care furnizeaza informatii statice cat si contul de
profit si pierdere care decriu dinamic performanta financiara a companiei. Ratele se pot calcula
fie doar pe baza unei surse, fie din ambele documente contabile, caz in care voi calcula o medie
aritmetica a a pozitiei bilantiere intre doua raportari anuale. Interpretarea se va baza cu
comparative cu companii relevante de referinta (Metrorex- STB, Deutsche Bahn ca benchmark).

In functie de scopul analizei calculez ratele:

2.4.1. Rate aferente activitatii, pentru descrierea eficientei operatiunilor si sarcinilor zilnice
2.4.2. Rate de lichiditate, pentru a identifica capacitatea companiei de a onora datoriile pe
termen scurt

16
2.4.3. Rate de solvabilitate, pentru a identifica capacitatea companiei de a onora datoriile pe
termen lung
2.4.4. Rate de profitabilitate, prin care identificam capacitatea companiei de a generera vanzari
profitabile pe baza activelor

Scopul acestei structuri a analizei ratelor este de a urmari dinamica activitatii de


exploatare in corelatie cu riscul implicat de aceasta, asociata cu capacitatea companiei de a-si
onora datoriile pe termen scurt si pe termen lung si alaturi de dinamica activitatii principale sa
urmaresc daca compania este eficienta si este capabila sa genereze profit.

2.4.1. RATE DE ROTATIE

Rata marjei nete de exploatare – evidențiază eficiența activității de exploatare sub aspectele:
industrial, administrativ și comercial.

Costul asoc . bunurilor de inventar


Rentabilitatea obiectelor de inventar=
Obiecte de inventar (valoare medie)
(2.4.1.1.)

365
Viteza de rotatie a obiectelor de inventar=
Rentabilitatea obiectelor de inventar
(2.4.1.2.)

Scopul calcularii acestui indicator este de a cuantifica eficienta gestionarii stocurilor


de marfuri sau produse finite. Fiind cazul unor companii cu ciclu de producție lung, optima
ar fi o valoare a indicatorului mare (aprovizionare și livrare in timp).

Cifra de afaceri
Rentabilitatea Creantelor=
Valoarea medie a creantelor
(2.4.1.3.)

365
Durata de rotatie a creantelor=
Rentabilitatea Creantelor
(2.4.1.4.)

17
Astfel, coeficientul de rotație al activelor circulante sau numărul de circuite parcuse de
acestea într-o anumită perioadă de timp se determină ca raport între cifra de afaceri și stocul
mediu de active circulante. Acest coeficient exprimă câte circuite trebuie efectuate de către un
volum dat de active circulante în vederea obținerii unui anumit volum de activitate sau a unei
cifre de afaceri la nivelul unei perioade determinate. Prin urmare, cu cât se înregistrează un
număr mai mare de circuite efectuate, cu atât este necesar un volum al activelor circulante mai
mic în vederea realizării volumului de producție scontat.

Cheltuieli exploatare
Rentabilitatea datoriilor catre furnizori= (2.4.1.5.)
Datoriilor catre furnizori

365
Viteza de rotatie a datoriilor catre furnizori=
Rentabilitatea datoriilor catre furnizori
(2.4.1.6.)

Am mai calculat si rentabilitatea capitalului de lucru (working capital, diferenta dintre


active circulante si datorii pe termen scurt) cu scopul de a explica rezultatele financiare date de
gestionarea legaturii dintre exigibiitatea datoriilor si lichiditatea activelor.

2.4.2.RATE DE LICHIDITATE

Scopul analizei lichiditatii este de a surprinde capacitatea companiei de a rambursa datoriile pe


termen scurt.. Au fost folosite date din pozitiile bilantiere ale companiei conform metodologiei :

- Lichiditate curenta : Active circulatante raportate la datorii curente (nivel optin aprox 1)
- Lichiditate imediata : Active circulatante, exclusive cash raportate la datorii curente (nivel
optin aprox 0.8)

Rezultatele pun in evidenta trendul crescator al acestui indicator, dar totusi subunitar,
explicabil pin natura activitatii companiei, activele sale sunt preponderent fixe.

2.4.3. RATE DE SOLVABILITATE

Solvabilitatea reprezinta capacitate companiei de a onora datoriile pe termen lung.

18
Total Datorii
Rata solvabilitatii= (2.4.3.1.)
CPR

Scopul calcularii este gestionarea datoriei totale in raport cu resursele actionarilor, ca ultim mod
de lichidare a datoriilor

Total active1
Levier financiar= (2.4.3.2)
CPR

Acest indicator are rolul de semnala asumarea unui risc ridicat sau scazut in raport cu activitatea
de finantare.

EBIT 1
Capacitatea de acoperirea dobanzii= (2.4.3.3.)
Cheltuieli cu dobanda0

In acesta sectiunem stabilit relevant si capacitataea companiei de a acoperi pretul imprumutului


contractat, potential variabil in functie de cursul de schim sau tipul dobanzii

2.4.4. RATE DE RENTABILITATE

Diagnosticul rentabilității se bazeaza pe calculul rentabilității economice (ROA) și


diagnosticul rentabilității financiare (ROE).

2.4.4. 1. ROA( Return of Assets)


Rentabilitatea economică reprezintă eficiența utilizării capitalurilor totale puse la
dispoziția acționarilor dar și a creditorilor întreprinderii, ținându-se cont de economiile fiscale.
Deci este un indicator al eficienței gestionării activelor firmei.

EBIT (1−t)
ROA= (2.4.4.
Total active 0 mediu
1.)

2.4.4. 2. ROE ( Return of Equity)


Rentabilitatea financiară reprezintă eficiența utilizării capitalurilor supuse la dispoziția
întreprinderii de către proprietarii acesteia .

19
PN 1
ROE= (2.4.4. 2.)
CPR 0 (mediu)

Dacă ROA este mai mare decât rata dobânzii la credite vom avea un efect de levier
financiar întrucât pot fi folosite resursele financiare preluate de la împrumutători cu un grad
suficient de eficienţă astfel încât să poată plăti costul datoriilor şi în plus să genereze un spor de
rentabilitate. Dacă însă este mai mică această rată de rentabilitate economică, atunci va apărea o
înrăutăţire a performanţelor întreprinderii.

Optima este inegalitatea ROE>ROA>k>Rdob>Rata inflaţiei. Această relatie din modelul


Modigliani&Miller indica corelaţia dintre rentabilitățile capitalui, respective a activelor dar și
rata dobânzii, in plus corelată si cu relaţia dintre rentabilitatea economică și rata inflației.

Dacă ROA > Rdob  ROE > ROA, rezulta efect de levier,

Dacă ROA < Rdob  ROE < ROA, vom avea efect de măciucă, de bumerang.
Datorită faptului că activul economic este constituit atât din capitaluri proprii cât și din
capitaluri împrumutate, rentabilitatea economică este de altfel o rezultantă a rentabilității
financiare și a renumerării datoriilor.
Pentru analiza factorilor determinant ai ROE folosesc descompunerea DuPont
Cifra de afaceri
PN 1 PN ∗Total active
ROE= = * Total active (2.4.4.3.)
CPR 0 (mediu) Cifra de afaceri
CPR 0(mediu)
Prima componenta reprezinta marja de profit, a doua componenta rentabilitatea activelor
iar ultima levierul. Totodata primele doua componente asimilate reprezinta rentabilitatea
activelor (ROA)

2.4.4.2 RATE DE RENTABILITATE COMERCIALA

Rata marjei nete - exprimă capacitatea întreprinderii de a realiza profit și de a face față
concurenței la care aceasta este supusă, acest indicator arată profitul net al exercițiului ce revine
cifrei de afaceri.

20
PN
Rata marjei nete= x100
CA
(2.4.4.2)

III. ANALIZA SITUATIILOR FINANCIARE

Diagnosticul financiar implica evaluarea pozitiei finaciare prin analiza structurii


bilantului si a trezoreriei nete , evaluarea lichiditatii prin analiza fluxurilor de numerar si a
profitabilitatii data de rezultatele soldurilor de gestiune. Aceasta analiza se va realiza pe baza
situatiilor financiare raportate, Bilant, Solduri de gestiune si Tablou al fluxurilor de trezorerie
dar si indicatori financiari calculati pe baza datelor din situatiile financiare raportate.
Am realizat analiza pe 6 ani, 2013-2018 (date contabile cu frecventa anuala) datorita
dispobilitati datelor din partea companiei STB doar pana in 2013.
Un aspect necesar in analiza financiara si a riscului unei companii este stadiul de
dezvoltare. Infiintarea in 1990 a Societatea de transport Bucuresti, respectiv 1991 anul infiintarii
METROREX rezulta in 29 respectiv 30 ani de activitate care corepund intre nivelul de crestere si

21
etapa de maturita a companiei care implica : profit in crestere, activitate de exploatare in crestere
si cheltuili cu investitiile in scadere.
3.1. ANALIZA BILANTULUI
3.1.1. Structura bilantului
Prin bilant se urmareste pozitia financiara a intreprinderilor. Avand in vedere natura
activitatii ambelor companii, ambele prezinta pe partea de activ lichiditate redusa, deci o pondere
mai mare a activlor imobilizate si pe partea de pasiv associate mijloace de finantare a acestora pe
termen lung (Datorii pe termen lung).
Activul net (Capitalul propriu) reprezinta interesul residual al actionarilor in companie. In
perioada 2016-2017 nu exista modificari, in cazul Metrorex acesta reprezinta cea mai mica
pondere ca mijloc de finantare a activelor.
3.1.2 Indicatorii pozitiei financiare
Fondul de rulment, ca diferenta in active si pasive pe termen lung exprima dezechilibru
financiar in cazul ambelor companii, concluzie data de mentinerea indicatorului la valori
negative, cee ace poate indica dificultati in atragerea resurselor. Mai mult FR proriu indica faptul
ca finantarea activitatii se bazeaza pe surse externe.
Nevoia de fond de rulment este expresia echilibrului financiar pe termen scurt, arătând
măsura în care nevoile pe termen scurt pot fi acoperite de resursele pe termen scurt Avand in
vedere structura necesarului de fond de rulment, bazata in mare parte pe active circulate, nu este
un semn negative valoarea acestuia, avand in vedere natura activitatii companiilor analizate care
angreneaza in activitatea lor de exploatare active imobilizate. . Rezultatele aferente perioadei
2016-2018 sunt pozitive ceea ce indică faptul că nu exista resurse temporare excedentare in cazul
STB, spre deosebire de Metrorex care este implicat intr-un proces investitional pe termen lung.
Se observa însă o scădere drastică de la anul 2016 la 2017 STB datorată scăderii elementelor de
activ implicate și creșterii datoriilor pe termen scurt. Derivat din acesti doi indicatori, trezoreria
neta este excedentara in cazul ambelor companii ceea indica echilibru pe termen lung in
gestionarea resurselor.
Grafic 3.1 Analiza pozitiei financiare METROREX 2013-2018

22
Evolutia pozitiei financiare METROREX
600,000,000
400,000,000
200,000,000
-
2013
(200,000,000) 2014 2015 2016 2017 2018
(400,000,000)
(600,000,000)
(800,000,000)
(1,000,000,000)
(1,200,000,000)
(1,400,000,000)

FONDUL DE RULMENT FONDUL DE RULMENT permanent


FONDUL DE RULMENT propriu NEVOIA DE FOND DE RULMENT
TREZORERIA NETA

Sursa : Situatii financiare Metrorex, prelucrare proprie


Valoarea negativa NFR in cazul Metrorex este data in mare masura de datoriile pe termen
scurt, rezultate intr-o anumita masura si de politia de investitiii amortizata din 2014 cat si
finantarea cheltuielilor pentru intretinerea noilor utilaje. Totusi valoarea negativa se diminuaza
spre finalul perioadei de analiza indicand ameliorarea NFR prin scaderea datoriilor pe termen
scurt.
Grafic 3.1 Analiza pozitiei financiare STB 2013-2018

Evolutia pozitiei financiare STB


500,000,000.00
-
2013 2014 2015 2016 2017 2018
(500,000,000.00)
(1,000,000,000.00)
(1,500,000,000.00)
(2,000,000,000.00)

FONDUL DE RULMENT FONDUL DE RULMENT permanent


FONDUL DE RULMENT propriu NEVOIA DE FOND DE RULMENT
TREZORERIA NETA

Sursa : Situatii financiare STB, prelucrare proprie


3.2. ANALIZA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE
Scopul acestei sectiuni este de a evalua performanta financiara a companiilor vizate si a
eficientei alocarii resurselor.
Principalele surse de venit sunt inchirierea spatiilor pentru reclame si anunturi si
veniturile din vanzarea bilentelor dar si subventii sa alte fonduri alocate din bugetul primariei
Bucuresti. Diversificarea surselor de venituri este redusa, fiind data doar de veniturile de
exploatare in care se incadreaza doar
23
Cheltuilele sunt in mare masura de natura fixa, insa se diferentiaza intre cele doua companii prin
lungimea traseelor si numarul autovehiculelor.
Metrorex prezinta un traseu de cu o lungime de 69,25 km cale dubla (4 magistrale) si detine 44
trenuri tip Bombardier si 33 trenuri tip IVA.
STB acopera o arie de 633 km2 (1651km cale dubla) si detine 1.930 vechicule (diversificate:
tramvaie, troleibuze, autobuze)
Prin urmare se va analiza diferenta cheltuililor de exploatare intre cele doua companii avand in
vedere diversitatea resurselor ce necesita finantare.
Analiza diagnosticului performanței financiare se mai realizează pe baza a trei indicatori
fundamentali. Aceștia sunt:

a) EBITDA(earnings before interests, taxes, depreciation and amortization)


b) EBIT (earnings before interests and taxes)
c) PROFITUL NET (PN)

Per total ambele companii se dovedesc a fi neprofitabile pe termen scurt in intervalul ales,
fiind cel mai probabil ca urmare a unei gestionari deficitare a cheltuielilor, inclusiv cheltuieli
suplimentare de achizitie de echipamente si cheltuieli administrative.
In urma acestei analize remarcam ca veniturile din exploatare, principala sursa de venit sunt
insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor. Pentru finantarea activitatii, companiile se bazeaza pe
surse externe, nu pe cele generate din propria activitate.
Intrucat cotele de piata nu sunt un indicator disponibil pentru aceste doua companii publice,
analiza ar putea fi completata cu rezultatele unor companii de transport publice din Europa,
referinta fiind Deutsche Bahn.

Grafic 3.2.1 Indicatori profitabilitate Metrorex

24
Evolutia incasarilor si a rezultatului net METROREX 2013-2018
800,000,000.00 -
700,000,000.00 (100,000,000.00)
(200,000,000.00)
600,000,000.00
(300,000,000.00)
500,000,000.00 (400,000,000.00)
400,000,000.00 (500,000,000.00)
300,000,000.00 (600,000,000.00)
(700,000,000.00)
200,000,000.00
(800,000,000.00)
100,000,000.00 (900,000,000.00)
- (1,000,000,000.00)
2,013.00 2,014.00 2,015.00 2,016.00 2,017.00 2,018.00

Total VENIT (CIFRA AFACERI) REZULTAT NET

Sursa : Situatii financiare Metrorex, prelucrare proprie

Grafic 3.2.2 Indicatori profitabilitate STB

Evolutia incasarilor si a rezultatului net STB 2013-2018


- 920,000,000.00
2013 2014 2015 2016
(100,000,000.00) 900,000,000.00
(200,000,000.00) 880,000,000.00
(300,000,000.00) 860,000,000.00
(400,000,000.00) 840,000,000.00
(500,000,000.00) 820,000,000.00
(600,000,000.00) 800,000,000.00
(700,000,000.00) 780,000,000.00
(800,000,000.00) 760,000,000.00

REZULTAT NET Total VENIT (CIFRA AFACERI)

Sursa : Situatii financiare STB, prelucrare proprie

Spre deosebire de Metrorex, valorile EBIT sunt relative stabile in cazul STB, incasarile
din activitati exploatare sunt peste nivelul METROREX pe tot orizontul de timp insa
corespunzator cu cheltuieli care scad valoarea indicatorului EBIT peste cel al Metrorex
EBITDA ( earnings before interests, taxes, depreciation and amortization) este indicatorul ce
reprezintă câştigul brut din activitatea de exploatare, nefiind afectat de amortizări sau
provizioane. Acesta indica o eficienta scazuta pe termen mediu in cazul ambelor companii,

25
concluzie data de mentinerea indicatorului negativ pe termen mediu in corelatie cu venituri in
scadere, acelasi trend in cazul ambelor companii in pofida cresterii cifrei de afaceri din incasari.
EBIT (earnings before interest and taxes) este indicatorul ce reprezintă câştigul din activitatea de
exploatare, cu luarea în calcul a amortizărilor şi provizioanelor, înaintea dobânzilor şi a
impozitului pe profit. Acest rezultat indica faptul ca cele doua companii nu genereaza profit din
activitatea de exploatare pe perioada analizata
PN (rezultatul net) este indicatorul ce reprezintă câştigul final obţinut de companie după ce toate
cheltuielile au fost acoperite, inclusiv cheltuiala cu impozitul pe profit. Avand in vedere
rezultatele negative anterioare acest indicator ramane la valoarea EBIT.

3.1.3. Analiza fluxurilor de trezorerie


Pentru ca o întreprindere să poată face față necesarului său de finanțare trebuie să își
utilizeze resursele proprii sau să le preia din exterior. În cazul în care se pune accent pe sursele
sale interne, indicatorul ce măsoară potențialul de dezvoltare al activității de exploatare este
reprezentat de capacitatea de autofinanțare (CAF15).

Grafic 3.1.1. Indicatori AUTOFINANTARE

CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE METROREX SI STB IN


2013-2018
50,000,000.00
2013
(50,000,000.00) 2014 2015 2016 2017 2018
RON

(150,000,000.00)
(250,000,000.00)
(350,000,000.00)

Sursa : Situatii financiare Metrorex, prelucrare proprie

Grafic 3.1.2. Indicatori FLUXURI TREZORERIE

15
Stancu,Ion (2007) – Finante, editia a patra

26
Evolutia fluxurilor de trezorerie METROREX in perioada 2013-2019
2,500,000,000
2,000,000,000
1,500,000,000
1,000,000,000
500,000,000
-
2013 2014 2015 2016 2017 2018
(500,000,000)
(1,000,000,000)
(1,500,000,000)

CASH FLOW GESTIUNE CASH FLOW INVESTITII


CASH FLOW DE FINANTARE CASH FLOW Disponibil

Sursa : Situatii financiare STB, prelucrare proprie

Interpretat in functie de etapa de dezvoltare a companiei remarcam o evolutie


nefavorabila 16a cash flow-ului. Pentru o companie care a depasit stadiul incipient de dezvoltare
rezultatele ar trebui sa indice o valoare pozitiva a cash flow-ului operational. In cazul unei
companii care a depasit stadiul incipient de dezvoltare ma astept sa genereze cash flow de
exploatare pozitiv. Conform reprezentarii grafice nivelul cash flow-ului de gestiune chiar daca
este pozitiv, este semnificativ mai mic decat cash flow-urile de finantare, respectiv de investitii.

Evolutia fluxurilor de trezorerie STB in perioada 2013-2019


3,000,000,000
2,500,000,000
2,000,000,000
1,500,000,000
1,000,000,000
500,000,000
-
2013
(500,000,000) 2014 2015 2016 2017 2018
(1,000,000,000)
(1,500,000,000)
(2,000,000,000)

CASH FLOW GESTIUNE CASH FLOW INVESTITII


CASH FLOW DE FINANTARE CASH FLOW Disponibil

Sursa : Situatii financiare STB, prelucrare proprie

16
CFA Financial Reporting and Analysis 2018 , Reading 26 Understanding Cash Flow Statements

27
Cash-flow-ul de investiţii negativ in ambele cazuri poate fi explicat prin politica de investitii in
ultimii 3 ani dar si de o diversificare redusa a mijloacelor de generare a resurselor.

Cash-flow-ul de finanţare este pozitiv, exceptie STB in 2018 care in corelatie cu


rezultatul anterior in acelasi an (CF investitie 2018) poate semnala cresterea capacitatii de
crestere interna a companiei si nu prin finantare externa , ceea si este indicat prin scaderea
semnificativa sa pozitiei bilantiere datorii.Cash-flow-ul de finanțare înregistrează valori pozitive
în 2016-2017 datorită faptului că exista un deficit de resurse financiare. In cazul Metrorex
dependent de surse de finantare este constanta si in 2018.

În final, calculul Cash Flow-ului disponibil modificarea trezoreriei nete reflecta si


lichiditatea companiilor si faptul ca exista corelatie intre scadentele activelor si pasivelor, in
special faptul ca nu exista finantare pe termen lung pentru active pe termen scurt.

Cash-flow-ul disponibil (CFD) reprezintand netul operatiilor dintre încasările şi plăţile


generate de întreaga activitate a întreprinderii de gestiune şi operaţii de capital indica existenta
disponibilitatilor pe perioada analizata. Totusi, cash-flow-ul disponibil urmează trend
discountinuu, la fel ca si celelalte componente ale sale, cash-flow-urile care cuantifica atragerea,
respectiv alocarea de resurse, dar se mentine la o valoare confortabila, pozitiva. Spre deosebire
de METROREX, STB inregistreaza valori negative a numerarului disponibil, principala cauza
fiind data de contractarea finantarilor

III. ANALIZA PE BAZA DE RATE

Conform metodologiei de calcul prezentata in sectiunea 2.5. am determinat urmatorii


indicatori pentru cele doua companii supuse analizei pentru a cuantifica intensitatea activitatii de
exploatare:
3.1. Rate de rotatie ( aferente activitatii)
Grafic 3.3.1. RATE DE ROTATIE

28
Evolutia duratelor de rotatie METROREX 2013-2018
800.00
700.00
600.00
500.00
400.00
300.00
200.00
100.00
-
2013 2014 2015 2016 2017 2018

DURATA DE ROTATIE OB. INVENTAR DURATA DE ROTATIE CREANTELOR


DATORII PE TERMEN SCURT DURATA DE ROTATIE DATORII PE TERMEN SCURT

Sursa : Situatii financiare METROREX, prelucrare proprie

Evolutia duratelor de rotatie STB 2013-2018


200.00
180.00
160.00
140.00
120.00
100.00
80.00
60.00
40.00
20.00
-
2013 2014 2015 2016 2017 2018

DURATA DE ROTATIE OB. INVENTAR DURATA DE ROTATIE CREANTELOR


DATORII PE TERMEN SCURT DURATA DE ROTATIE DATORII PE TERMEN SCURT

Sursa : Situatii financiare STB, prelucrare proprie

Din punct de vedere a cash ului de cu cat rata de rotatie a unui element de active este mai
mica cu atat este mai bine, detin mai mult cash cu cat compania incaseaza mai repede creantele
pe partea de active , incasand mai repede numerar, respetiv cu cat pe partea de pasiv plateste mai
tarziu datoriile.

29
Durata de încasare a creanţelor scade în 2015 faţă de 2016 de la 65 zile la 22 situându-se
totusi peste limita standard (30 zile), cu influenţe pozitive asupra trezoreriei, dar totusi nu
suficient in raport cu datoriile pe termen scurt. Durata medie de achitare a furnizorilor
înregistrează o tendinţă de creştere pe tot orizontul de analiza de asemenea cu impact pozitiv
asupra trezoreriei. Asadar raportul dintre durata medie de încasare a creanţelor şi durata medie de
achitare a furnizorilor este nefavorabil in cazul ambelor companii, ele incasand cu frecventa mai
mica decat exigibilitatea datoriilor.

Tendinta duratei de rotaţii a socurilor a acestuia în perioada analizată reflectă o


tendinţă de îmbunătăţire prin scaderea la jumătate din valoarea inițială (2013) in 2018,
fiind un semn al activității comerciale.

Vitezele de rotatie a creantelor METROREX-STB sunt comparabile, mai mari in cazul


STB atingand 100 zile in 2015-2016, dinamica explicabila prin diversitatea serviciilor (mijloace
de transport si rute).

3.2. Rate de lichiditate


Grafic 3.3.2 RATE DE LICHIDITATE

Evolutia ratelor de lichiditate METROREX 2013-2018


3.00
2.50
2.00
1.50
1.00
0.50
-
2013 2014 2015 2016 2017 2018

LICHIDITATEA CURENTA LICHIDITATEA IMEDIATA QUICK RATIO

Sursa : Situatii financiare METROREX, prelucrare proprie

30
Evolutia ratelor de lichiditate STB 2013-2018
3.50
3.00
2.50
2.00
1.50
1.00
0.50
-
2013 2014 2015 2016 2017 2018

LICHIDITATEA CURENTA LICHIDITATEA IMEDIATA QUICK RATIO

Sursa : Situatii financiare STB, prelucrare proprie

Avand in vedere natura activitatii ambelor companii, caracterizata de pondere mica a


activelor lichide , in special de stocuri, nivelul minim acceptat este si 0.8-0.9.

Lichiditatea se afla la un nivel confortabil in perioada 2014-2016, cu tendinte de revenire


la acest nivel la finalul perioadei in 2018. Aceasta fluctuatie poate fi explicate prin stingerea unor
creante din activitati din afara celei de exploatare (inchiriere spatiu commercial- METROREX,
curse special in cazul STB)

Evolutia
500.00 ratelor de solvabilitate METROREX 2013-2018
-
2013 2014 2015 2016 2017 2018
(500.00)
(1,000.00)
(1,500.00)
(2,000.00)
DATORII - CAPITAL PROPRIU LEVIERUL FINANCIAR
GRADUL DE ACOPERIRE A DOBANZII

Sursa : Situatii financiare METROREX, prelucrare proprie

31
Evolutia ratelor de solvabilitate STB 2013-2018

10.00
5.00
-
2013 2014 2015 2016 2017 2018
(5.00)
(10.00)
(15.00)
(20.00)
(25.00)

DATORII RAPORTATE LA CPR LEVIERUL FINANCIAR


GRADUL DE ACOPERIRE A DOBANZII

Sursa : Situatii financiare STB, prelucrare proprie

Asemenea lichiditatii, trendul indatorarii este de scadere insa riscul asumat in crestere
exceptand minimul atins in 2018. Corespunzator acestui risc remarc capacitatea descrescanda a
companiei de a acoperi costul datoriei pe termen lung.

In cazul STB atat gradul de indatorare cat si riscul sunt in continua crestere, fapt
confirmat si de un grad de acoperire a dobanzii la nivel minim, sub pragul maxim al Metrorex.
Prin urmare STB prezinta capacitate de rambursare a datoriilor pe termen lung in scadere.

Evolutia ratelor de profitabilitate STB 2013-2018


2.00
1.00
-
2013 2014 2015 2016 2017 2018
(1.00)
(2.00)
(3.00)
(4.00)
(5.00)

MARJA COMERCIALA MARJA OPERATIONALA MARJA INAINTE DE TAXE


MARJA DE PROFIT NET RETURN ON ASSETS RETURN ON EQUITY

Sursa : Situatii financiare STB, prelucrare proprie

32
Evolutia ratelor de profitabilitate METROREX 2013-2018
2.00
1.00
-
2013 2014 2015 2016 2017 2018
(1.00)
(2.00)
(3.00)
(4.00)
(5.00)
(6.00)

MARJA COMERCIALA MARJA OPERATIONALA MARJA INAINTE DE TAXE


MARJA DE PROFIT NET RETURN ON ASSETS RETURN ON EQUITY

Sursa : Situatii financiare METROREX, prelucrare proprie

Avand in vedere ca ambele companii au fost implicate in activitati de finantarea a


investitiilor valorile indicatorilor sunt explicabile mai ales in a doua parte a intervalului. Totusi
comparative la finalul perioadei STB atinge un minim global si fata de Metrorex indicand
cheltuili in afara activitatii de exploatare (achizitia de noi autovehicule).

De-a lungul intregului orizont de timp capacitatea de generare de profit scade ca urmare a
cheltuielilor de gestiune (administrative si cu personalul) si de investitie (cheltuieli de intretinere
a utilaelor si cheltuieli pentru extinderea retelei).Acelasi trend este valabil si in cazul STB cu
deosebirea ca ratele activitatii comerciale inregistreaza valori mai bune
Ambele companii prezinta performante slabe, in special din perpectiva investitionala
ambele rate, ROE si ROA indica o alocare ineficienta a resurselor (activelor) angrenate in
activitatea de exploatare si a resurselor de la actionari. Valori negative mai mari sunt inregistrate
de Metrorex, explicabile mai degraba prin pierdere mai mica decat prin valoare mai mica a
activelor, respectiv capitalului propriu. La randul ei profitabilitatea poate fi explicate
Explicate din punct de vedere al descompunerii DuPont17, explicatia din spatele scaderii
bruste a ROE incepand din 2017 este amplificarea levierului financiar, dat fiind faptul scaderea

17
CFA Financial Reporting and Analysis 2018 , Reading 25 Ratio analysis
CFA Financial Reporting and Analysis 2018 , Reading 27 Financial Analysis Techniques

33
ROA nu este atat de pronuntata. În cazul METROREX, , ROE>ROA, întreprinderea se confruntă
cu un efect de bumerang, rentabilitatea economică fiind mai mică decât rata dobânzii

34