Șopârla ce respiră 16 minute sub apă

scufundându-se cu o bulă de aer pe cap

Imaginația noastră pălește în fața ingeniozității vieții sălbatice. O filmare excepțională arată o
șopârlă tropicală minusculă care respiră sub apă mulțumită unui „rezervor de oxigen” de pe
capul său.

Răspândită în Costa Rica, această micuță scufundătoare, cunoscută ca Anolis de apă (Anolis
aquaticus), își folosește rezervorul de pe cap pentru a se ascunde de prădători și a găsi surse
noi de hrană, reușind uneori să stea sub apă chiar și 16 minute!

Șopârla Anolis de apă și surprinzătorul său rezervor de aer. Foto: Lindsey Swierk

„A fost ceva neașteptat să descoperim că șopărla respiră sub apă. A fost o descoperire care nu
făcea parte din planul meu de cercetare”, a afirmat Lindsey Swierk, cercetător de la
Universitatea Binghamton, care a realizat și autoarea filmărilor uimitoare, potrivit Phys.org.

„Am fost impresionată de adâncimea la care se scufundă, ceea ce m-a făcut să mă uit mai de
aproape, cu o cameră subacvatică, de-a lungul următorilor doi ani. Atunci am descoperit că
șopârla părea să respire dintr-o bulă de aer de pe capul său”, a continuat Swierk.
Swierk și-a petrecut ultimii ani încercând să găsească dovezi în sprijinul bănuielilor sale și, în
cele din urmă, răbdarea ei a dat roade. În filmarea de mai jos, creatura poate fi văzută cum
respiră folosind această bulă de aer, extrăgând oxigen atunci când are nevoie de el.

Swierk crede că, pe lângă rezervorul de pe cap, șopârla ar mai putea avea câteva bule de aer
ascunse în cap și în gât. Cercetătoarea crede că acestea ar putea avea rolul de rezerve,
umplând balonul de aer de pe frunte cu aer proaspăt atunci când este nevoie.

„Este posibil ca bula de aer să-i permită șopârlei să scape de bioxidul de carbon. Bănuiesc că
ar putea exista adaptări morfologice, mai exact forma capului șopârlei, care permite bulei de
aer să stea cu ușurință lipită de animal”, explică Swierk.

Deocamdată, însă, toate acestea sunt ipoteze. Sigur, se pare că această șopârlă chiar respiră cu
ajutorul bulei de pe cap – ceea ce ar explica obiceiurile sale subacvatice – însă motivul pentru
care a evoluat astfel și felul în care funcționează fiziologia care îi permite acest lucru rămân
un mister.

„Dacă investigațiile viitoare vor arăta că acest comportament este rezultatul adaptărilor, îmi
imaginez că este vorba de o trăsătură care a evoluat de-a lungul timpului și care îi permite
Anolisului de apă și poate și speciilor similare să prospere în habitatul lor acvatic”, a spus
Swierk.