Sunteți pe pagina 1din 4

Nume Prenume:

Grupă:

21.05.2020

Examen
Elemente de drept

1. În componenţa cadrului natural, factor de configurare a dreptului intră:


a) Mediul geografic, factorii biologici, fiziologici, demografici
b) Condiţiile materiale de existenţă a societăţii
c) Grupurile de presiune

2. Societatea civilă îndeplineşte următoarele funcţii:


a) De legiferare şi de politică externă;
b) De executare a legilor şi de administraţie publică;
c) De legătură cu organizaţiile internaţionale;
d) De monitorizare şi de sancţionare a puterii publice; de educaţie a cetăţenilor.

3. Factorul uman reprezintă zona centrală de interes pentru orice legiuitor întrucât:
a) În ipoteza încălcării normei de către destinatar, instituţia răspunderii urmăreşte
exclusiv restabilirea ordinii de drept;
b) Legea constituie un important factor de socializare, modelând şi stimulând
comportamentul uman;
c) Dreptul vizează gândurile, viaţa interioară, intenţiile individului.

4. Care sunt laturile componente ale formei de stat:


a) Forma de guvernământ, structura de stat, regimul politic;
b) Teritoriul, populaţia, puterea publică;
c) State unitare, state federative.
d) Executivă, legislativă, jurisdicţională, externă.

5. Republica parlamentară se caracterizează prin:


a) Alegerea şefului statului direct, prin vot universal, egal, secret şi liber exprimat de
către cetăţeni;
b) Alegerea şefului statului de către Parlament;
c) Numirea şefului statului de către Instanţa supremă de Justiţie.

6. Normele juridice se deosebesc de principiile dreptului prin faptul că:


a) Normele juridice îndrumă legiuitorul în elaborarea dreptului;
b) Au valoare explicativă mult mai mică: ele conservă valori, pe când principiile
explică raţiunea acestora;
c) Reprezintă fundamente ale convieţuirii sociale, din care derivă principiile
dreptului,

7. Care din următoarele trăsături nu reprezintă o trăsătură a raportului juridic:


a) Este o categorie istorică;
b) Este un raport valoric;
c) Este general şi impersonal.

1
8. Norma juridică reprezintă:
a) O regulă de conduită impusă de obiceiul juridic şi de jurisprudenţă;
b) O regulă de comportament social redactată de puterea legislativă;
c) O regulă de conduită cu caracter general şi obligatoriu, ce poate fi adusă la
îndeplinire, la nevoie, prin forţa de constrângere a statului.

9. Obligativitatea normei juridice înseamnă faptul că:


a) Se aplică imediat, necondiţionat şi continuu;
b) Prescrie un comportament standard recomandat unui subiect generic;
c) Prescrie un comportament recomandat unui subiect individualizat;
d) Prescrie un comportament care implică ideea de reciprocitate.

10 . Ipoteza normei juridice:


a) Descrie împrejurările în care intră în acţiune dispoziţia sau sancţiunea normei,
calitatea subiectului;
b) Reprezintă comandamentul normei;
c) Conţine urmările nefavorabile care survin în condiţiile nerespectării dispoziţiei.

11. Când dispoziţia normei juridice obligă subiectul de drept să se abţină de la


săvârşirea unei acţiuni, atunci suntem în cadrul unei norme:
a) Onerative;
b) Prohibitive;
c) Permisive.

12. De câte feluri este abrogarea:


a) Determinată, relativ determinată;
b) Alternativă, cumulativă;
c) Completă, incompletă;
d) Generală, specială, de excepţie;
e) Expresă, tacită.

13. Desuetudinea desemnează o modalitate de:


a) Abrogare a unui act normativ;
b) Ieşirea din vigoare a unui act normativ;
c) Încetarea mandatului Parlamentului.

14. Premisele raportului juridic sunt:


a) Norma juridică şi stările;
b) Norma juridică, subiectele de drept şi faptele juridice;
c) Doar norma juridică şi faptele juridice.

15. Cum se clasifică subiectele raporturilor juridice:


a) Subiecte individuale şi subiecte colective;
b) Persoane fizice şi persoane juridice;
c) Subiecte cu capacităţi juridice şi subiecte fără capacităţi juridice;
d) Subiecte de drept civil, de drept penal, de drept administrativ.

16. Ce este obiectul raportului juridic:

2
a) Conduita ce se realizează de către subiecţii raportului juridic ca urmare a
exercitării drepturilor şi îndeplinirii obligaţiilor identificate în conţinutul raportului
juridic.
b) Acele împrejurări, evenimente sau stări de fapt care creează, modifică sau sting
un raport juridic.
c) Drepturile şi obligaţiile subiectelor într-un raport juridic concret determinat,
prevăzute de norma juridică;
d) Posibilitatea subiectului raportului juridic de a cere apărarea dreptului său de
către stat, atunci când dreptul său a fot nesocotit de subiectul obligat.

17. Faptul juridic reprezintă o împrejurare care:


a) Determină efecte juridice, care creează, modifică sau stinge raporturi juridice;
b) Doar Stinge raporturi juridice:
c) Doar Creează raporturi juridice.

18. Care sunt fazele procesului de aplicare a dreptului:


a) Realizarea dreptului prin activitatea de respectare şi executare a legilor;
b) Desfăşurarea procesului în instanţa de fond, instanţa de apel şi instanţa de
recurs;
c) Stabilirea stării de fapt, alegerea normei de drept, interpretarea normei de drept,
elaborarea şi emiterea actului de aplicare a dreptului;
d) Îndeplinirea de către subiectele de drept a cerinţelor cuprinse în norma juridică.

19. Ordonanţa de urgenţă este emisă de :


a) Parlament;
b) Guvern;
c) Preşedintele tării.

20. Promulgarea legii se realizează de:


a) Primul-ministru
b) Preşedintele tării;
c) Parlamentul României;
d) Curtea Constituţională.

21. Un accident de circulaţie reprezintă:


a) Un fapt juridic;
b) Un eveniment juridic;
c) Un act juridic.

22. În ipoteza în care subiectul a prevăzut consecinţele faptei sale , dar a sperat în mod
uşuratic să nu se producă, suntem in prezenţa:
a) Intenţiei indirecte;
b) Culpei prin imprudenţă;
c) Culpei prin neglijenţă.
d) Intenţiei directe.

23. În ipoteza în care făptuitorul prevede rezultatul faptei sale şi urmăreşte ca el să se


producă, suntem în prezenţa:
a) Intenţiei indirecte;
b) Culpei prin imprudenţă;
c) Culpei prin neglijenţă.
d) Intenţiei directe.

3
24. În statele compuse sau federative:
a) Există o singură constituţie şi mai multe cetăţenii;
b) Guvernul central are control exclusiv asupra politicii externe, de apărare și
monetare.
c) Există un singur Parlament.
25. Situaţia în care o normă juridică încetează să se mai aplice, din cauza schimbării
condiţiilor social-economice care au determinat edictarea sa, poartă denumirea de:
a) Cădere în desuetudine:
b) Abrogare implicită;
c) Ajungere la termen.

26. Care sunt subiectele colective de drept:


a) Parlamentul, guvernul, instituţiile judecătoreşti, societatea civilă, statul.
b) Partidele politice, grupurile etnice, grupurile de presiune, grupurile de interes.
c) Statul, organele de stat, persoanele juridice.
d) Societăţile comerciale, societăţile cu răspundere limitată, societăţile pe acţiuni.

27. Procesul-verbal de constatare a unei contravenţii reprezintă:


a) Un act normativ;
b) Un act juridic;
c) Un act de aplicare a dreptului.

28. Apatridul este:


a) Un concetăţean;
b) Un cetăţean străin;
c) O persoană care nu are nicio cetăţenie.

29. Guvernul poate dispune:


a) Modificarea Constituției
b) Adoptarea de Hotărâri și Ordonanțe;
c) Abrogarea legilor ordinare.

30. Stabilirea stării de fapt în cadrul realizării dreptului prin aplicare:


a) Implică un demers riguros pentru cunoaşterea circumstanţelor cauzei respective,
pentru a asigura actului de aplicare un caracter temeinic;
b) Nu prezintă interes ea putând fi omisă;
c) Nu este o etapă în cadrul realizării dreptului prin aplicare.