Sunteți pe pagina 1din 6

PROIECT DIDACTIC

Obiectul: Limba şi literatura română


Clasa: a XI-a RB
Profesor: Nuţu Elena-Mirela
Tema: Enigma Otiliei de G. Călinescu
Caracterizarea personajelor; caracterizarea Otiliei
Tipul lecţiei: de predare-învăţare
Scopul lecţiei: fixarea reperelor necesare pentru caracterizarea
personajelor
Competenţe specifice:
• Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a
textelor studiate
• Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a propriei
experienţe de lectură
• Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera literară studiată şi
contextul cultural în care a apărut aceasta
• Identificarea unor conexiuni între literatura română şi cea universală
• Utilizarea adecvată a tehnicilor de documentare şi cercetare a unei teme
• Utilizarea tehnicilor şi strategiilor argumentative în situaţii de
comunicare diverse (scrise sau orale)
• Compararea şi evaluarea unor argumente diferite în vederea formulării
unor judecăţi proprii
Strategie didactică
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, analiza literară, lectura
selectivă, problematizarea
Concepte operaţionale: roman, realism, acţiune, personaj literar,
modalităţi de caracterizare a personajelor
Forme de organizare a clasei: activitate frontală
Resurse educaţionale: cunoştinţele şi lectura elevilor; competenţele
elevilor de receptare şi interpretare a unor texte literare
Material bibliografic:
• G. Călinescu, Enigma Otiliei, Editura CARTEX 2000, Bucureşti, 2003
• Nicolae Manolescu, Arca lui Noe (eseu despre romanul românesc),
Editura Gramar, Bucureşti, 2006
• E. Simion, Scriitori români de azi, vol. II, Editura Cartea Românească,
Bucureşti, 1976
• Mioriţa Got, Rodica Lungu, Literatura română, Editura Nomina, 2007
• L. Paicu, M. Columban, H. Corcheş, M. Lascăr, Limba şi literatura
română, Grupul Editorial Art, 2009
• Emilia Boghiu, Lăcrămioara Mutoiu, Hermeneutică şi naratologie
aplicată, ediţia a II-a, Eurocart, Iaşi, 2003
• Constantin Parfene, Metodica studierii limbii şi literaturii române în
şcoală, Editura Polirom, Iaşi, 1999
• Mihaela Secrieru, Didactica limbii române, Editura Universităţii “Al. I.
Cuza”, Iaşi, 2004
Evaluare: observarea sistematică a elevilor, chestionare orală cu
aprecieri prin calificative.
Etapele lecţiei Activităţi de învăţare Resurse Evaluare
1.Moment • organizarea clasei, pregătirea materialelor
organizatoric • prezenţa
2.Actualizarea • se prezintă, pe scurt elementele care fac posibilă încadrarea romanului Conversaţia Observarea
sistematică a
cunoştinţelor în contextul literaturii române: roman interbelic (1938), realist
elevilor
balzacian, îmbinând elemente ale mai multor curente literare, de Chestionare
inspiraţie citadină orală cu
• se prezintă temele romanului: viaţa socială de la începutul secolului aprecieri
XX; moştenirea, paternitatea, parvenitismul, iubirea prin
calificative
3.Captarea • se precizează faptul că fiecare temă a romanului poate fi ilustrată cu Conversaţia Observarea
sistematică a
atenţiei pentru ajutorul unui personaj
elevilor
lecţia nouă • apartenenţa romanului la realism poate fi susţinută şi prin personajele Chestionare
orală cu
tipice pentru diverse categorii – „o comedie umană modernă” (Nicolae
aprecieri
Balotă) prin
calificative
• ca punct de plecare pentru discuţie poate fi propusă părerea lui Fişa de lucru
Nicolae Manolescu: „Puţini dintre protagoniştii Enigmei Otiliei au o Lectura
concepţie morală asupra vieţii (...) Unul este fără îndoială Pascalopol, selectivă
(...) filozof pragmatic. Altul este Felix (...) Otilia reprezintă pe tânăra Conversaţia
fată fermecătoare, cochetă şi insesizabilă, Aurica e fata bătrână, Moş
Costache e avarul iubitor de copii, (...) Aglae e baba absolută, Titi,
imbecilul placid, Simion, dementul senil şi aşa mai departe.”
4. Anunţarea • Nicolae Manolescu o include pe Otilia într-o categorie; alţi critici Conversaţia Observarea
sistematică a
temei lecţiei consideră că Otilia este un personaj modern; întruchiparea eternului Explicaţia
elevilor
feminin: „Enigma ei este însăşi feminitatea ei, mereu proaspătă, de un
magnetism care deformează şi pe avarul Costache şi pe cei mai rigizi
duşmani ai ei.” (Pompiliu Constantinescu); „Eroina este tipizarea mea
în variantă feminină. Otilia este oglinda mea de argint.” (G. Călineascu)
• urmează punctarea unor repere pentru caracterizarea Otiliei, pentru a Problematizare
stabili dacă este un personaj tipic
5. Desfăşurarea • prin discuţie cu elevii se stabilesc repere necesare pentru realizarea Conversaţia Observarea
sistematică a
lecţiei caracterizării personajului
elevilor
- locul şi rolul personajului în operă – personaj eponim, important;
prezenţă complexă şi enigmatică; o posibilitate de concretizare a
misterului feminin; relativizarea personajului se realizează prin Explicaţia
Observarea
însumarea perspectivelor (tehnica reflectării poliedrice)
- prezentarea modalităţilor folosite pentru caracterizare: Analiza literară sistematică a
elevilor
° caracterizarea directă – realizată de narator; se confundă cu viziunea Conversaţia
personajului reflector, Felix (spre exemplu, portretul fizic) Fişele de lucru
° autocaracterizarea – Otilia îşi recunoaşte defectele, dând dovadă de
maturitate Chestionare
orală cu
° caracterizarea făcută de alte personaje – părerile sunt, de multe ori, Lectura
aprecieri
diametral opuse; rezultă un portret realizat între oglinzi paralele selectivă prin
calificative
- este femeia ideală pentru Felix şi pentru Pascalopol (perspectiva
tânărului şi a bărbatului matur)
- perspectiva celorlalte personaje: Aglae, Aurica, Olimpia, Titi –
jignitoare, din cauza invidiei; Costache o consideră în continuare, un
copil; Stănică o invidiază, dar o şi admiră
° caracterizarea indirectă – prin fapte şi gesturi – se conturează aceeaşi
personalitate enigmatică, prin unele fapte contradictorii pentru Felix
° caracterizarea prin relaţie cu celelalte personaje Conversaţia
° caracterizarea prin mediu – descrierea camerei Otiliei (prin ochii lui
Observarea
Felix) – sugerează exuberanţa fetei; sunt semnificative oglinzile mobile sistematică a
pentru aerul de mister care învăluie personajul elevilor
- ultima imagine a Otiliei – fotografia din care Felix nu o mai Analiza literară
recunoaşte : „Femeia era frumoasă, cu linii fine, dar nu era Otilia, nu
era fata nebunatică. Un aer de platitudine feminină stingea totul.
Chestionare
Avusese dreptate fata: «Noi nu trăim decât cinci-şase ani!»” orală cu
aprecieri
- modalităţile de caracterizare şi trăsăturile personajului se ilustrează
prin
prin citate sau scene semnificative calificative
- concluzii; exprimarea opiniei în legătură cu personajul
Otilia – un personaj memorabil; imaginea feminităţii (în viziunea
autorului)
6.Asigurarea • se punctează faptul că Otilia este un personaj semnificativ pentru Conversaţia Observarea
sistematică a
feed-backului condiţia femeii în perioada interbelică; ilustrează trecerea de la
elevilor
mentalitatea tradiţională (femeia dependentă de bărbat, necesitatea
căsătoriei pentru ca femeia să aibă o poziţie onorabilă în societate) la
cea modernă; precizarea sarcinilor pentru acasă