Sunteți pe pagina 1din 1

ASEMĂNAREA OMULUI CU DUMNEZEU

OMUL
- a fost creat după „chipul” lui Dumnezeu, adică cu SUFLET nemuritor, raţional și liber
- trebuie să obţină „asemănarea” cu Dumnezeu
-dacă Adam nu ar fi căzut în păcat, atunci obținea prin HAR asemănarea cu Dumnezeu. După
căderea în păcat, omul are nevoie de HAR, CREDINȚĂ şi FAPTE BUNE
- căzut în păcat, a pierdut întreita armonie (cu sine, cu creația și cu Dumnezeu), a pierdut harul,
devinind muritor, iar chipul divin s-a alterat în el
- „asemănarea” cu Dumnezeu înseamnă desăvârşire și se obține prin practicarea virtuţilor
- „asemănarea” = posibilă datorită jertfei Domnului Iisus Hristos
- „asemănarea” – obţinută în libertate, Dumnezeu nu obligă pe nimeni

CONDIŢIILE MÂNTUIRII PENTRU DOBÂNDIREA „ASEMĂNĂRII” CU DUMNEZEU

1. Harul – primit la Botez în dar, ca dovadă a iubirii lui Dumnezeu pentru noi
2. Credinţa - primirea ca fiind adevărată a învăţăturii de credinţă
- „Cel ce va crede şi se va boteza, acela se va mântui”
3. Faptele bune - sunt dovada credinţei, sunt făcute cu ajutorul lui Dumnezeu
- „credinţa fără fapte moartă este”

1, 2 şi 3 trebuie să lucreze împreună.

Treptele desăvârşirii creştine

Credinţa = primită la Botez, întărită prin fapte bune, duce la lipsa păcatului și la împlinirea Legii
Nădejdea = încredere în răsplata lui Dumnezeu; întăreşte puterile sufleteşti pentru dobândirea
fericirii veşnice
Pocăinţa = conştiinţa păcatului → dorinţa de a nu păcătui → spovedanie → îndreptare
Înfrânare = abţinere de la păcat (plăceri şi patimi) după spovedanie
Răbdare = pentru a birui încercările vieţii
.........................
.........................
.........................
Nepătimirea, desăvârşirea = sfinţenie
= în gând, cuvânt şi faptă