Sunteți pe pagina 1din 65

RESURS ăEDUCA IONAL ăDESCHIS

Denumire:ă„Oraădeălimbaăşi literaturaăromân -unitateădidactic ă


fundamental ”ă
Autor:ăGEAM NUăMARIANA-DUMITRA
Unitateaădeăînv mânt:ăColegiulăEconomică
“PetreăS.ăAurelian”
Disciplina:ăLimbaăşiăliteratura român ă
Scopul materialului propus: de documentare pentru cadrele didactice

0
CUPRINS

Capitolul 1 Lec iaăă- unitateădidactic ăfundamental .................... ..........2

1. 1. Repere conceptuale.................................................................................2

1.2.ăăVirtu iăşiălimiteăaleălec iei…………..…….…………..………….4

Capă II.ă Tipuriă şiă varianteă deă lec iiă utilizateă înă cadrulă disciplineiă limbaă şiă

literaturaăromân .........................................................................................7

1. Lec iaăcombinat ă(mixt ).................................................................10

2. Lec iaădeăcomunicareăşiădobândire................... ........................11

3. Lec iaădeăformareădeăpriceperiăşiădeprinderi....... ......................12

4. Lec iaădeăconsolidare,ăsistematizare,ărecapitulare...........................12

5. Lec iaădeăverificareăşiăapreciere..........................................................13

Capă III.ă Exempleă deă bun ă practic ă laă oreleă deă limbaă şiă literaturaă

român ……………………………......................................................15

BIBLIOGRAFIE………………….……………….…………….…..…61

1
Capitolul 1. Lec ia- unitateădidactic ăfundamental

1. 1. Repere conceptuale
Etimologic, termenul lec ieăprovineădinălatinesculă„lectio",ăderivată
din legere ,ăcareăînseamn ă„aăcitiăcuăglasătare,ăaăaudiaălectura,ăaămedita".ă
Dac ,ăînăsensulătradi ional,ălec iaăeraăabordat ăcaăoăexpunere,ăoălectur ăaă
educatorului,ă careă favorizaă înv areaă prină memorare,ă receptare şiă
reproducereăaăcon inuturilorădeăc treăelev,ăînăînv mântulămodernălec iaă
esteă conceput ă subă formaă uneiă activit iă înă careă predomin ,ă fieă dialogulă
dintre educator şiăelevi,ăfieăac iuniădeăinvestigare,ădeădescoperireădeănoiă
adev ruri,ălegit i,ărela iiă bazateăpeăcapacit ileăşiă deprinderile formate,
peăvolumulădeăcunoştin eăînsuşitădeăc treăelevi,ăînv areaăfiindăunaădeătipă
participativ, de cercetare,ă deă rezolvareă deă situa iiă problematice,ă prină
studiul independent, dar mai ales prin cooperare; în contextul
postmodernismului,ă marcată deă experien eleă constructivismuluiă
pedagogic,ă lec iaă cap t ă ună caracteră multă maiă dinamic cu multiple
valen eăformative,ăprincipiulădeăbaz ăfiindăabordareaăelevuluiănuăatâtăcaăună
factor reactiv laă situa iileă deă instruireă şiă educare,ă câtă maiă alesă ună factoră
proactiv careă construieşteă situa iiă deă înv are,ă înă acordă cuă aspira iileă şiă
posibilit ileăacestuia.
Pornind de laă acesteă considerente,ă literaturaă pedagogic ă
actual ă defineşteă lec iaă dintr-oă perspectiv ă multicriterial ,ă înă func ieă deă
componenteleă curriculumului,ă reflectateă şiă concretizateă laă nivelulă
microac iuniloră educa ionale.ă înc ă dină aniă '80ă aiă secoluluiă trecută
profesorulă Ioană Cerghită remarcaă oă dificultateă semantic ă aă termenului,
comb tândă abordareaă reduc ionist ă aă lec ieiă dină literaturaă acesteiă
perioade,ă cândă aceastaă eraă definit ă exclusiv pe baza criteriului
organizatoric;ăautorulăprecizeaz ăc ălec iaăesteăînăprimul rând, o unitate
didactic ă centrat ă peă obiectiveă înă func ieă deă careă suntă stabiliteă

2
con inuturileă ,ăstrategiileă deă instruireă şiădeăevaluare.ăLec iaă înă opinia lui
Ioană Cerghită esteă oă „entitateă deă înv mântă ,ă careă esteă cevaă maiă multă
decâtă oă form ă sauă ună cadru de organizareă aă instruc iei,ă c ciă presupune,ă
mecanismeă şiălegit iădeăstructurareăşiăfunc ionareăceătrebuieă cunoscute"
(Cerghit, I., 1983, p 14).
Dezvoltândă ideileă luiă Ioană Cerghit,ă înă pedagogiaă actual ă
lec iaă esteă abordat ă înă calitateă deă „microsistem",ă careă reconfigureaz ă
toateă componenteleă situa ionaleă ală instruirii:ă con inuturi,ă metodologii,ă
modalit iă deă organizare,ă formeă deă evaluare,ă rela ionareaă educatoră -
elev, elemente psihosociale etc. Calitatea lec ieiă depindeă nuă atâtă deă
configura iaăşiăfunc ionalitateaă fiec ruiăelementăînăparte,ăciădeămodulădeă
interac iuneăaăacestora,ădeăcareădepindeăşiăasigurareaăcaracteruluiăsistemică
alălec iei.
Aceast ă concep ieă pedagogic ă seă materializeaz ă înă defini iileă elaborate,
lec iaăfiind:
-„un demers didactic unitar care derivă simultan prin centrarea acesteia
către o serieă deă obiectiveă specifice,ă c tre un anumit specific al
con inutuluiădeătransmis,ăc treămodalitateaăprincipal ădeăinterac iuneăaă
actorilor,ă c tre temporalitateaă rezervat ă ac iunilor,ă c treă cadrul
metodologică dominant,ă c treă instrumentalizareaă adecvat ă cuă mijloace
deăînv mânt" (C.ăCucoş,ă2002, p.305);
-„un program didactic"(M. Ionescu) sauă ună „constructă pedagogic"ă
(M.ăC lin)ăposibilădeăintegratăapoiăînăcurriculumulăşcolară,ăprinăraportareă
la unit iădeăînv areăoriăunit iădeăcon inută(ăapudăE.ăJoi a,ă1998ă,ăp.ă189);
Dină punctă deă vedereă procesual,ă şiă înă timpulă ra ională utilizat,ă
modalitateaă organizatoric ă func ional ă deă intercondi ionareă aă treiă
categoriiă deă variabile:ă „func ionaleă (scopuriă şiă obiective), structurale
(con inută ,ă resurseă ,ă timpă ,ă profesor,ă eleviă şiă rela ii)ă şiă opera ionaleă (ă
strategiiă,ăproceseă,ăopera ii)";ădin punct de vedere praxiologic,ăperspectiv ă

3
ceăesteăpromovat ăcaămodalitateădeăeficientizareăaăinstruirii,ălec iaăesteă„oă
unitateă ac ional ă bazat ă peă crearea,ă ordonarea,ă înl n uireaă deă situa iiă deă
intruireă şiă educareă înă careă elevulă esteă pus,ă plasat,ă antrenată variat,ă prină
sarcini de lucru, de înv areăadecvate"ă(E,ăJoi a,ă1998, p. 189).

1.2.ăăVirtu iăşiălimiteăaleălec iei


Chiarădac ăînăprezent,ălec iaăcaăsitua ieăglobal ă,ăunitar ădeăinstruireăaă
fostă multă perfec ionat ă fa ă deă abordareaă tradi ional ă ,ă aceastaă
înregistreaz ,ă laă oă analiz ă complex ă ,ăteoretic ă şiă praxiologic ă nuănumaiă
avantajeă,ăcâtăşiăuneleălimite. În continuare vom analiza lec iaăpeăacesteă
dou ă dimensiuni,ă avansândă înă finală oă serieă deă direc iiă deă optimizare a
lec ieiăpentruăeliminareaăneajunsurilor.
Dinăansamblulăvirtu ilorălec ieiăseăpotăaminti:
-studiulă sistematică ală ştiin eloră prelucrate,ă esen ializateă şiă
adaptateă prină transpozi ieă didactic ă înă disciplineă şcolareă ,ă precumă şiă
formarea capacit ilorădeăaăaplicaăînăpractic , introducându-1 pe elev într-
ună contextă ală cunoaşteriiă ştiin ifice,ă bineă determinat, organizat,
monitorizat,ă şiă reglată continuuă deă c treă cadrulă didactic, dozând în mod
optim efortul intelectual al elevilor, distribuindu-l pe etape deă vârst ă
şcolar ,ă deă con inută de înv are,ă asigur ă dezvoltareaă proceseloră şiă
mecanismelor cognitive,ădeăimagina ieăşiăcrea ieăreprezentândăunăeficient
mixtăsauăexerci iuădeădezvoltareă aă curiozit iiăepistemice,ăaă spirituluiădeă
observa ie,ăaăgândiriiăabstracte,ăaăaten iei voluntare,ăimagina ieiăcreatoare,ă
memoriei logice;
-activit ileă organizateă înă timpulă lec iiloră îiă ajut ă peă eleviă s ă
sesizezeă anumiteă rela iiă întreă obiecteă şiă fenomeneă ,ă s le interpreteze
conducândă laă formareaă uneiă atitudiniă pozitiveă fa ă deă acestea,ă fa ă deă
demersurileă epistemologiceă şiaplicative în general; reprezint ă ceaă maiă
eficient ăform ădeăorganizareăaăprocesuluiădeăînv mânt;

4
-oă analiz ă aă raportuluiă întreă resursele disponibileă şiăă
rezultateleă ob inuteă evide iaz ă aceast ă constatare,ă lec iaă dispunând de
instrumente variate de desf şurareă şiă evaluare,ă verificateă şiă
perfec ionateă înă timp,ă putândă fiă condus ă cuă mult ă siguran ă şiă deă
cadrele didacticeă maiă pu ină experimentate,ă dară comportândă şiă oă anumit ă
economicitateăînăparcurgereaăprogramelorăşcolare, imprimând instruirii o
dinamic ăsus inut ; beneficiaz ădeăunăcadruăteoreticămultămai solid decât
celelateă formeă deă organizareă men ionateă şiă descriseă de pedagogiile
alternative,ăceeaăceăîiăconfer ăposibilit iădeăopera ionalizareămultipleă
înă contextulă situa ională al instruirii: asigur ă caracterulă sistematică şiă
continuu al procesului de instruire.
Caăservitu i ale lec iei,ăămen ion m :
-oăanumit ăpredispozi ieăspreăcanonizare,ăatâtălaănivelulăobiectelor,ăcâtăşiă
alăcon inuturiloră(ăapudăMomanu,ăM.,ă1998.p.202);
-predominareaă activit iiă frontale,ă datorit ă efortuluiă educatorilor de
parcurgere a programelor şcolareă înă mod economică şiă sistematic,ă ceeaă
ceă conduceălaăuneleătendin eădeănivelareăşiăunifomizare,ă chiară dac ăînă
prezent se constat ă oă accentuareă aă roluluiă activit iloră peă grupeă
omogene sau eterogene, aceasta nu este la fel de mult valorizat ă înă
practicaă şcolar ,ă constatândă înă acestă sensă oă discrepan ă întreă nivelulă
teoretic, situat în contextul postmodernit iiă supusă uneiă paradigmeă
umanisteă şiă nivelulă practiciiă educativeă curenteă aflat ă înă contextul
modernismului,ăinfluen atădeăoăparadigm ăra ionalist ;
-caăoăconsecin ăaăcelorăenumerateăanterior,ăseămanifest ăuneleădificult iă
înă asigurareaă instruiriiă diferen iate,ă înă func ieă deă particularit ileă
psihologiceă deă grupă sauă individuale,ă deă intereseleă şiă aspira iileă
educatorilor ;
-în condi iileăclaselorăcuănum ră mareădeăelevi,ăconexiuneaăinvers ăesteă
deă multeă oriă suficient ,ă cuă rolă negativ asupraă optimiz riiă operativeă aă

5
procesului de instruire.
Caă posibilit iă deă optimizareă aă lec iei,ă caă unitateă didactic ă
fundamental ,ăseăimpun:
-adoptareaă unoră strategiiă deă modernizareă aă lec ieiă prină deschidereaă
acesteiaăc tre experien aădeăvia ăaăelevilor, prinăabordareaădiferen iat ăşiă
individualizat ă aă instruirii,ă prină valorizareaă elevuluiă ca factor central al
procesului, prin responzabilizarea acestuia ca formator al propriei
instruiri, toate acestea fiind elemente ale postmodernismului pedagogic la
nivel praxiologic;
-diversificareaă tipuriloră clasiceă deă lec iiăprinăstrategiiăvariate,ă moduriă deă
organizareăintern ă;
-corelareaă lec ieiă cuă alteă formeă deă activitate:ă consulta ii,ă medita ii,ă
cercuriă tematice,ă lucr riă înă grupuriă mici,ă studiul independent îndrumat,
activit iădeăcercetareăstimulateă;
-organizareaădeăc treăfactoriiădeciden iădinăînv mântăaăunorăformeădeă
perfec ionareă aă cadreloră didacticeă orientate spre rolul managerial al
educatoruluiă înă contextulă claseiă deă elevi,ă prină urm rireaă form riiă
competen eloră peă toateă func iileă managementuluiă ac iuniiă educa ionale:ă
planificare; organizare; coordonare; decizie; motivare; evaluare, bazate pe
strategiiăinteractiveăcareăs ăstimulezeăcreativitateaăşiăinova iaădidactic ,ăpeă
antrenarea cadrelor didacticeăînă activit iădeăcercetareăameliorativ ăprină
careă s ă testeze,ă s ă experimentezeă şiă s ă validezeă inova iiă curriculare ce
vor eficientizaă procesulă deă instruireă înă ansamblu,ă lec iaă caă unitateă
fundamental ăaăacestuia.

6
Capitolul 2.ăTipuriăşiăvarianteădeălec iiăutilizate în cadrul
disciplinei limbaăşiăliteraturaăromân

Prin categorieăsauătipădeălec ie în elegem oăanumit ămodalitateă


deă concepereă şiă realizareă aă activit iiă de predare - înv areă evaluareă laă
nivelă deă unitateă structural ă şiă fuc ional ă aă procesuluiă deă instruireă şiă
educare , configurat ă dup ă diverseă criterii:ă obiectivulă fundamental,ă
treaptaădeăşcolaritate,ădisciplinaăpredat ,ămodulădeă preg tireăalăelevilor.ă
Acesteăcriteriiăgenereaz ăoăstructur ăac ionat ăşiărela ional ăflexibil ă ,ăceă
permite numeroase adapt riă şiă diversific riă ,ă înă func ieă deă variabileleă
contextualeă aleă instruiriiă (particularit ileă clasei de elevi, locul
desf şur riiă activit ii,ă metodologiaă instruirii,ă mijloaceleă deă înv mânt,ă
formeleă şiă metodeleă deă evaluare,ă volumulă şiă gradulă deă dificultateă ală
con inuturilorădeăpredat). În practica instructiv-educativ ăcurent ,ăoriceă
tipădeălec ieă esteăsupusăuneiăcontextualiz riă permanente.ăînăfunc ieădeă
cerin eă şiă situa iiă diverse.ă Pentruă fiecareă tipă deă lec ieă suntă dezvoltateă
variante specifice careănuan eaz ămodalitateaădeădesf şurareăaăcategorieiă
deăbaz ăînăfunc ieădeăvariabileleăprocesuluiădeăinstruire.
Principaleleăcategoriiă/ătipuriădeălec iiăsuntă(ăcf.ăE.ăJoi a,ă1998ă):
1. lec iaăcombinat ă(mixt );
2. lec iaădeăcomunicareăşiădobândire;
3. lec iaădeăformareădeăpriceperiăşiădeprinderi;
4. lec iaădeăconsolidare,ăsistematizareăşiărecapitulare;
5. lec iaădeăverificareăşiăapreciere.
Obiectivele-cadru aleăLimbiiăşiăliteraturiiăromâne, constituite
înăfactorulăconstantăalăstabiliriiăcategoriilorădeălec ii,ăimpunăconcepereaăsiă
realizarea, în mod echilibrat, a tuturor acestor tipuri, iar factorii variabili

7
aiăpred rii - înv riiăacesteiădisciplineăînăînv mântulăprimară(ăobiectiveă
specifice;ă particularit ileă psihologiceă aleă şcolaruluiă mică sauă aleă claseloră
deă elevi;ă strategiileă deă instruireă specificeă acesteiă trepteă deă şcolarizareă şiă
discipline)ă determin ă oă dezvoltare a acestora în multiple variante care
optimizeaz ătraseulăc treăobiectiveleăpreconizate.
Lec iaă mixt ă este tipul cel mai frecvent întâlnit în cadrul
disciplineiă Limbaă şiă literaturaă român , realizând, într-un mod echilibrat,
mai multe scopuri sau sarcini didactice: comunicare, sistematizare,
consolidare, verificare. Înă cadrulă acestuiă tipă deă lec ieă volumulă
informa ională predată esteă redus,ă deă aceeaă lec iaă mixt ă esteă utilizat ă
frecvent la clasele gimnaziale,ă unde,ă datorit ă unoră particularit iă
psihopedagogice specifice,ă esteă indicată caă eleviiă s ă fieă activiza iă prină
diverseătipuriădeăactivit i.
Lec iaă deă comunicareă şiă dobândireă seă concentreaz ă peă
însuşireaădeăc treăeleviăaăunorăcunoştin eăşiăpeădezvoltarea,ăpeăaceast ăbaz ,ă
aăunorăcapacit iăşiăatitudiniăintelectuale,ăprezentândăoăstructur ămixt ,ămaiă
ales în înv mântulă gimnazial.ă Predomin ă metodeleă interogativeă
(conversa iaă euristic ,ă problematizarea),ă dară şiă muncaă independent ,ă
observa iaăcaămetod ădeăînv areăprinădescoperire;ăînv areaăseărealizeaz ă
prină compara ii,ă asocieri,ă discrimin ri,ă prină investiga ii,ă încercareă şiă
eroare,ă însuşireaă deă no iuniă înă modă activ.ă Esteă utilizat ă frecventă în
activit ileă deă înv areă vizândă dezvoltareaă capacit iiă deă receptareă aă
mesajuluiăscris,ădeăexprimareăoral ,ăînăînsuşireaăno iunilorăgramaticaleă.
Lec iaădeăformareădeăpriceperiăşiădeprinderiăare în prim plan
organizareaă şiă desf şurareaă unoră activit iă deă înv areă înă careă eleviiă s ă
apliceă cunoştiin ele, abilit ileă practiceă şiă teoreticeă peă careă leă de in,ă s ă
transfere diverse no iuni,ărela ii,ăexperien eăînăcotextulăsitua ionalăspecifică
instruirii, având ca finalitate formarea deprinderilor intelectuale. În acest
tipă deă lec ieă predomin ă metodeleă deă ac iuneă real ă (exerci iul,ă activit iă

8
creative, elaborareaădeăproiecteăac iune)ăsauădeăac iuneăsimulat ă(jocurileă
didactice,ă înv areaă dramatizat ), munca cu manualul, analiza
(investiga ia)ădeătext.ăÎnăcadrulădisciplineiăLimbaăşiăliteraturaăromân ăesteă
utilizat ,ămai ales, în activit ileăvizândăformareaăinstrumentelorămunciiă
intelectuale, în analizele gramaticale, în analizele pe baza textului literar
narativ din cadrul lecturii explicative.
Lec iaă deă consolidare,ă sistematizareă şiă recapitulareă vizeaz ă
aprofundarea,ă perfec ionareaă cunoştin eloră şiă competen eloră elevilor,ă
completareaăunorălacune.ăAstfelădeălec ii,ăînăcareăpredomin ămetodeleădeă
ac iune,ă dară şiă problematizarea,ă seă realizeaz ă atâtă laă începutulă anuluiă
şcolar,ă câtă maiă alesă înă timpulă anuluiăşcolară pentruă fixarea,ă consolidarea,ă
sistematizareaăunorăteme,ăunit iădeăcon inutăoriăunit iădeăînv areăsauălaă
sfârşitulăuneiăperioadeămaiămari de instruire pentru formarea unei viziuni
deă ansambluă şiă unitareă asupraă materieiă parcurse,ă pentruă integrarea
con inuturiloră maiă multoră disciplne,ă favorizându-se astfel
interdisciplinaritateaăşiătransdisciplinaritatea,ăcaăstructuriăcurriculare care
asigur ăimplementareaăproiectuluiăeducativăholisticăpromovatădeăactualaă
politic ă curricular .ă Esteă un tip de lec ieă promovată frecventălaă Limbaă şiă
literaturaăromân .
Lec iaădeăverificareăşiăapreciereăvizeaz ăcombatereaăniveluluiădeă
preg tireă ală eleviloră prină raportareaă laă obiectivele preconizate, la
particularit ileă claseiă şiă individuale,ă laă specificulă unit iloră de con inută
predate, la timpul alocat instruirii,ălaăcondi iileăînăcare aceasta a avut loc,
dară şiă dimensiuneaă prospectiv ,ă aă prevederiiă evolu ieiă ulterioareă aă
elevilor,ăaăprefigur riiăunorăactivit iăspecificeăcontextuluiăsitua ionalăală
instruiriiăşiăalăcadrului organizatoricăînăcareăseădesf şoar ăaceasta.ăScopulă
acestoră lec iiă nuă seă limiteaz ă doară laă aplicareaă unoră instrumenteă de
verificare,ă laă apreciereaă cantitativ ă şiă calitativ ă aă rezultateloră elevilor,ă
ciă deă oă deosebit ă importan ă esteă realizarea feed-back-ului pe multiple

9
planuriă (competen eă şiă capacit iă formate,ă priceperiă şiă deprinderiă
dobândite , însuşireaă cunoştin eloră şiă opera ionalizarea,ă transferulă
acestora,ă atitudiniă fa ă deă anumiteă unit iă deă con inut,ă fa ă deă disciplinaă
şcolar ,ă gradulă deă participareă aă elevului,ă eficien aă unoră strategiiă deă
instruire,ămodulăînăcareăcon inuturileăînv riiăauăfostăselectate, adaptate
esen ializate,ărealizareaăuneiăevalu riămotiva ionaleăprinăincludereaăşiăaă
metodelor alternative de evaluare, formarea capacit iloră deă
autoevaluare), ceea ce conduce la reglarea, optimizareaă operativ ă aă
procesuluiădeăinstruireăşiăînv are.
Varianteleăspecificeăfiec ruiătipădeălec ieădescrisămaiăsusăvorăfiă
prezentate, structurate fiecare pe etapeă deă desf şurare.ă Literaturaă
pedagogic ă actual ă (Cucoş,ă C,ă 2002;ă Joi a.ă E.,ă 1998)ă prezint ă oă
multitudineă deă varianteă deă lec ii,ă cuă structuriă specifice,ă utilizabileă şiă înă
cadrulădisciplineiăLimbaăşiăliteraturaăromân . Acestea sunt:

1.ăLec iaăcombinat ă(mixt )

1.1.Variantaă clasic :ă organizareaă condi iilor;ă verificareaă


con inuturiloră însuşite;ă preg tireaă eleviloră pentruă receptarea noului
con inut;ă precizareaă temeiă şiă aă obiectivelor;ă comunicareaă /ă însuşireaă
nouluiă con inut;ă fixareaă şiă sistematizareaă con inuturiloră predateă prină
repetare şiă exerci iiă aplicative;ă explica iiă vizândă continuareaă înv riiă şiă
pentru realizarea temei.
1.2.Alternareaă fix riiă cuă predarea:ă organizareaă condi iilor;ă
verificarea temei anterioare: activitatea introductiv ;ăanun areaătemeiăşiă
a obiectivelor; alternarea explica ieiă cuă fixarea;ă evaluarea;ă temaă pentruă
acas .
1.3 .Combinarea mai multor etape: organizareaă condi iilor;

10
preg tireaă noiiă activit iă şiă anun areaătemei;ă aă obiectivelor; verificarea în
paralelă cuă predareaă şiă fixarea,ă aplicareaă par ial ;ă evaluarea;ă tema pentru
acas .
1.4 Dobândireaăinductiv :ăorganizareaăcondi iilor;ăverificareaătemeiă
anterioare ; activitatea de dobândire dirijat ,ă prină utilizareaă demersuluiă
inductiv,ăcuăprecizareaăfinal ăaătemeiănoiă;ăfixarea,ăaplicarea,ăevaluareaă;ă
tema pentru acas .
1.5.Modelul Gagne: captarea aten iei;ă enun areaă obiectivelor;
verificareaă şiă actualizareaă ;ă prezentareaă noiiă teme,ă dirijareaă înv rii,ă
conexiuneaăinvers ,ăfixarea,ărecuperare;ătemaăpentruăacas .

2. Lec iaădeăcomunicareăşiădobândire

2.1.Lec ia clasic :ă organizareaă condi iilor;ă reactualizareaă con inutuluiă


anterioră predat;ă enun areaă temeiă şiă aă obiectivelor; comunicarea
con inutuluiă şiă dirijareaă înv rii; fixarea, aplicarea, generalizarea;
evaluarea; tema pentruăacas .
2.2.ă Lec iaă introductiv :ă organizareaă condi iilor;ă enun areaă temeiă şiă aă
obiectiveloră ;ă expunereaă sintetic ă aă unit iiă deă con inut; tema pentru
acas .
2.3. Prin studiul manualului :ăorganizareaăcondi iilor;ăreactualizareaăpeă
obiectiveă,ărecuper ri;ăstudiulădirijat;ăsinteza frontal ;ătemaăpentruăacas .
2.4. Prin munca în grup: organizareaăcondi iilor,ăaăgrupelor; distribuirea
sarcinilor,ădescoperireaădirijat ;ăsinteza;ătemaăpentruăacas .
2.5. înv areaăprinăreceptare:ăorganizareaăcondi iilor;ăenun areaătemei;ă
a obiectivelor şiăsarcinilorădeălucru; expunerea;ăexplica iaăşiădemonstra iaă
con inutuluiăînv rii;ăfixarea,ătemaăpentruăacas .
2.6 înv areaă prină cercetare : organizareaă condi iilor;ă definireaă
problemei, formularea ipotezei, precizarea tehnicilor de lucru;

11
activitatea de investigareă individual ă sauă înă grup; comunicarea
rezultateloră ob inute, generalizarea contribu iilor aduse, fixarea,
evaluarea;ătemaăpentruăacas .
2.7 Modelul Gagne:ă captareaă aten iei;ă enun areaă temeiă şiă aă
obiectivelor;ă reactualizareaă con inutuluiă anterior predat; dirijarea
înv rii,ătransferul,ăgeneralizarea;ăaplica ii,ăevaluarea;ătemaăpentruăacas .

3.Lec iaădeăformareădeăpriceperiăşiădeprinderi

3.1. Variantaă clasic :ă momentulă organizatoric;ă precizareaă temeiă şiă aă


obiectiveloră activit ii,ă reactualizareaă celor necesare:ă demonstra iaă sauă
execu ia-model;ă antrenareaă eleviloră înă realizareaă activit ii;ă executareaă
independent ă a sarciniloră deă lucru;ă apreciereaă performan eloră eleviloră şiă
preciz riăprivindămodelulădeăcontinuareăaăactivit ii;ătema pentruăacas .
3.2. Prină fişeă deă munc ă independent :ă momentul organizatoric;
precizareaă temei,ă aă obiectiveloră şiă aă sarciniloră de lucru: actualizarea
cunoştin elor,ă tehnicilor;ă rezolvareaă fişelor,ă subă îndrumare;ă analiza,ă
aprecierea, recuperarea; temaăpentruăacas .
3.3. Prin utilizarea manualului: organizareaă condi iilor;ă enun areaă
temeiă şiă aă obiectivelor;ă demonstra iaă modelă a rezolv riiă sarcinilor:ă
rezolvareaă dirijat ă aă sarcinilor;ă analiza,ă sinteza,ă fixarea,ă evaluarea,ă temaă
pentruăacas .

4. Lec iaădeăconsolidare,ăsistematizare,ărecapitulare

4.1.Variantaă clasic : precizarea con inuturilor,ă aă obiectiveloră şiă aă


unui plan de recapitulare; organizarea condi iilor:ă recapitulareaă

12
con inutuluiă peă bazaă planuluiă stabilit;ă reproducerea,ă sistematizarea;ă
realizareaă unoră lucr riă peă bazaă con inutului repetat; concluzii; aprecieri;
recuper ri;ădezvolt ri;ătemaăpentruăacas ,
4.2. Lec ia-sintez :ă enun areaă temei;ă pentruă reactualizare;ă organizareaă
condi iilor;ă expunereaă deă sintez ,ă peă baza unui plan. prin activizarea
elevilor;ăaprecieri;ăaplica ii;ătemaăpentruăacas .
4.3. Cu integrarea mijloacelor: formulareaă anterioar ă aă temei,ă aă
planuluiă recapitul rii;ă organizareaă condi iilor; îmbinareaă ilustr riloră cuă
sintezaăproblemelor;ăaprecieri;ărecuper ri;ădezvolt ri;ătemaăpentruăacas .
4.4. Prină exerci ii:ă enun area temei,ă aă obiectiveloră urm rite;ă
organizareaă condi iilor;ă efectuareaă exerci iiloră de sintez ; aprecieri;
recuper ri;ădezvolt ri;ătemaăpentruăacas .
4.5.Prin muncaă independent :ă enun areaă anterioar ă aă temei,ă aă
obiectiveloră şiă aă celoră necesare;ă organizarea condi iilor;ă precizareaă
sarciniloră deă lucru;ă rezolvareaă independent ă cuă sauă ftr ă sprijin;ă
analizareaă şiă corectarea fiec reiă sarciniă deă lucru;ă aprecieri;ă recuper ri;ă
dezvolt ri;ătemaăpentruăacas .
4.6.Prin simulare-joc: enun areaătemeiăşiăaăobiectivelor;ăorganizarea
condi iilor;ă recapitulareaă succesiv ă a problemelor, întâi teoretic, apoi
prină jocă şiă invers;ă aprecieriă par iale,ă recuper ri;ă sintezaă general ,ă
aprecieri, tema pentruăacas .

5. Lec iaăde verificareăşiăapreciere

5.1.Variantaă clasic :ă precizarea con inutuluiă ceă urmeaz ă aă fiă


verificat; momentul organizatoric; verificarea con inutului,ă prină probeă
oraleăsauăscrise;ăapreciereaăcantitativ ăşiăcalitativ ăaărezultatelorăob inute;ă
preciz riă privind modalit ileă deă corectareă şiă deă dezvoltareă aă

13
con inutului verificat;ă sugestiiă vizândă valorificareaă con inuturilor
actualizate în activitatea viitoare.
5.2. Prin verificareaăoral :ă organizareaăcondi iilor;ăanun areaătemei,ă
aă volumuluiă con inutului;ă formularea obiectivelor;ă chestionareaă oral ,ă
frontal ă sauă individual ;ă apreciereaă şiă notarea;ă recomand riă deă
corectareăşi perfec ionare.
5.3.Prin lucr riă scrise:ă recapitulareaă anterioar ;ă organizareaă
condi iilor;ă efectuareaă lucr riiă scrise;ă analiza lucr rilor;ărecomand riădeă
corectareăşiădezvoltare.
5.4.Prin instrumente de evaluare alternative: recapitularea
anterioar ;ă precizareaă modalit iloră deă evaluare; organizareaă condi iilor;ă
prezentareaă lucr riloră efectuate- portofolii,ă proiecte,ă eseuri,ă lucr riă
aplicative; analiza lucr rilor;ă aprecieriă cantitativeă şiă calitative finale;
recomand riădeăcorectareăşiăperfec iune;ăsugerareaăunorăteme, sarcini ce
potătiăabordateăprinăaceleaşiăinstrumente.
Alte variante ale lec ieiădeăevaluareăsuntă(cf.ăJoi a, E. 1998, p.292):
prină dezbateriă asupraă procedeeloră utilizate;ă prină combinareaă verific riiă
oraleă cuă ceaă scris ;ă prină analizaă comparativ ă aă r spunsurilor,ă lucr rilor;ă
prină observareaă comportamentuluiă eleviloră înă situa iiă create; prin
utilizarea calculatorului, aă înv mântuluiă programat; prin autoevaluarea
par ial ăsauătotal ,ăprinăinterevaluare.
Clasificareaă şiă specificareaă fiec ruiă tipă deă lec ieă nuă trebuieă s ă
constituieă ună şablonă pentruă activitateaă didactic ,ă careă s ă conduc ă laă oă
ra ionalizareă excesiv ă şiă laă oă ritualizareă aă actuluiă instruiriiă şiă educ rii.ă
Tipologiaă lec iei,ă înă perspectivaă flexibiliz riiă activit ii,ă aă abord riiă
situa ionaleă aă instruirii,ă r mâneă deschis ă şiă permisiv ă laă noiă ipostazeă şiă
asocieri. Practica instructiv-educativ ,ă creativitateaă şiă inova iaă cadreloră
didacticeă potă sugeraă şiă induceă noiă modalit iă deă structurare,ă deă
prefigurareăaăelementelorăprioritareăaleălec iilor.

14
Capitolul 3.ăExempleădeăbun ăpractic ălaăoreleăde
limbaăşiăliteraturaăromân

PROIECT DIDACTIC

Clasa: a VII-a
Disciplina:ăăLimbaăşiăliteraturaăromân
Tema:ăăNuvelaăşiăschi a–analizaăcomparativ
Tipulălec iei:ăămixt

Obiective cadru:
-asigurareaăcoeren eiăideilorăexprimate;
-recunoaştereaămodalit ilorăspecificeădeăorganizareăaătextuluiăepic;
-adaptarea vorbirii la situa iiăspecialeăsauăneprev zute.

Obiectiveăopera ionale:
-precizareaătr s turilorăspecificeăgenuluiăepic;
-stabilireaăelementelorăcomuneăschi eiăşiănuvelei;
-identificareaă elementeloră distinctiveă pentruă celeă dou ă speciiă
literare.

Strategiaădidactic
a. Metodeă şiă procedee:ă diagramaă Venn, înv areaă prină
descoperire,conversa ia,ămetodaăciorchinelui, explica ia.
b. Mijloaceă deă înv mânt:ă volumeă deă schi eă şiă povestiri, planşe,
tabla.

15
c. Formeădeăorganizareăaăactivit ii:ăactivitateaăînăgrupe,înăperechiă
şiăfrontal .
d. Resurseăşiămanagementulătimpului:
-spa iulădeălucru:ăsalaădeăclas ;
-capacit ileăădeăînv areăaleăelevilor;
-cunoştin eleălorăanterioare;
-timpulădeăînv are:ă1ăor .

Bibliografie:
-Programaăşcolar ăpentruăclaseleăV-VIII.ăAriaăcurricular :ăLimb ăşiă
comunicare.
-Limba şi literatura română,ă autori:ă Alexandruă Crişan,ă Sofiaă
Dobra,ă Florentinaă Sâmih ian,ă Manuală pentruă clasaă aă VII-a, Editura
Humanitas,

Scenariu didactic

1. Momentul organizatoric:
-asigurareaăcondi iilorănecesareădesf şur riiăoptimeăaăactivit ii;
-preg tireaămaterialuluiădidactic.

2.ăVerificareaătemeiădeăcas ,ăînăcareăauăavutădeăargumentatăc ăoperaă


literar ăăD-l Goe… de I.ăL.ăCaragialeăesteăoănuvel .

3.ăCaptareaăaten iei
Liă seă vaă cereă eleviloră s ă alc tuiasc ă oă scurt ă povestioar ă (ă deă 5-7
rânduri), pornind de la cuvintele:ăvar ,ăplimbare,ăvacan ,ăprieteni,ăştrandă
şi-i vor da un titlu potrivit.

16
Aceştiaăsuntăruga iăs ăîncadrezeătextulăînăunulădinăăgenurileăliterareă
studiate.

4.Anun areaătemeiăşiăaăobiectivelor

Activitatea îşiă propuneă s ă consolideze,ă laă elevi,ă cunoştin eleă


acestoraă despreă genulă epică şi,ă înă special,ă schi aă şiă nuvelaă (asem n riă şiă
deosebiri).
Profesorulă vaă faceă peă tabl ă oă schem ,ă cuă ajutorulă metodeiă
ciorchinelui, având în vedere elementele care vor sta la bazaăasem n riloră
şiădeosebirilorădintreăcelădou ăspeciiăliterare,ăcumăarăfi:
- timpulăşiăspa iul;
- personajeleăşiăac iunea;
- naratorulăşiăpeăceăseăpuneăaccentul;
- dimensiuneăşiăfirulănarativ;
- conflictul
.
5.Dirijareaăînv rii
Eleviiă suntă împ r i iă înă cinciă grupeă şiă fiecareă grup ă vaă aveaă caă
sarcin ădeălucruăs ăfac ăoăcompara ieăîntreăschi ăşiănuvel ,ăpornindădeălaă
unulădinăceleăcinciăelemente,ăeviden iateăanterior.Laăînceputăactivitateaăvaă
fiă individual ,ă apoiă laă nivelă deă grup.Cuă ajutorulă diagramei Venn vor fi
scriseăpeătabl ăasem n rileăşiădeosebirileădintreăceleădou ăspeciiăliterare,ă
peăbazaăr spunsurilorădateădeăelevi.
Posibileăr spunsuriăarăfi:
S:ăăprezint ăunămomentăsemnificativădinăvia aăunuiăpersonaj.
N: prezint ă oă întâmplareă semnificativ ă dină via aă unuiă
personajăcareăareărelevan ăasupraădestinuluiăs u.
S: accentualăesteăpusăpeăprezentareaăunorăfapteăşiăîntâmpl ri.

17
N: accentul cade pe caracterizarea personajului principal.
S: personajeleăsuntăpu ineăşiăaparămaiămultăschi ate.
N: personajul principal este complex, el intrând în conflict
(exterior)ă cuă celelalteă personaje,ă iară conflictulă interioră priveşteă
fr mânt rileăşiăneliniştileăproprii.
S:ănaratorulăapareădeăobiceiăcaăoăprezen ăimplicat ăînăceeaă
ceăpovesteşteă(fieămartor sau participant cu rol secundar).
N:ă naratorulă esteă oă prezen ă discret ,ă limitându-se la
relatareaăîntâmpl rilor.
Profesorulă monitorizeaz ă activitateaă fiec reiă grupeă deă elevi,ă îiă
îndrum ăpentruăaăseăasiguraăc ăs-auătransmisăcorectăinforma iile.
Prinăintermediulăconversa ieiăşiăaăproblematiz riiăseădiscut ăschemaă
ob inut ,ăiarădac ăesteăcazulămaiăpotăfiăaduseăşiăalteăinforma ii.
6. Feedback-ulăseăfaceăpeătotăparcursulăactivit ii,ăiarăspreăfinalăseăvaămaiă
faceăoăfixareăoral ăaăcunoşti elorălegateădeăceleădou ăspeciiăliterare.
7.Asigurareaăreten ieiăşiăaătransferului.
Seă stabileşteă temaă pentruă acas ,ă careă const ă înă realizarea unei
scrisori adresate unuiăpersonajădinăschi ă/ănuvel ăînăcareăs -iăspun ăundeă
aăgreşit.

18
PROIECT DIDACTIC

CLASA : a VII-a
ARIAăăCURRICULARAăă:ăLimb ăăsiăăcomunicare
DISCIPLINAă:ăLimbaăăromân ă
SUBIECTULă LECTIEIă :ă ,,Dou ă loturi“, de I.L.Caragiale-Momentele
subiectului
TIPULăLECTIEIă:ădeăconsolidareăşiăsistematizareăaăcunoştin elor
DATAă:ă50’
Obiective opera ionaleă:
Laăsfârşitulăoreiă,ăeleviiăvorăfiăcapabili:
a) Cognitive
O1-s ărecunoasc ămodalit ileăspecificeădeăorganizareăaătextuluiăepic;
O2–s ăprezinteădateăgeneraleădespreăoper ăşiăautor;
O3–s ăidentificeămomenteleăsubiectului;
O4–s ărezolve sarcinile propuse înăfişaădeălucruăşiăde evaluare .
b) Afective:
-Manifestareaă spirituluiă deă colegialitateă şiă cooperareă înă cadrulă
echipei.
-Participareaăcuăinteresălaălec ie.

STRATEGII DIDACTICE

Medodeăşiăprocedee:
conversa iaă ,ă explica ia,ă observa ia,ă demonstra ia, lucrul cu
manualul,ămuncaăindependent ,ăciorchinele,ăobservareaăsistematic
Formeădeăorganizare:ăfrontal ,ăindividual

Mijloace didactice: manualul,ăfişeădeălucru,ătestulădeăevaluareăformativ

19
Resurse temporale: 50 minute
Resurse umane: capacit ileădeăînva areăale elevilor
Bibliografie :
Limba şi literatura română , manual pentru clasa a VII-a , Ed.
Humanitas
Programa de Limba şi literatura română clasa a VII-a
Popescu,ăŞtefania Gramatica practică a limbii române , Buc. 2003
Pamfil, Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu, Editura
Paralelaă45,ăPiteştiă2007.
Gugus, Carmen, Ghid metodologic al profesorului de limba
română Ed.ăEuropolis,ăConstan a , 2004

SCENARIUL DIDACTIC

1) Momentul organizatoric- Seăstabileşteăordinea, seănoteaz ăabsen iiăşiă


seăpreg tescăceleănecesareădesf şur rii lec ieiă.

2)ăActualizareaăcunoştin elorăanterioare
Voi verifica frontal felul în care elevii şi-auă f cută temaă .ă Eleviiă suntă
solicita iăăs ăăciteasc ăătema,ăsuntăăpuşiăăs ăămotivezeă, antrenându-se, prin
întreb ri,ăîntreagaăclas :
1) Care este tema nuvelei ?
2) Dinăăceăăesteăăalc tuităătitlul?
3) Careăăaăăfostăătitlulăăini ială?
4) Înăăceăăvolumăăaăăfostăăinclus ăănuvela?

3) Captareaăăaten iei
Captareaăăaten ieiăăşiăăintroducereaăăînăăactivitatea propriu-zis ăăoăăvoiăă
face aplicând metoda ciorchinelui pentru a identifica momentele subiectului:

20
intriga,ă expozi iunea,ă desf şurarea ac iunii, punctul culminant,
deznod mântul(ăanexa 1)

4)ăăAnun areaăătemeiăăşiăăenun areaăăobiectivelor


Ast ziă ă laă ă oraă ă deă ă limbaă ă romanaă ă vomă ă identificaă ă împreun ăă
momenteleăăsubiectuluiăădinăănuvelaăă,,Dou ăăloturi”ăădeăăI.L.Caragialeăşiăă
aşaăăvomăăştiiăăs ăexplic măăcaracteristicileăănuveleiă.
Voiăăscrieăătitlulăăpeăătabl ă.

5)ăăDirijareaăăînv rii
Pe baza metodei ciorchinelui se vorăidentificaăşiăexplicaămomenteleă
subiectuluiăălaăănuvelaăă,,Dou ăăloturi”ă.
1) Expozi iuneaă ă reprezint ă situa iaă ă ini ial ă (ă parteaă ă introductiv ă ă aăă
opereiăălietrareă,ăînăăcareăăseăăprezint ăăloculă,ătimpulăăşiăăpersonajeleăăcareăă
particip ăălaăăac iuneă);
2) Intrigaă ă reprezint ă ă cauzaă ă ac iuniiă (ă fapteleă ă importanteă ă careăă
determin ăăcauzaăăac iuniiă)
3) Desf şurareaăăac iuniiăăreprezint ăăfapteleăădeterminateăădeăăintrig ă,ă
de cea mai mare întindere în povestire .
4) Punctul culminantăăreprezint ăăsitua iaăădificil ă,ăadic ăămomentulăă
deăămaxim ăăintensitateăăînăădesf şurareaăăac iuniiă.
5) Deznod mântulăăreprezint ăsitua iaăăfinal ă,ăultimaăăparteăăaăăopereiăă
careăămarcheaz ăăsfarşitulăăac iuniiă.

Nuvela ,,Dou ă loturi”ă ă ă esteă oă ă oper ă ă epic ă ă ă ,ă ac iuneaă ă esteăă


relatat ăădeăăc treăănaratorăăşiăăseăăstructureaz ăăpeăămomenteleăăsubiectului.ă
Nuvela începe cu intriga, evenimentulăăceăădeclanşeaz ăăac iuneaăăfiindăă
anun atăăprinăăvoceaăănaratoruluiăă:ă ,,Dar ce au pierdut ? Ce caută ?
Caută două bilete de loterie , cu care d. Lefter Popescu a câştigat“.

21
Intriga
LefterăăPopescuăăşiăăso iaăăsaăăcaut ă,ădeăătreiăăzileă,ădou ăăbileteăădeăă
loterieă ,ă careă ă obtinuser ă ă câştigurileă ă celeă ă mariă ,ă peă ă careă b rbatulă ă leăă
r t ciseăăşiăăaceştiaăăauăăr scolităăcasaăăpentruăăaăăleăăg si .

Expozi iunea
Fixeaz ă ă momentulă ă cump r riiă ă bileteloră ă deă ă loterieă ă cuă ă baniăă
împrumuta iăădeăălaăăc pitanulăăPandele.
Loculă ă desf şur riiă ă ac iuniiă ă esteă ă Bucurestiă ă şiă ă timpulă ă într-o
toamn .
Cuăătreiăăseriăăînăăurm ăătotăăc pitanulăăPandeleăăîlăăanun ăăpeăăLefterăă
c ăbileteleăăsuntăăcâştig toare.
Desf şurareaăăac iunii
Deă ă cândă ă c pitanulă ă Pandele i-aă ă dată ă vesteaă ă ceaă ă bun ,ă so iiăă
Popescuăăr scolescăăcasa pentru a gasi biletele, dar f r ăăfolos.
Lefterăăîşiăăaminteşteăăcaăăaăăpusă,,loturile”ăăînăăbuzunarulăăjacheteiăă
saleăăcenuşii.
Fugeăărepedeăăs ăăcauteăăbileteleăăînăăjachet ,ăădarăăso iaăăsaăăîiăăspuneăă
c ăăvânduseăăjachetaăăunorăă ig nciăăînăăschimbulăăunorăăfarfuriiă.
Fiind foarte nervos, sparge toate farfuriile.
LefterăăPopescuă,ăc pitanulăăPandeleăăşiăăcomisarulăăTurtureanuăăseăă
ducăălaăăcasaăă ig ncilor.
Jachetaăăcenuşieăăesteăăg sit ,ăădarăănuăăşiăăbiletele.
ig ncileă ă suntă ă duseă ă laă ă arestulă ă poli iei,ă undeă ă suntă ă interogate,
care ulterior sunt eliberate de un inspector .
Cei treiăămergăălaăăber rie, aiciăăLefterăăîşiăăîntâlnesteăăşefulăăcareăăîlăă
amenin ăăcuăăconcediereaăădac ăănuăăseăăprezint ăălaăăserviciuă.
Lefterăămergeăădinăănouăăacas ăălaăă ig nciăăsperând s ăăleăăconving ăă
s -iăădeaăăbiletele,ădarăăfurioaseăă ig ncileăăîlăăbatăăşiăăîlăăalung ă.

22
Punctul culminant
AăădouaăăziăăLefterăăseăăduceăălaăăserviciuăăşiăăgaseşteăăîntr-un sertar
biletele norocoase.
Fericit,ăLefterăăîşiăăd ăădemisiaăăşi apoi fuge la loterie.
Ajunsăălaăăbanc ,ăăbancherulăăîiăăspuneăăc ăăbileteleăăsuntăăinvalide,ă
pentruăăc ă ăfiecareă ăbilletăăeraă ăcâştig torăălaă ăoăăalt ă ăloterieăădecât cea
pentruăăcareăăleăăcump rase,ănumereleăăpublicateăăfuseser ăăăinversateă.
Eroarea fuseseă ădinăă parteaă ă c pitanuluiă ăPandeleă ă pentruă ă c ă ă îşiăă
notase numerele invers.

Deznod mântulă
Lefterăăfaceăăoăăcriz ăădeăăfurieăăşiăădevineăăagresiv.
Înă ă finală ă seă ă presupuneă ă c ă ă madamă ă Popescuă ă s-ar afla într-o
mânastire,ăundeăăadun ăăcioburiăădeăăfarfurii,ăiarăăd.ăPopescuăăarăăfiăăv zutăă
umblândăăprinăăBucurestiăăspunândăă,,Viceversa”.
Caragialeă ă recunoaşteă ă c ă ă nuă ă ştieă ă ceă ă s-a mai întâmplat cu
familia Popescu .

6. Asigurarea feed-back-ului
Leă ă voiă ă cereă ă eleviloră ă s ă ă rezolveă exerci iileă 1 de la ,,Cine
povesteşte’’?; 1,2,5ă ă deă ă laă ă ,,Spa iulă ă siă ă timpul’’ă ;ă ex.ă 1ă deă ă laăă
,,Ac iunea“ pag. 182

7. Evaluareaăăformativ ă
Leăăvoiăăcereăăelevilorăăs ăărezolveăăexerci iileăădeăăpeăăfiş .
Dup ăărezolvareăăseăăvorăădiscutaăăcâtevaă.ăVoiăăfaceăăaprecieriăăglobaleăşiăă
individualeăăasupraăămoduluiăădeăăparticipareăălaăăor ă.ă

23
8.ăăTemaăăpentruăăacas
Leăăvoiăădaăătem ăăpentruăăacas ăăexercitiileăă4,6ăădeălaăăpaginaăă18.
Anexa 1

Metoda ciorchinelui

Completa iăă,,ciorchinele”ăăcuăăceleăă5ăămomenteăăaleăăsubiectului :

MOMENTELE
SUBIECTULUI

24
PROIECT DIDACTIC

Clasa:a VII-a
Obiectul:Limbaăsiăliteraturaăromân
Subiectul:ă,,Dou ăloturi”,ăădeăIonăLucaăCaragiale
Tipulălectiei:ădeăconsolidareăşiăsistematizareăaăcunoştin elor.
Durata:50 de minute

Scopulălec iei:
consolidareaăşiăsistematizareaăcunostin elorădespreăoperaăliterar ;
dezvoltareaăspirituluiădeăcompeti ie,ădeăevaluare/ăautoevaluare/ă
coevaluare;
dezvoltareaăflexibilit iiăgândirii.

Obiectiveăopera ionale:
a)cognitive-informative:peăparcursulălec iei elevii trebuie:
O1:ăs ăidentificeămomente ale subiectului operei literare;
O2:ăs ănumeasc figuri de stil din diverse fragmente;
O3:ăs ăextrag ădinătextădiverseătipuriădeăpropozitii;
O4:ăs ătransformeăvorbireaădirect ăînăvorbireăindirect ;
O5:ăs ărecunoasc ămoduriădeăexpunere;
O6:ăs ăformulezeăîntreb riăşiăr spunsuriăpeăbazaătextului;
O7:ăs ăargumentezeăc ădiverseăopereăliterareăapar inăspecieiăliterareă
nuvel /schi ;
O8:ăs ărezumeăunămomentăalăsubiectuluiăopereiăliterare;
O9:ăs ăselectezeătr s turiăcaracteristiceăpersonajuluiăprincipal;
O10:ăs ăinterpreteze,ămimând,ăunăpersonajădinătext;
O11:ă s ă vizionezeă cuăaten ieă filmulă prezentatăşiăs ă deaă ună altă finală
nuveleiă,,Dou ăloturi”.

25
b)psiho-motrice:
O1:ăs ămânuiasc ămaterialulădidacticăpusălaădispozi ie;
O2:ăs ărealizezeăsarcinileăprimiteăînătimpăoptim.
c)afectiv-atitudinale:
O1:ăs ămanifesteăinteresăpentruăactivitate;
O2:ăs ăreceptezeăideileăşiăsarcinileădeălucru;
O3:ăs ăcoopereze în cadrul grupului;
O4:ăs ădovedeasc ăsensibilitate la contactul cu filmul prezentat.

Resurse procedurale:
a)metodeăşi procedee:
conversa ia,ă exerci iul,ă explica ia,ă analiza-sinteza, problematizarea,
lucrul pe grupe, concursul, jocul didactic.
b)mijloace didactice: fişeă deă lucru,ă calculator,ă videoproiector, marker,
coala de scris, cret ,ătabla,ăc r i,ăăflipchart.

Formeădeăorganizareăaăactivit ii: pe grupe.

SCENARIUL DIDACTIC

I. MOMENT ORGANIZATORIC
-preg tireaăpentruălec ie

II. CAPTAREAăATEN IEI


- seă prezint ă secven aă dină ecranizareaă DOU ă LOTURI,
secven ăcareăcorespundeăexpozi iuniiăopereiăliterare.
Evaluare:ăeleviiătrebuieăs ărecunoasc ăoperaăliterar ădup ăcareăs-

26
aă f cută ecranizareaă şiă momentulă subiectuluiă corespunz toră
secven eiăvizionate.

III. SCRIEREAăTITLULUIăPEăTABL ăŞIăăPEăCAIETE


IV. ENUN AREAă OBIECTIVELORă OPERA IONALEă ALEă
LEC IEI
V. DESF ŞURAREAăLEC IEI

1.ăS ăseărezolve(peăgrupe):
a)Cumăesteăcorect?(încercuieşteăr spunsulă)
-˝ăDou ăLoturi˝
-˝ăDou ăLozuri˝
b)I.ăL.ăCaragialeăaăscris(încercuieşteăr spunsulăcorect):
-„Amintiriădinăcopil rie"
-"Dumbravaăminunat "
-"Vizit "
-"D-l Goe..."
c)Trage iă s ge iă astfelă încâtă unuiă elementă dină coloanaă stângaă s -i
corespund ăunăelementădinăăăcoloanaădreapt :

A B

Lefter "-Am...dat-o!"
Madam Popescu " –Naăbelete!ăo ule!"
Dl Georgescu "ăÎns ăoricineăm ăpoateăîntreba"
Naratorul "ăAşaăsuntăeu,ăgalant..."
âcaăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă " Mergi de-mi adu dosarul!

27
Evaluare item 1:elevii aleg variantele corecte şiă acumuleaz ă 10ă
puncte.

2.ăExtrageţiădinătextulăopereiăliterare(peăgrupe):
- oăpropozi ieăenun iativ ;
- oăpropozi ieăexclamativ ;
- oăpropozi ieăinterogativ

Evaluare item 2:eleviiăcaut ăpeătextăpropozi iile


Punctaj: 1+1+1=3 puncte.
3.ăNumeşteăfiguraădeăstilăprezent ăînăenunţurile(peăgrupe):
Grupa 1
“ăD.ăC pitanăPandeleăintr ăcaăoăfurtun ”
“ăNuăeăşiănuăe!”

Grupa 2
“ăSeăpoateăs ăfieăaşaădeăindiferent?...Teăcautăcaăunănebunădeăatâteaă
ceasuri!”
“ăŞiăizbucniăîntr-unăhohotădeărâs,ăunărâsăvân t”

Grupa 3
“ăinimaăfrânt ădeătârzieăcain ”

Grupa 4
“ămadamăPopescuăseăturbura,ăseăroşea,ăse-ng lbenea...”
“ăparc ăarăarde-oăcuăunăbiciădeăfoc”

Grupa 5
“ăînăt cereaădimine iiăumedeăşiăneguroase”

28
Evaluare item 3:ăfiecareăgrup ărecunoaşteăfigurileădeăstil.ă
Punctaj:2ăpuncteăpentruărecunoaştereaăaădou ăfiguriădeăstil;
1ăpunctăpentruărecunoaştereaăuneiăfiguriădeăstil;

4.ăTransformaţiăvorbireaădirect ăînăvorbireaăindirect :
Grupa 1
„ă–Amăc utat-o,ăr spundeăfemeiaăîngrozit ădeăvinaăei;ănuăeraănimic.
- Taci!ăstrig ăcruntăd.ăLefter...Peăcâte farfurii ai dat-o?”
Grupa 2
„ă –Pe zece...destul m-am tocmit; n-aă vrută s -miă deaă oă duzin ă
întreag ,ăr spundeăeaăf r ăs ămaiăştieăceăspune.
- Undeă suntă farfuriile?...Voiă s ă v ză farfuriile!Aduă farfuriile!ă
porunceşteăstraşnicăăd.ăLefter.”ă
Grupa 3
„- Domnuleă Popescu,ă dac ă dumneataă nuă maiă vreiă s ă viiă laă serviciu,ă
atunci,ăteărog,ăcelăpu inătrimiteămâneăcheiaăsertaruluiăundeăaiăacteăpubliceă
în întârziere.
- Amăfostăbolnav,ădomnuleăşef.”
Grupa 4
„- M ă rog,ă unde se-ncaseaz ă câştigurileă deă laă lot riileă cariă s-au tras
alalt ieri?
- FondulăeădepusălaăCasaădeăDepuneri,ădarăpoateăcinevaăs ăle-ncaseze
şiăprinănoi.ăAve iăvreunăbiletăcâştig tor?”
Grupa 5
„- Am...dou ă câştig toare,ăr spundeăf r ă afectareăd.ăPopescu,ăşiăar taă
deădeparteăbiletele,ă inându-leăgra iosăîntreădou ădegete.ă
- Şiăsuntăcâştiguriămari?
- M ricele...ăAmăamândou ăcâştigurileămari!

29
Evaluare item 4:ăeleviiătransform ăvorbireaădirect ăînăvorbireaăindirect .ă
Seă trecă r spunsurileă peă coal ă şiă suntă prezentateă oral.ă Pentruă realizareaă
corect ăaăacesteiăsarciniăfiecareăgrup ăvaăprimiăcâteă10ăpuncte.

5.Recunoaşteţiămodul/modurileădeăexpunereădinătextulăurm tor:
Grupa 1: „ăAfar ăplouaăm run elăploaieăreceădeătoamn ,ăşiăboabeleădeă
ap ăprelingându-seădeăpeăstreşiniăşiăpicândăînăclipeăritmateăpeăfundulăunuiă
butoiădogit,ăl satăgolăîntr-adinsălaăumezeal ,ăf ceauăunăfelădeă cântareăcuă
nenum rateăşiăciudateăîn elesuri.ăLegateădeămişcarea sunetelor, gândurile
omuluiă începur ă s ă sfârâieă iuteă înă cercuriă strâmte,ă apoiă încet-încet se
rotir ădinăceăînăceămaiădomolăînăcercuriădinăceăînăceămaiălargi,ăşiătotămaiă
domolăşiătotămaiălarg.”
(În vremeădeăr zboi - I.L. Caragiale)
Grupa 2
„ă Mitic ă esteă bucureşteanulă par excellence.ă Şiă fiindc ă Bucureştiiă suntă
unămicăParis,ăşiăMitic ,ăse-n elege,ăesteăunămicăparizian.
Elănuăesteăniciătân r,ăniciăb trân,ăniciăfrumos,ăniciăurât,ăniciăprea-prea,
nici foarte-foarte;ăeăunăb iatăpotrivităînătoate;ădarăceeaăceăîlădistinge,ăceeaă
ceăîlăfaceăs ăaib ăunăcaracterămarcatăesteăspiritulăluiăoriginalăşiăinventiv.”
( Mitica - I.L. Caragiale)
Grupa 3
„- Care-i acolo? strig eu.
- Om bun!
- Care?
- Gheorghe!
- Care Gheorghe?
- N tru ...GheorgheăN tru ,ăcareăp zeşteălaăcoceni.
- Da’ănuăviiăîncoace?
- Ba,ăiacaăviu.” (La HanulăluiăMânjoal ă– I.L. Caragiale)

30
Grupa 4
„ăCândăiesădeădiminea ădinăcas ,ăoătrasur ă dinătrapămare,ăintr ăpeă
stradaămea;ăînătr sur ămadamăCaliopiăGeorgescu,ăoăbun ăprietin .ăOăsalută
respectuos.ă Cumă m ă vede,ă opreşteă tr suraă înfigândă cuă putereă vârful
umbrelu eiăînăspinareaăbirjarului.”
(Bacalaureat – I.L. Caragiale)
Grupa 5
„ă–Ce mi-o dai mie? Arat-o boierului.
- Ce,ăăs ăm ăbat ăiar?ăArat -i-o dumneata.
- Baăeuănuăm ăducălaăel,ăc ăm-apuc ădeădatorie.
ranulăseăduceălaătârgăcuăchirieăşiăd ăoăhârtieăprefectului,ăjelindu-se
deăînc rcareaăălaădatorieădinăparteaăarendaşuluiăşiădeăb taie.”
(Arendaşulăromân – I.L. Caragiale)
Evaluare item 5:ă eleviiă citescă textul,ă descoper ă modulă deă expunere;ă seă
lucreaz ă peă volumeleă luiă I.ă L.ă Caragiale.ă ă Seă acord ă 5ă puncteă pentruă
lecturaăfragmentuluiăşiăprecizareaămoduluiădeăexpunere.ă

6.Fiecareă grup ă aă preg tită ună setă aă câteă patruă întreb riă careă voră fiă
adresate celorlalte grupe.
Evaluare item 6:ăeleviiăfiec reiăgrupeăvorăr spundeălaăîntreb ri,ăpentruăună
r spunsăcorectăgrupaăvaăprimiă1ăpunct,ăacumulândălaăacestăitemă4ăpuncte.

7.Alegeţiănumeleăaădou ăopere literareăcareăs ăcorespund ăspeciei:


- schi e;
- nuvele
Argumenta iăalegereaăf cut ăprinădou ătr s turiăspecificeăschi ei/ănuvelei.
Evaluare item 7:ăgrupeleăalegăc r iăcorespunz toareăcerin ei/5 puncte
Prezint ădou ăargumente/5ăpuncte

31
8.Rezumaţiălaăalegere,ăunămomentăalăsubiectuluiăopereiăliterare DOU ă
LOTURI.
Evaluare item 8:ă ă eleviiă scriuă peă coal ă şiă prezint ă orală momenteleă
subiectului.ă Seă ob ină 10ă puncteă pentruă r spunsulă corectă sauă 5ă puncte
pentruăunăr spunsăpar ialăcorect.

9.ă Selectaţiă dină urm toareleă tr s turiă peă celeă careă îlă caracterizeaz ă peă
Lefter Popescu:
- este personajul secundar al operei;
- este personajul principal al operei;
- particip ălaătoateămomenteleăac iunii;
- esteăfunc ionarulăsuperior;
- seăpoart ăcuăarogan ăşiălips ădeăîn elegere;
- esteăunămicăfunc ionar,ăunăslujbaşăneînsemnatăşiăs racăalăstatului;
- nuăseămanifest ăviolent;
- seăhr neşteăcuăiluziaăc ăs-arăputeaăîmbog iăpeăneaşteptate;
- nuăesteăsuspicios,ăesteătotătimpulăveselăşiăîncrez tor;
- evolueaz ăîntreăsperan ăşiădisperare.
Evaluare item 9:ă eleviiă selecteaz ă tr s turileă specificeă personajului;ă
pentruăalegereaăcorect ăaătr s turilorăprimescă5ăpuncte.

10.Jocădeămim
Într-oăurn ăseădepună5ăbile ele.ăPeăfiecareăbile elăesteăscrisănumeleăunuiă
personajă literară dină nuvel .ă Reprezentantulă fiec reiă grupeă extrageă ună
bile elă şiă mimeaz ă personajulă respectiv.ă Grupeleă careă urm rescă mimaă
trebuieă s ă ghiceasc ă personajulă şiă s ă notezeă numeleă peă hârtie.ă Dup ă ceă
toateă grupeleă auă sus inută aceast ă prob ă seă citescă r spunsurileă scriseă deă
elevi.
Evaluare item 10:ăpentruăr spunsuriăcorecteăseăacord ă10ăpuncteă

32
11.Seă prezint ă ună fragmentă dină ecranizareaă Dou ă Loturi. Elevii
trebuieă s ă urm reasc fragmentulă cuă aten ie,ă s ă numeasc ă momentulă
subiectuluiăcareăcorespundeăecraniz riiăşiăînăcâtevaăenun uriăsuntăruga iăs ă
dea un alt final operei literare.
Evaluare item 11: pentru realizarea acestei sarcinii vor primi puncte
astfel:
- numireaăcorect ăaămomentului subiectului/5 puncte
- dau un final original operei literare/10 puncte

VI. Feed-back-ul – seărealizeaz ăpeătotăparcursulăorei.


Seăcompleteaz ăschemaălec iei,ăpeătabl :
- titlul operei literare
- autorul
- genul literar
- speciaăliterar
- personaje
- tr s turi caracteristice nuvelei

VII. Evaluarea final ăaălec iei.


Seăadun ăpunctajulăob inutădeăfiecareăgrup /maximă84ăpuncte
Înăordineaăpunctajuluiăob inutăgrupeleăvorăprimiăcalificativeăastfel:
Locul I – „Ştiuănuvelaăexcelent!”(pesteă80ădeăpuncte)
Locul II – „Ştiuă nuvelaă foarteă bine!”(întreă 75ă şiă 80ă deă
puncte)
Locul III – „Ştiuănuvelaăbine!”ă(ăîntreă70ăşiă75ădeăpuncte)
Locul IV, V – „Ştiuănuvelaăsuficient!”(subă70ădeăpuncte).
Seănoteaz ăeleviiăcareăs-auăeviden iatăînăcadrulăgrupelor.

33
VIII. Temaăpentruăacas :
-de citit cel pu inăoănuvel ădeăI.ăL.ăCaragiale;ă
-deă alc tuită oă compunereă înă careă s ă îmbineă nara iuneaă şiă dialogul(peă
grupe);ăceaămaiăreuşit ăcompunereăvaăfiăpublicat ăînărevistaăşcolii;
-fiş ădeălucru(individual)

34
PROIECT DIDACTIC

Obiectul: Literaturaăromân
Clasa: a X-a
Unitateaădeăînv are: Nuvela
Subiectulălec iei:ăNuvelaăpsihologic ă– Moara cu noroc, de Ioan Slavici
– tematic ,ăsubiect,ăstructur
Tipul lec iei: dobândireădeănoiăcunoştin e
Obiectiveădeăreferin :
1. s ă exprimeă orală sauă scrisă reac iileă propriiă laă receptareaă texteloră
literare;
2. s ă identificeă şiă s ă compareă ideiă şiă atitudiniă diferiteă înă dezvoltareaăă
aceleiaşiătemeăliterare.
3. Recunoaştereaă şiă analizaă principaleloră componenteă deă ordină
structural, specifice textului narativ.
4. Recunoaştereaă şiă comparareaă diferiteloră tipuriă deă proz ă şiă aă
particularit ilorăacestora.
5. Identificareaă particularit iloră specificeă aleă limbajuluiă înă texteleă
epice studiate.
6. Aplicareaăconceptelorăopera ionaleăînăanalizaăşiădiscutareaătexteloră
narative.
Resurse:
- textul nuvelei (integral) ;
- capacit ileăreceptiveănormaleăaleăelevilor;
- timp:ă50ămin,ăsalaădeăclas .

Strategiaădidactic :

35
a) metodeă şiă procedee:ă lucrulă cuă textul,ă lecturaă selectiv ,ă
descoperirea,ăconversa ia,ăargumentarea,ăproblematizarea;
b) formeă deă organizareă aă activit iiă elevilor:ă activitateă frontal ,ă
activitateăindividual ;
c) mijloaceă deă înv mânt:ă manuală clasaă aă X- a, Ed. Humanitas,
fişeleăelevilor;
d) material bibliografic:
I. Slavici, Nuvele,
Hadrian Soare, Gheorghe Soare, Limba şi literatura română,
Îndrumător pentru manualele alternative, clasa a X-a, Ed.
Carminis,
Ioan Slavici comentat de C-tinăCubleşan,ăed.ăRecif.

Desf şurareaăactivit ii

1. Organizarea clasei (2 min.).


2. Verificareaă temeiă şiă aă cunoştin eloră dină lec iaă anterioar :ă Nuvelaă
istoric ă – Alexandru Lăpuşneanul, de Costache Negruzzi –
elemente romantice
3. Anun areaătemeiăşiăaăcompeten elorăspecifice:
Nuvelaăpsihologic :ăMoara cu noroc, de Ioan Slavici
Seăindic ăsarcinileărecept riiătextelor:ăgeneza, curent literar–realism,
mijloace de expresie-analiz ă psihologic ,ă tematica-dezumanizarea
provocat ă deă obsesiaă banului,ă structura compozi ional ă - 17 capitole
ordonateă cronologică dup ă conflictulă interioră (linear),ă compozi iaă unitar ă
elemente structurale: construc iaăsimetric –dat ădeăînceputulăşiăsfârşitulă
nuveleiă cuă vorbeleă b trâneiă (începută şiă final),ă momenteleă subiectuluiă se
respect .

36
4. Conducereaăînv riiăşiădobândireaănoilorăcunoştin e
La Slavici: etapa nuvelelor – publicareaăînă1881ăaăvolumuluiă„Noveleă
dinăpopor”. Suntăcaracterizateăprinătematic ăvariat :
- evocareaă satuluiă transilv neană cuă mentalitateaă şiă via aă
social :
- Gura satului
- Pădureanca
- rolul intelectualului în luminarea oamenilor:
- Budulea Taichii
- Popa Tanda
- procesulădeădezumanizareăînăgoanaădup ăbani:
- Moara cu noroc
- Comoara
- în nuveleă Slaviciă esteă reflexivă şiă moralist,ă sanc ionândă f r ă cru are,ă
potrivită uneiă tezeă morale,ă lipsaă m surii,ă aă cump tului,ă aă st pâniriiă deă
sine („În stăpânirea de sine constă vieţuirea morală şi libertatea
voinţei omeneşti”)

- în „Moara cu noroc” şiă „Comoara” Slaviciă urm reşte,ă cuă ajutorulă


analizei psihologice, efectul pe care îl are patima banului asupra unui
om care are un fond cinstit.

- avândă caă principală mijlocă deă expresieă analizaă psihologic ,ă accentulă


cade pe realizarea personajelor.
Elevii sunt îndruma iă s ă urm reasc ,ă peă bazaă repereloră dină manuală şiă aă
celoră cititeă acas ,ă felulă înă careă Slaviciă limiteaz ă universulă tematică laă
evenimenteleăpetrecuteăînălumeaăsatului,ăurm reşteămuta iileăpeăcareăleăauă
vie ileă eroiloră s iă înă concepteă diferite:ă ă legateă deă marile evenimente din
lumeaăsatului,ădeăvia aăsocial ăsauădeăpatimaăbanului.

Încadrarea în curent:

37
- apar ineă curentul realist prin:ă zugr vireaă mediuluiă social,ă
creareaădeătipologiiăumaneăcomplexe,ărealitateaăesteăînf işat ă
obiectivă şiă dină perspectivaă auctorial ă (prină aceastaă Slaviciă
fiind un precursor al lui L. Rebreanu), autor – omniscient,
omnipotent, ubicuu.

Tema: dezumanizareaăprovocat ădeăobsesiaăbanului


Slaviciăesteăunăautorămoralist,ăiarătemaăaceastaăîiăofer ăprilejulădeăaă
analiza sufletul uman din perspectivaă înc lc riiă legiiă nescriseă aă
comunit iiă rurale,ă potrivită c reiaă cinsteaă şiă linişteaă sufletuluiă reprezint ă
elementeleăesen ialeăaleăfericiriiăindividuluiă– abatereaădeălaăaceast ălegeă
atrageăîntotdeaunaăpedeapsaădivin .

Construc ie:
a) Compozi ie:ă 17ă capitole,ă desf şurându-seă înă ordineaă cronologic ă aă
conflictuluiă dramatică puternică aiă c ruiă protagoniştiă suntă copleşi iă deă ună
destin tragic.

- unitatea – clasic ă (construc ieă simetric ă ţă comparabilă cuă Rebreanu)ă –


dat ădeăcuvinteleăb trâneiă(mamaăAnei)ăcuăcareăseădeschideăşiăseăînchideă
nuvelaăţădou ăreplici-sentin ăaleăb trânei,ăsimbolăalăexperien eiădeăvia ă
şiăalămentalit iiătradi ionale. (structur ăsimetric :ăincipită- final)
b) Momentele subiectului:
Expozi iuneaă – ac iuneaă esteă plasat ă înă spa iu geografic precis
(Ardeal)ălaăMoaraăcuănoroc,ăaşezat ăînăvaleaădintreădou ădrumuriă(motivulă
hanului - locăalăpierzaniei).ăGhi ,ăeroulănuvelei,ăcizmarămodestăşiăs rac,ă
hot r şteăs ăiaăînăarend ăcârciuma,

Intriga:ăapari iaălaăMoaraăcuănorocăaăluiăLic ăS m d ul,ăst pânătemutăală


acestorălocuri,ăunăadev ratăgeniuăalăr ului,ăunădemonăactiv.

38
Desf şurareaă ac iunii:ă - Ghi ă intr ă înă mecanismulă necru toră ală
afacerilorănecinstiteăaleăluiăLic ;ăseăvaăînstr inaădeăfamilie,ădeăAnaăcare,ă
sim indă c ă Ghi ă esteă legată deă Lic ,ă „sim iă tragereă deă inim ”ă pentruă
acesta;ă Ghi ă depuneă m rturieă fals ă laă procesulă legată deă omorulă şiă jafulă
dinăp dureăsalvându-lăpeăLic ,ăînătimpăceăS il ăBoarulăşiăBuz -Rupt ăsuntă
osândi iă peă via ;ă eroulă hot r şteă s -lă denun eă peă Lic ă şiă iaă leg tura cu
Pintea (jandarmul); pentru a-iăoferiăprobe,ăacestaă oăarunc ăpeăAnaă dreptă
momeal ăînăaceast ăcurs ;
Punctul culminant – mânatădeăgelozie,ăGhi ăseăîntoarceălaăMoar ăşiă
îşiăucideăso ia.
Deznod mântulă– R u ăîlăomoar ăpeăGhi ,ăapoiăd ăfocăMorii;ăLic ă
alearg ă înă disperare,ă peă timpă deă furtun ;ă deă teamaă deă aă nuă fiă prinsă deă
Pintea,ăseăsinucideăsf râmându-şiăcapulădeăunăstejar.
Slavici este cel care deschide seria scriitorilor ardeleni (Agârbiceanu,
Rebreanu, Titus Popovici) - direc iaărealismuluiăsocial;

-elăîşiăpropuneăs ărealizezeăunătablouărealăşiăautenticăalăsatuluiăardelenesc;
-prozaăsaăareăcaătr s tur ăesen ial ăspiritulămoralizator;
-laă eroiiă luiă Slaviciă g simă alt ă origineă aă dorin eiă deă înavu ire;ă aflat ă înă
mecanismeleă dup ă careă func ioneaz ă satul:ă pentruă ran,ă avereaă esteă
echivalentulă prestigiuluiă şiă ală onoarei,ă eaă dândă echivalentulă munciiă şiă ală
str danieiăsaleădeăgospodar,ăesteăunăcriteriuăalăvaloriiăumane;
-problemaăseteiădeăînavu ire,ădeciăaădorin eiădeăascensiuneăsocial ăseăpuneă
la eroii lui Slaviciăînăraportăcuăfireaăacestoraăşiăcuămorala;
-în „Comoara” esteă evident ă tezaă moralizatoareă c ă baniiă îngropa iă înă
p mânt,ăcomorile,ăapar inădiavoluluiăşiănuăaducăfericire;
-în „Moara cu noroc„ apareăaceeaşiăideeăaăbanilorănemunci iăîntr-o serie
de fapte careă ducă laă ciocnireaă dramatic ă aă maiă multoră caractereă şiă laă
moarteaătragic ăaăeroilor;

39
Evaluareaăformativ
Surprindereaă unoră semnifica iiă generaleă prină antrenareaă eleviloră înă
rezolvareaă urm toareiă probleme:ă demonstra iă c ă subiectulă nuveleiă
„Moara cu noroc”,ăpreluatădinălumeaăsatului,ăilustreaz ătezeleăluiăSlaviciă
privitoare la moralitate;
5. Asigurareaăreten ieiăşiăaătransferuluiă
Activitateăindependent ă(tem ):
Observareaăşiăidentificareaătipurilorădeăconflicte.
Deărealizatăfişeăpentruăcaracterizareaăpersonajelor.

40
PROIECTăDEăLEC IE

Clasa: a VII-a
Disciplina:ăLiteraturaăromân
Titlulălec ieiă“Dou ăloturi”, de I.L.Caragiale
Tipulălec iei:ăconsolidareaăcunoştin elor
Obiectiveădeăreferin :ă2.1;ă2.4,ă3.2;ă4.3
Obiectiveăoperaţionale:
1) S ădesprind ăideileăprincipaleăaleătextului;
2) S ăstabileasc ăparticularit ileăcompozi ionaleăaleănuvelei;
3) S ăsesizezeăparticularit ileădeălimbajăaleăpersonajelor;
4) S ăîşiăadaptezeăvorbireaălaădialog;
5) S ăexpliceăsemnifica iileănumeluiăpersonajuluiăprincipal;
6) S ăidentificeătr s turiăaleăpersonajuluiăLefterăPopescu;
7) S ăutilizezeăunălimbajăadecvatăsitua iilorădeăcomunicareăpropuse.

Strategiaădidactic :
Metodeă şiă procedee:ă brainstormingul,ă conversa ia,ă joculă deă rol,ă
dramatizarea,ămodelarea,ăreflec ia;
Forme de organizare:ăăactivitateăfrontal ăşiăpeăgrupe.
Resurse – materiale: coli, markere, flipchart, volumul de opere, acuarele,
pensule,ăcoliădeădesen,ăplastilin ,ăplacaj,ăminge
- temporale: 50 min.

Evaluare: proiectul de grup.


Bibliografie:
 programa de clasa a VII-a cf. Metodologiei
 manual de cls. a VII-a,ă ed.ă Humanitasă Educational,ă Crişană Al.,ă
DobraăS.,ăSâmih ianăF.

41
 www.didactic.ro/ literaturaăromân /diverse

Desf şurareaălec iei

Ob. Etapele lectiei Activitatea Strategii didactice Metode/


Inv. Cadrului didactic elevilor Resurse Resurse Forme instrument
procedurale materiale de e de
organi evaluare
zare
O7. Captarea Profesorul le Gândescăăşiăă Brainstorming Tabla Individ Raspunsurile
aten iei ere elevilor să spun câte un ual elevilor
3 min. cuvânt. Frontal
spu ă ori e
cuvânt le vine în
minte legat de
nuvela studiată.
Notează pe ta lă
toate cuvintele
area u legătură
cu textul.
Anuntarea S rie titlul le ţiei Noteza pe Frontal
subiectului si a pe ta lă. caiete titlul.
obiectivelor
For ulează
invatarii.
2 min. obiectivele pe
î ţelesul elevilor.
O1- Dirijarea Împarte elevii pe Elevii Acvariul cu Coli, Pe
O6 i văţării grupe î fu ţie analizeaz ă surprize markere, grupe
sarcina de Reflec iaă acuarele,
de i telige ţa
lucruăşiăoă Modelarea pensuli,
15 min. do i a tă. rezolv ăînă plastelin .
(în prealabil a urma
fost aplicat un discu iilorăînă
test pt stabilirea grup.
i telige ţelor
multiple
dominante)
Soli ită a estora
să rezolve o
sar i ă de lu ru
spe ifi ă
i telige ţei lor.
O1- Asigurarea Dirijează Fiecareăgrup ă Conversa ia flipchart Frontal Observarea
O6 feed-back- echipele spre prezint ăclaseiă Jocul de rol sistematic
produsul de Dramatizarea (înv areă
ului răspu suri ât
echip . activ )
20 min. mai elaborate.
O1- Ini iaz ăunăjocădeă Eleviiă“intr ”ă R.A.I Minge Frontal R spunsurileă
O6 Evaluarea întreb riăşiă în joc I tre ăril elevilor
performan ei r spunsuriă r spunzândălaă e Aprecieri
8 min. referitoare la întrebarea verbale.
colegilor
con inuturileă primit ăşiă
consolidate pe formulând
parcursulălec ieiă întreb riă
pornind aruncarea adecvate.

42
uneiămingiăc treă
unul dintre elevi.
Cel care prinde
mingeaăr spunde,ă
formulând apoi o
alt ă
întrebare,arunc ăă
mingea colegilor.
Tema pentru Propuneăelevilorăs ă Elevii Scrisoarea Coli A4 Individ
acas redacteze o redacteaz ă reflec ia ual
2 min. scrisoareăc treăună scrisoarea, pe
elevă“absent”ăînă careăoăataşeaz ă
careăs ăîiăprezinteă portofoliului
acestuiaăăcon inutulă tematic al
nuveleiă“Dou ă operei.
loturi”,ădarăşiăunulă
dintre personaje.

Anexa - sarcinile de lucru pe grupe


Grupa verbal-lingvistic :
Prezenta i,ă peă scurt,ă subiectulă opereiă “Dou ă loturi”,ă deă
I.L.Caragiale
Stabili iă momenteleă subiectuluiă opereiă “Dou ă loturi”,ă deă
I.L.Caragiale

Grupa logico-matematic :
Stabili iă treiă particularit iă aleă personajuluiă principală ală nuveleiă
“Dou ăloturi”,ădeăI.L.Caragiale
Construi iă ună rebus/ă jocă deă cuvinteă ă pornindă deă laă tr s turileă
personajuluiă principală ală nuveleiă “Dou ă loturi”,ă astfelă încâtă peă
vertical ăs ăave iănumeleăpersonajului

Grupa vizual-spa ial :


Realiza iă oă ilustra ieă sugestiv ă pentruă ună volumă deă operaă careă seă
deschideăcuănuvelaă“Dou ăloturi”,ădeăI.L.Caragiale
Surprinde i,ă într-oă caricatur ,ă defecteleă majoreă aleă personajuluiă
Lefter Popescu
Grupa muzical-ritmic :

43
Practica iăimproviza iiămusicaleăpeăbazaătextuluiănuvelei
Pune iăpeănoteămusicaleăunăscurtăfragmentădinăoperaă“Dou ăloturi”,ă
de I.L.Caragiale
Grupa corporal-kinestezic :
Dramatiza iă ună scurtă momentă dină operaă “Dou ă loturi”,ă deă
I.L.Caragiale, bazându-v ăşiăpeăimproviza ii
Mima iă ună scurtă fragmentă dină text,ă peă careă colegiiă voştriă s ă îlă
ghiceasc
Modela iă înă plastelin ă ceeaă ceă v-aă impresionată dină nuvelaă “Dou ă
loturi”

Grupaăinterpersonal :
Imagina i-v ă c ă sunte iă avocatulă luiă Lefteră Popescu. Construi iă oă
pledoarieă prină careă s ă cere iă dauneă moraleă reprezentan iloră celoră
dou ăloterii.
Imagina i-v ă c ă sunte iă avocatulă luiă Lefteră Popescu.ă Construi iă oă
pledoarieă prină careă s ă cere iă Ministeruluiă ă reîncadrareaă peă postă aă
func ionarului.

Grupaăintrapersonal :ă
Realiza iăunăjocădeărolă“Euăşiăd-lăLefter”,ăînăcareăs ăsurprinde iădou ă
puncteătariăşiădou ăpuncteăslabeăaleăpersonajuluiăăprincipal
Realiza iă oă analiz ă SWATă aă personajuluiă ă principală ală nuveleiă
“Dou ăloturi”,ădeăI.L.Caragiale

Grupa naturalist :
Dezbate iă oă posibil ă influen ă aă mediuluiă înconjur toră asupraă
comportamentului lui Lefter Popescu

44
Presupunândă c ă finalulă propusă deă autoră ară fiă real,ă descrie iă
simptomele nebuniei lui Lefter Popescu
PROIECTăDEăLEC IE

Clasa: a VIII-a
Subiectul: poezia Lacul, de M. Eminescu
Tipulălec iei:
ModululăI.ăLectur ăşiădecodare
Modulul II. Erotizarea naturii
Modulul III. Figurile de stil
Durata: 50 minute

Competen eăspecifice:
1. utilizareaă corect ă şiă adecvat ă aă limbiiă româneă înă receptareaă şiă înă
producereaămesajelorăînădiferiteăsitua iiădeăcomunicare;
2. recunoaştereaă şiăanalizaă principaleloră componenteă deăstructur ,ădeă
compozi ieăşiădeălimbajăspecificeătextuluiăliric;
3. folosireaă unoră modalit iă diverseă deă în elegereă şiă deă interpretareă aă
textelor literare studiate;
4. elaborareaă uneiă argument riă oraleă sauă scriseă peă bazaă texteloră
studiate.

Obiectiveăopera ionale:
a. cognitive:ălaăsfârşitulăactivit ii,ăeleviiăvorăfiăcapabili:
O1 – s ăargumentezeăideeaăliric ăfundamental
O2 –s ăidentificeăelementeleădeăidil şiădeăpastelădinătextă
O3 – s ăprecizezeăparticularit ileăstilisticeăaleăopereiăstudiate
O4 -s ă exprimeă opiniiă asupraă con inutuluiă şiă componenteloră deă
ordin structural specifice textului liric

45
b. afective:
O1- s ă dovedeasc ă receptivitateă fa ă deă interpretarea unui text
literar
O2- s integrezeănoileăcunoştin eăînăsistemulădeăvaloriăestetice
O3- s -şiădezvolteăgândireaăcreatoareăşiăgustulăpentruăliteratur

Resurse:
Procedurale:ă analizaă literar ă complex ,ă conversa iaă euristic ,ă
dezbaterea,ălecturaăexpresiv
Materiale:ă volumeă deă poezie,ă portofoliileă elevilor,ă fişeă deă lucru,ăă
material bibliografic
Organizatorice:ăactivitateăfrontal ,ăindependent ăindividual

Bibliogafie:
1. Eminescu, Mihai, Lacul
2. Munteanu, George, Istoria literaturii române- Epoca marilor
clasici,ăEDP.ăBucureşti,1980
3. Ene, Virgiliu, Ion, Studii eminesciene,ăEdituraăAlbatros,ăBucureşti,ă
1965
4. Vianu, Tudor, Despre stil şi arta literară, Editura Tineretului,
Bucureşti,ă1965

I.ăăLECTUR ăŞIăDECODARE

Captareaăaten iei:
M. Eminescu s-a înscris în romantismul european prin tema iubirii
şiă aă naturii,ă careă esteă predominant ă înă liricaă sa.ă Laă Eminescuănaturaă areă
dou ăipostaze,ăunaăterestr ăşiăunaăcosmic ,ăinterferateăînămodăarmonios,ăînă

46
cadrulă c reiaă îndr gosti iiă oficiaz ă un adev rată rituală ală iubirii,ă „naturaă
adesea – dac ă nuă primeaz - eă peă acelaşiă plană cuă dragostera”(G.ă
Ibr ileanu).ă Naturaă terestr ă apareă cuă elementeă specificeă aleă spa iuluiă
românesc–codrul, izvoarele, salcâmul, teiul, lacul, trestiile- v zuteă înă
succesiuunea anotimpurilor.ăNaturaăterestr ăesteăocrotitoare,ăcald ,ăuneoriă
s lbatic ,ăparticipândămereuălaăfr mânt rileăpoetuluiăşiăconstituindăcadrulă
celămaiăpotrivităalădragosteiăşiămedita iei.ăNaturaăcosmic ăesteăsimbolizat ă
mai ales prin cadrul nocturn, în care luna,ăstelele,ăluceferiiăparticip ădirectă
la sentimentul iubirii umane.
Anun areaăobiectivelorăşiăaătemei:
Ast ziă ă vomă ă aprofundaă studiuluiă idileiă cuă elementeă deă pastelă înă
careăseăîmbin ăsentimentulădragosteiăpentruăfiin aăiubit ăcuăadora iaăfa ă
de frumuse ileă naturii,ă ă ă avândă caă textă suportă crea iaă „Lacul”, de Mihai
Eminescu.

Î1.ăArgumenta iădeăceă„Lacul”,ăesteăoăidil ?
R1.Poeziaă esteă oă idil ă deoareceă înf işeaz ă oă povesteă deă dragosteă
proiectat ăînămijloculăcadruluiănatural
R2ăElementeleădeăidil ăăsuntăexprimateăprinăverbeădeăoămareăînc rc tur ă
emo ional :ă „parc-ascult”,ă „parc-aştept”,ă „s ă sar ”,ă „s ă cad ”,ă
„suspin”,ă„suf r”.
R3.ăModulăînăcareăesteăintitulat ăpoezia,ă„lacul”,ăreprezint ădeăfaptăînămodă
simbolicăîns şiădragostea,ăsubiectulăpoezieiăeminesciene
SR.ă Poeziaă „Lacul”ă fiindă oă idil -pastel,ă îmbin ă elementeleă deă tr ireă
interioar ăaăsentimentuluiădeăiubireăcuăceleăaleănaturii,ăcuăcareăintr ăînă
concordan ădeplin .

Î.2.ăEnumera iăelementeleădeăpastelădinătext
R1. Elementele de pastel sunt lacul, trestiile, nuferii

47
R2.ăŞiăelementeleăcosmiceă,ălunaăşiăvântulăsuntăelementeădeăpastel
R3.ă ă Tabloulă terestruă ă formată dină laculă înc rcată cuă „Nuferiă galbeni”ă şiă
codrul,ăsimbolăalăpermanen ei.
R4.ăPlanulăcosmică îlăconstitueă cerulăalăc ruiăseninăseă reflect ă în oglinda
apei.
SR. Elementele de pastel se compun din îmbinarea imaginilor vizuale cu
celeă auditive,ă naturaă eminescian ă fiindă înă armonieă des vârşit ă cuă
sentimentulădeădragoste.ăImaginileăvizualeăapar inăatâtănaturiiăterestre-
lacul, trestiile, nuferii- cîtăşiăceleiăcosmice,ăluna,ăvântul.

Î3.ăCumăesteăsugerat ăprezen aăeuluiălirică?


R1.ăPrezen aăeuluiăliricăseăsubliniaz ăprinăpronumeleăpersonală„eu”ăşiăprină
verbeălaăpersoanaăIăsingular:ă„ascult”,ă„aştept”.ă
R2.ă Aşteptareaă esteă prezentat ă deă poetă caă posibilitate,ă dovad ă fiindă
repeti iaăadverbuluiă„parc ”.
R3.ă Totă caă posibilitateă esteă sugerată şiă gestulă tandruă ală îmbr iş riiă prină
folosireaăverbelorălaăconjunc iv:ă„Eaădinătrestiiăs ăr sar /ăşiăs -miăcad ă
linăpeăpiept”.ă
R4.ă Tr ireaă euluiă lirică seă comunic ă prin imaginiă vizuale,ă auditiveă şiă deă
mişcare:ă „s ă s rim”,ă „s ă scap”ă exprim ă dorin aă luiă deă aă tr iă vrajaă
iubirii,ăiarăfolosireaăverbeloră„s ăplutim”ălaăpersoanaăIăpluralăsugereaz ă
refacereaăcupluluiăini ialăprinăposibilaăapari ieăaăiubiutei.ă
SR. Eul liric viseaz ălaă împlinireaă dragosteiătr indămomenteă deă maxim ă
intensitateăaăemo iilor.

Î4. Cine este iubita?


R1ă Chipulă eiă nuă esteă conturat,ă eaă esteă oă prezen ă vaporoas ,ă imaterial ,ă
tocmaiăprinăfaprulăc ătotulăesteăoăiluzie.
R2.ăEaăesteăoădorin ădeăiubire,ăoăpl smuireăaămin iiăpoetuluiăîndr gostit.

48
R3.ăScriereaăcursiv ăaăpronumeluiă„ea”ăneăfaceăs ăîn elegemăc ănuăeăvorbaă
deă oă persoan ă anume,ă ciă deă „iubita”ă înă general,ă proiec ieă imaginar ă
ideal .ă
SR.ăPronumeleăpersonală„ea”ănuăindividualizeaz ăfiin aăiubit ăci înt reşteă
valoareaădeăsimbolăaăfrumuse iiăfeminineăîntruchipat ădeăceaăcareăesteă
aşteptat ăs ăr sar ămisterioas ădinătrestiiăcaăoăminuneăaăapelor.

Întrebareăproblem :ăCumăsugereaz ăpoetulălipsaăiubirii?


R1.ăPrinăverbulă„nuăvine”,ăă„suspin”,ă„suf r”,ăprin adverbulă„înăzadar”ăşiă
prinăadjectivulă„singuratic”
R2.ăUnăsentimenădeăsingur tate,ădeăz d rnicie,ădeămâhnireăşiădeăsuferin ă
îlăcuprindeă(„înăzadarăsuspinăşiăsuf r”).ă
R3.ăPuncteleădeăsuspensieădinăversulă„Darănuăvine...”ăinvit ălaămedita ieă
asupra frumuse iiăclipelorăpeăcareăle-arăfiăpetrecutăîndr gosti ii.ă
SR.ăVisulăesteăîntreruptăbrusc,ălaăfelăşiădiscursulăliric,ăiarăvrajaăaştept riiă
seărisipeşte.ăSuferin aăesteăcuăatâtămaiămareăcuăcâtălaculăşiăcerulăr mână
neschimbate.
SS. Iluzia iubirii nu se produce cuă toateă acesteaă peisajulă r mâneă şiă esteă
percepută acelaşiă (laculă esteă totă albastru,ă înc rcată cuă nuferiă galbeni),ă
versurileădegajândăsenin tateăşiăresemnare.

Tem ă pentruă acas :ă Argumenta iă deă ceă momentulă alesă deă poetă esteă
seara?

II. EROTIZAREA NATURII

Naturaăşiăiubireaăsuntătemeleăpreferateăaleăpoezieiăeminesciene,ăeleă
g sindu-seă mereuă al turate:ă undeă esteă iubire,ă întotdeaunaă vaă fiă oă p dureă
careăs ăofereăiubi ilorăintimitate,ăvorăfiăstele,ăvaăfiăluna.

49
Compozi ional,ă poeziaă poateă fiă structurat ă peă dou ă planuri, unul
real,ă exterior,ă careă cuprindeă tabloulă descriptivă ală naturiiă şiă altulă ideal,ă
interior, al visului de împlinire a iubirii absolute.
Î1. Care sunt elementelor naturii care dau impresia de participare la
stareaăafectiv ăaăpoetului?
R1. Luna este martorulămomentelorădeăsensibilitateăuman .ăLaăadapostulă
luminiiă saleă seă nasc,ă tr iescă şiă moră sentimente,ă sufletulă omuluiă seă
zbucium ,ătimpulătrece.ă
R2. Înă acestă cadruă naturală apară dorin eă ("S ă plutimă cuprinşiădeă farmecă /ă
Subăluminaăblândeiăluneă"),ăst riădeăcomplicitateăcuăîndr gosti ii,ăst riă
deăvegheădiscret ă.ăLunaăapareăcaăunăelementăalăpeisajului,ăiarăepitetulă
inversată"blând "ăsugereaz ăoăatmosfer ădulce,ăocrotitoare.
R3. Apa, lacul apară nuă numaiă caă manifest riă sonore,ă caă nişteă glasuriă
muzicale ale naturii,ă molcomeă şiă îngânate,ă dară şiă înso iteă deă luminaă
lunii:ă"S ăplutimăcuprinşiădeăfarmecă/Subăluminaăblândeiăluneă/Vântu-
nătrestiiăs ăfoşneasc ă/ăUnduioasaăap ăsune."
Aceast ă înso ireă aă luminiiă cuă apaă seă reflect ă caă oă tainic ă
îmbr işareăaălor,ăoămistic ăpasiuneăaăelementelorăcareăd ăimpresiaădeă
participareăaăelementelorănaturiiălaăstareaăafectiv ăaăpoetului.
R4.Laculă vibreaz ă deă emo iaă şiă ner bdareaă îndr gostitului,ă iară
personificareaă devineă sugestiv :ă „Tres rindă înă cercuriă albe/Elă
cutremur ăoăbarc .”ăMişcareaălacului,ăschimbareaăculoriiălui,ăglasulăcuă
careă murmur ă iubireaă („Îngâna iă daă glasă deă ape”)ă tr deaz ă emo ia,ă
bucuria pe care i-oătransmiteătân rulăîndr gostit.
R5.ă Laculă sclipeşteă adesea,ă oferindă ună miraculosă jocă deă lumini,ă iară
unduirileăapeiăsaleăparăunăleag năalăîntreguluiăunivers.ăUmanizându-se,
tresareăemo ională„înăcercuriăalbe”.ă
SR.ă Înă amurgurileă liniştiteă lunaă r sareă permanentă şiă seă reflect ă
dintotdeaunaă înă ap .ă Laă acestă evenimentă diurn,ă deă umbreă şiă luminiă

50
magice,ăparticip ăîntreagaăimagineăaălumiiădeădeasupraăprinăoglindire.ă
Tremurul apei este urmat de un tremur simetric al imaginii reflectate

SS. Oglinzile preferate ale lui Eminescu sunt: lacul, izvorul, apa în
general,ă dară şiă luna,ă şi,ă desigur,ă oglinda propriu-zis .ă Înă perioadaă
iluziiloră şiă idealuriloră tinereştiă poetulă s-aă exprimată prină tonalit iă
majore,ă culoriă viiă şiă luminiă curate.ă Poeziaă tinere iiă - tânjindă dup ă
bucuria clipei de dragosteăşiăîmplinireaăiubiriiădes vârşiteă- abund ădeă
vegeta ieă şiă veşniceă sclipiriă deă ape.ă Prezen aă constant ă aă apeiă înă
ipostazaădeălacăsauăizvorăesteăcaracteristic ăacesteiăperioade.ăApaăjoac ă
un dublu rol în imagine: unul coloristic, sprijinind jocul de valori
plastice,ă plină deă lucireă fin ă şiă tremur toareă înă întunericulă p durii,ă şiă
unulăsonor,ădeăacompaniamentăalăst rilorăsufleteşti.

III.FIGURILE DE STIL

Titlulănumeşteăsimbolicăcadrulănaturiiăfeerice,ăprintr-unul din cele


mai întâlnite elemente din liricaă eminescian ,ă lacul. Toate celelalte
elementeă careă compună decorulă înă careă urmeaz ă s ă seă manifesteă iubirea-
trestiile, barca, luna, nuferii- convergănecontenităc treălaculădinămijloculă
codrului.ăÎnăviziuneaăliric ăaăluiăEminescu,ăapaăesteăunăelementăalăvie ii,ăală
profunzimiiă tr iriloră interioare,ă sugerândă intensitateaă sentimentuluiă deă
iubireă ideal ă şiă visulă împliniriiă acesteiaă înă cadrulă uneiă naturiă feerice,ă
ocrotitoare.
Î.1. Care sunt figurile de stil preponderente în poezie?
R1. Personificarea („lacul...ătres rind”,ă”ătremur ,ă„glasădeăape”,ă„apaă
sune”).ă Laculă esteă personificată de-a lungul întregii poezii deoarece s-a
stabilită oă rela ieă întreă natur ă şiă sentimenteleă poetului.ă Astfel,ă laculă
reprezint ăunăfelădeăoglind ăaăgândurilorăsale,ăEminescuărealizând asta cu

51
ajutorulăpersonific rilor.
R2. Inversiunea („laculă codriloră albastru”,ă „blândeiă lune”,ă „lină
foşneasc ”,ă„unduioasaăap ”)
R3.ă Epiteteă („laculă albastru”,ă „ă nuferiă galbeni”,ă „cercuriă albe”.ăă
Verbeleă „foşneasc ”,ă „sune”,ă adverbulă „lin”ă şiă adjectivulă „unduioas ”,ă
„singuratic”sunt.ăfolositeăcaăepitete.ă
R4. Epitetele cromaticeă dină primaă strof :ă „Lacul...ă albastru”,ă Nuferiă
galbeni”,ă „cercuriă albe”ă învioreaz ă peisajulă prină peteleă deă culoareă şiă
corespundă st riiă sufleteşti,ă deă încântareă înă fa aă crea iiloră naturii,ă deă
plenitudine.
SR.ăInversiuniăîntâlniteăatragăaten iaăasupraăprincipalelorăcomponenteă
ale peisajului: lacul, codru, nuferii, barca. Folosind personificarea se
stabileşteă oă rela ieă întreă natur ă şiă sentimenteleă poetului.ă Epiteteleă
cromatice învioreaz ă peisajulă prină peteleă deă culoareă şiă corespundă st riiă
sufleteşti,ădeăîncântareăînăfa aăcrea iilorănaturii,ădeăplenitudine
SS.ăPoeziaăareăoăarmonieădeosebit ,ămuzicalitateaăfiindărealizat ăprină
alitera ieăşiăasonan ..ăalitera iileăcon inărepetarea silabeiă„s ”ă(s ăs rim)ă
şiă aă consoaneiă „s”ă (s ă nu-miă scape).ă Asonan eleă suntă realizateă prină
accentuareaă vocaleiă „A”ă (unduioasa,ă apa).ă Pentruă aă sporiă armoniaă
versuriloră acestoră dou ă figuriă deă stilă liă seă al tur ă rima deă tipă „abcb”ă înă
careărimeaz ăversulăalăII-lea cu al IV-lea,ăritmulătrohaicăşiăm suraădeăoptă
silabe.
Deă oă simplitateă aparent ,ă poeziaă degaj ă ună farmecă aparte,ă oă vraj ă
care-lă cuprindeă treptată peă cititoră şiă careă seă naşteă dină inegalabilulă talentă
eminescianădeăaăîmbinaăcuvinteăsimpleăşiăfeluriteăprocedee stilistice într-o
es turaăunic ,ăprezentândăunăcol ădinănatur ăcaăunăcol ădeărai.

III.FIGURILE DE II. EROTIZAREA I.ăăLECTUR ăŞIă


STIL NATURII
DECODARE
Titlulă numeşteă Naturaă şiă iubireaă

52
simbolic cadrul naturii sunt temele preferate SR.ăPoeziaă„Lacul”ă
feerice, printr-unul din ale poeziei fiindăoăidil -pastel,
cele mai întâlnite eminesciene, ele îmbin ăelementeleădeă
elemente din lirica g sindu-se mereu tr ireăinterioar ăaă
eminescian ,ă lacul. al turate:ă undeă esteă sentimentului de iubire
Toate celelalte iubire, întotdeauna va cu cele ale naturii, cu
elemente care compun fiă oă p dureă careă s ă careăintr ăînă
decorul în care ofereă iubi iloră concordan ădeplin
urmeaz ă s ă seă intimitate, vor fi stele, SR. Elementele de
manifeste iubirea- va fi luna. pastel se compun din
trestiile, barca, luna, Compozi ional,ă îmbinarea imaginilor
nuferii- converg poezia poate fi vizuale cu cele
necontenită c treă laculă structurat ăpeădou ă auditive, natura
din mijlocul codrului. planuri, unul real, eminescian ă fiindă înă
Înă viziuneaă liric ă aă luiă exterior, care cuprinde armonieă des vârşit ă cuă
Eminescu, apa este un tabloul descriptiv al sentimentul de
elementă ală vie ii,ă ală naturiiăşiăaltulăideal,ă dragoste. Imaginile
profunzimii tr iriloră interior, al visului de vizualeă apar ină atâtă
interioare, sugerând împlinire a iubirii naturii terestre- lacul,
intensitatea absolute. trestiile, nuferii- cîtă şiă
sentimentului de iubire În amurgurile celei cosmice, luna,
ideal ă şiă visulă liniştiteă lunaă r sareă vântul.
împlinirii acesteia în permanentă şiă seă Eulă lirică viseaz ă laă
cadrul unei naturi reflect ă dintotdeaunaă împlinirea dragostei
feerice, ocrotitoare. înă ap .ă Laă acestă tr indă momenteă deă
SR. Inversiuni eveniment diurn, de maxim ă intensitateă aă
întâlniteă atragă aten iaă umbreă şiă luminiă emo iilor
asupra principalelor magice,ă particip ă Pronumele personal
componente ale întreaga imagine a „ea”ă nuă
peisajului: lacul, lumii de deasupra prin individualizeaz ă fiin aă
codru, nuferii, barca. oglindire. Tremurul iubit ă ciă înt reşteă
Folosind apei este urmat de un valoarea de simbol a
personificarea se tremur simetric al frumuse iiă feminineă
stabileşteăoărela ieăîntreă imaginii reflectate întruchipat ă deă ceaă
natur ă şiă sentimentele SS. Oglinzile careă esteă aşteptat ă s ă
poetului. Epitetele preferate ale lui r sar ă misterioas ă dină
cromaticeă învioreaz ă Eminescu sunt: lacul, trestii ca o minune a
peisajul prin petele de izvorul, apa în general, apelor
culoareă şiă corespundă dară şiă luna,ăşi,ădesigur,ă SR. Visul este
st riiă sufleteşti,ă deă oglinda propriu-zis .ăÎnă întreruptăbrusc,ălaăfelăşiă
încântareă înă fa aă perioadaă iluziiloră şiă discursul liric, iar vraja
crea iiloră naturii,ă deă idealuriloră tinereştiă aştept riiă seă risipeşte.ă
plenitudine. poetul s-a exprimat Suferin aă esteă cuă atâtă

53
SS. Poezia are o prină tonalit iă majore,ă mai mare cu cât lacul
armonieă deosebit ,ă culoriă viiă şiă luminiă şiă cerulă r mână
muzicalitatea fiind curate.ă Poeziaă tinere iiă neschimbate.
realizat ă prină alitera ieă - tânjindă dup ă bucuriaă SS. Iluzia iubirii nu se
şiă asonan .ă Pentruă aă clipeiă deă dragosteă şiă produce cu toate
spori armonia împlinirea iubirii acestea peisajul
versurilorăacestorădou ă des vârşiteă- abund ădeă r mâneăşiăesteăpercepută
figuri de stil li se vegeta ieă şiă veşniceă acelaşiă (laculă esteă totă
al tur ă rimaă deă tipă sclipiri de ape. albastru,ă înc rcată cuă
„abcb”ăînăcareărimeaz ă Prezen aăconstant ăaă nuferi galbeni),
versul al II-lea cu al apei în ipostaza de lac versurile degajând
IV-lea, ritmul trohaic sau izvor este senin tateăşiăresemnare
şiă m suraă deă opt caracteristic ă acesteiă
silabe. perioade.ă ă ă ă Apaă joac ă
De o simplitate un dublu rol în
aparent ,ă poeziaă imagine:unul coloristic
degaj ă ună farmecă sprijinind jocul de
aparte,ă oă vraj ă care-l valori plastice, plin de
cuprinde treptat pe lucireă fin ă şiă
cititoră şiă careă seă naşteă tremur toareă înă
din inegalabilul talent întunericulă p durii,ă şiă
eminescian de a unul sonor, de
îmbina cuvinte simple acompaniament al
şiă feluriteă procedeeă st rilorăsufleteşti.
stilistice într-oă es turaă
unic ,ă prezentând un
col ă dină natur ă caă ună
col ădeărai.

54
PROIECTăDEăLEC IE

Obiect: Literatura romana


Clasa: a X-a
Tema lectiei: “Ion”ădeăLiviuăRebreanu
Tipul lectiei: Lec ieădeăînsuşireădeănoiăcunoştin e
Obiectiv general: Cultivareaă receptivit ii literar-artistice a elevilor.
Trezireaăgustuluiăpentruălectur .
Obiective operationale:
a) cognitive:
1. s ăcunoasc geneza romanului
2. s ăîn eleag tema romanului
3. s explice diferite simboluri din roman cum ar fi:
drumul, crucea, hora;
4. s ăpovesteasc ăsecven e memorabile din roman
5. s argumenteze circularitatea romanului;
6. s ă alc tuiasc ă ,peă grupe,câteă ună eseuă cuă conluziileă
lec iei
7. s recepteze ideileăformulateădeăfiecareăgrup
b) afective:
1. s ă dovedeasc receptivitate afectiv-intelectiv ă fa ă deă
substan a romanului;
2. s -şiăfixezeăpreferen ialăaten ia asupra unor fragmente
dinăromanulă“Ion”ăşiăs -şiămotivezeăpreferin ele.
Strategii didactice

55
Resurse:
 romanulă“Ion”ădeăLiviuăRebreanu;
 capacitatile receptive ale elevilor;
 CDI-ul dotat cu mese pentru activitatea pe echipeă şiă
cuăaparaturaănecesar ;
 timp - 50 min.
Metode si procedee:
-Lecturaăexpresiv
-Lucrul cu manualul
-Lecturaăselectiv
-Conversa ia euristic
-Înv area prin descoperire
-Exerci iul
-Problematizarea
-Dezbatereaăşiădiscu iile colective
-Philips 6/6
-Ciorchinele
-Eseul de cinci minute
-Aritmogriful
Mijloaceădeăînv ţ mânt:
-retroproiector
-fişe
-planşe
-romanulă“Ion”
-flip-chart
Material bibliografic:
1. Boghiu, Emilia Hermeneutică şi naratologie
aplicată,
Ed.ăEurocart,ăIaşi

56
2. C linescu,ă Georgeă Istoria literaturii române de la
origini până în prezent, Ed. Minerva, Bucuresti, 1982
3. Goia, Vistian, Didactica limbii şi literaturii române
pentru gimnaziu şi liceu, , Ed.DaciaCluj –Napoca, 2002
4. Manolescu, Nicolae Arca lui Noe, Ed. 100+1,
Gramar, Bucuresti, 2000

SCENARIULăLEC IEI

Organizarea clasei (1 min.): notareaă absen elor, stabilirea ordinii,


asigurareaăcelorănecesareălec iei.

IăăActualizareaăcunoştinţelor anterioare(15 min.)


Actualizareaă cunoştin elor anterioare se va face prin activitate
frontal ăcâtăşi pe grupe.
 Ce este romanul?
 Careăsuntătr s turile romanului?
 Cum clasifica Nicolae Manolescu romanul înă “Arca
lui Noe”?
Elevii,ă organiza i pe grupe, vor primi câteă oă fiş ă cuă “Clasificareaă
romanului” pe care o vor completa prin metodaă“ciorchinelui”. Dup ăceăoă
vorăcompleta,ăcâteăunăreprezentantăalăfiec reiăgrupeăvaăieşiălaătabl ăşiăvaă
completaă şi posterul expus iar cei din banci vor corecta eventualele
greşeli.
II Captarea atenţiei (3 min.)
Se va realiza astfel:
Nicolae Manolescu, înă volumulă “Arcaă luiă Noe”,ă conceptualizeaz
romanul pe baza a trei modele principale ale genului:

57
1. Romanămodernădeăanaliz psihologic
2. Romanătradi ionalăceădescrieăoălumeăomogen
3. Romanulă careă prezint ludicul, ironia, mitul si
absurdul.

I O N I C
D O R I C
C O R I N T I C

IIIăAnunţareaăsubiectuluiălecţieiăşi a obiectivelor(1 min)


Pornindădeălaăafirma iaăluiăEugenăLovinescu,ăc romanulă“Ion”ăesteă
cea maiăputernic ăcrea ieăobiectiv a literaturiiăromâneăşiădeălaăafirma iaă
luiăMihailăDragomirescuăc ăesteă“celămaiăfrumosăromanăromânescăşi una
dintre cele mai tipice opere de acest fel din literatura universal ”,ă vomă
începeăast zi studierea primuluiăromanărealistămodernăşi obiectiv.

IV Dirijareaăînv ţ rii(20 min.)


“Ion”ădeăLiviuăRebreanuăesteăprimulăromanărealist obiectiv din literatura
român ăşiăaăap rutăîn anul 1920 dup ăoălung ăperioad ădeăelaborare,ăaşaă
cumă însuşiă autorulă men ioneaz ă înă finalulă opereiă între martie 1913-iulie
1920. Apari iaă primuluiă romană obiectivă direc ioneaz ă literaturaă român ă
c treă valoareaă european .ă Vorbindă deă romanulă realistă s ă neă amintimă
tr s turileă realismuluiă .Laă tabl ă vaă fiă expusă ună posteră cuă tr s turile
realismului pe care un elev îl va citi.

Geneza romanului:ăRebreanuăm rturiseşteăc ăînălungaăsaătrud ădeăcrea ie,ă


în cei 7 ani în care a lucrat la roman, un rol important l-a avut pe de-o
parteă “ă impresiaă afectiv ”,ă emo ia,ă iară peă deă alt parte acumularea de
material documetar. Va fi prezentat materialul din anexa 1 la

58
retroproiector.
Primaă variant a romanuluiă “Ion”ă aă fostă oă schi ă scris ă deă Rebreanuă înă
1908,ăcareăpurtaătitlulă”Ruşinea”,ăsubiectăreluatăînăalt ăproz ,ă“Zestrea”, în
care contureaz ă portretulă luiă Ionă şiă schi eaz ă întâlnireaă dintreă fl c uă şi
Ileana.
Temaă romanuluiă “Ion”ă esteă ă oă monografie a satului ardelean de la
începutul secolului al XX-lea, ilustrând conflictulăgeneratădeăluptaăaprig ă
pentruăp mânt într-o lume în care statutul social al omului este stabilit în
func ie de averea pe care o poseda, fapt ce justificaăac iunile personajelor.
Structuraă compozi ional : Eleviiăvoră folosiăvolumulă “Ion”ă şiăvoră analizaă
structuraăcompozi ional a romanului.
Careă esteăsemnifica iaă simbolic ă aăcelorădou ăsecven eă epice?ă Romanulă
areă dou ă mariă p r i cu titluri sugestiveă “Glasulă p mântului”ă şi “Glasulă
iubirii”ă careă semnific ă aspira iile personajuluiă principal,ă for eleă contrareă
ce-lăst pânesc:ă ceaă demonic ,ădeă posedareă aă p mântuluiăşiă ceaă angelic ,ă
dragosteaăpentruăFlorica.ăÎnăaceast ălupt dintre contrariile ce se atrag, în
finalul romanului personajul este distrus.
Titlurileă celoră 13ă capitoleă suntă şiă eleă semnificative.ă Încerca i s ă g si iă
câtevaădinăsemnifica iile acestor titluri.
Subiectul romanului. Elevii vor deschide volumul la capitolul I şi vor citi
primulă fragment.ă Voiă cereă s ă identificeă spa iulă şi timpul cadru al
romanului. Se voră explicaă simbolurileă drumuluiă şiă ală crucii.ă Horaă
reprezint o alt ăscen ăimportant deoarece aici sunt prezente personajele
esen iale ale romanului: Ion, George, Ana, Florica, Savista.
Dintre elevii care auăcitităromanulăvorăfiăsolicita iăcâ ivaăpentruăaăpovestiă
câteăoăsecven ăceăliăs-aăp rutădeosebit .
Oăalt ăscen ăesen ial a romanului esteăaceeaăaăs rut riiăp mântului.ăIonă
îngenuncheaz ă şiă s rut ă cuă evlavie,ă aproapeă religiosă p mântul.ă Esteă oă
dovad ăaăpasiuniiăneobişnuiteăpeăcareăacestă ranăs racădarăharnicăoăsimteă

59
fa ădeăp mânt.
Tehnicaă romanuluiă esteă circular .ă Voiă cereă eleviloră s demonstreze
aceast ăcircularitateăcâtăşiăsimbolulădrumuluiăşi al horei din final.
V Asigurarea feedback-ului:
Feedback-ul a avut loc permanentă peă parcursulă conversa ieiă şiă seă
concretizeaz prin aprecieri verbale.

VI Evaluare formativ (8 min)


Evaluareaăseăvaărealizaăpeăgrupeăprinămetodaă“Eseuluiădeăcinciăminute”.
Fiecareăgrup ăvaăalc tuiăunăeseuăînăcareăs ăsintetizezeăşiăs concluzioneze
ceea ce s-aădiscutatăînăor .

VIIăAsigurareaăretenţieiăşi a transferului(2 min)


Temaăpentruăacas .ăCaătem elevii vor avea deăalc tuităunăeseuăînăcareăs
prezinte con inutulăromanuluiă“Ion”ăpornindădeălaăuneleădinăreferin eleăluiă
Perpessiciusă înă viziuneaă c ruiaă “Ion”ă esteă “vastaă fresc ă înă careă
semnifica iaă social ,ă analizaă sufleteasc , personaje perfect caracterizate,
pasiuni, se împletesc într-oă existen ă coborât ă peă p mântă deă “voin aă deă
crea ie a acestui demiurg epic înăluptaăcuămareleăziditor”.

60
BIBLIOGRAFIE

1. Breban, Vasile, Mic dicţionar al limbii române,ă Edituraă Ştiin ific ,ă


Bucureşti,ă1974.ă

2.ă B rboi,ă C.,ă ă şiă colaboratorii,ă ă Metodica predării limbii şi literaturii


române în liceu,ăE,ăD.ăP,ăBucureşti,ă1993.ă

3.ă B rboi,ă C.ă şiă colaboratorii,ă ă Limba şi literatura română în liceu.


Calitate şi eficienţă in predare şi învăţare, E.D.P., Bucureşti,ă1983.

4. Bojin, Al., Îndrumări metodice privind studierea limbii şi literaturii


române în şcoală,ăE.D.P.,ăBucureşti,ă1980.

5.ăBontaş,ăIoan,ăăăPedagogie, Ed.ăALL,ăBucureşti,ă1994,ăpă303

6. Cerghit, I., Metode de învăţământ,ă edi iaă aă II-a, E.D.P., Bucureşti,ă


1998.

7. Cerghit, I., Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă, E.D.P.,


Bucureşti,ă1993.ă

8. Cerghit, I., Prelegeri pedagogice, EdituraăPolirom,ăIaşi,ă2001.ă

9.ă I.ă Cerghit,ă I.ă Radu,ă E.ă Popescu,ă L.ă Vl sceanu,ă Didactica (Manual
pentru clasa a X a şcolii normale),ă Edituraă Didactic ă şiă Pedagogic ,ă
Bucureşti,ă1994.

61
10. Cosmovici, A., Iacob, L., Psihologie şcolară,ă Edituraă Polirom,ă Iaşi,ă
1998.

11.ă Corni ,ă Georgeta,ă ă Metodica predări învăţării limbii române,


Didactici speciale, Editura Umbria, Baia Mare 1993.

12.ăCucoş,ăConstantin,ăPedagogie, EdituraăPolirom,ăIaşi,ă1999.

13.ăCr ciun,ăGheorghe,ă Introducere în teoria literaturii, Editura Cartier,


Chişin u,ă2003.

14. Duda, Gabriela, Introducere în teoria literaturii, Editura ALL


Educa ional,ăBucureşti,ă2006.

15. Eftimie, Nicolae, Metodica studierii limbii şi literaturii române,


EdituraăParalelaă45ăPiteşti,ă2001.

16.ăGherghina,ăDumitru,ăăIlie,ăVali,ăăNovac,ăCornel,ăăD nil ,ăIoan,ăăşiăal iiă


(coord.) Limba şi literatura română şi metodica predării limbii
române, Editura Didactica Nova, Craiova, 2004.

17. Goia, Vistiarv, Metodica predării limbii şi literaturii române, E.D.P.,


Bucureşti,ă1994.ă

18.ăIoni ,ăPuiu,ăăTeoria literaturii,ăăăEdituraăUniversitasăXXI,ăIaşi,ă2003.

19.ăIord chescu,ăCarmen, Să dezlegăm tainele textelor literare, cls. a V-


a, a VI-a, a VII-a, a VIII-a EdituraăCarminis,ăPiteşti,ă2001.

62
20.ă Joi a,ă Elena,ă Curs de pedagogie şcolară,ă Reprografiaă Universit iiă
din Craiova, 2001.

21.ă Neştian,ă Valeriu,ă C.,ă Metodica predării textului literar în liceu,


E.D.P., Bucureşti, 1982.

22.Nicola, Ioan, Pedagogie şcolară,ăăE.D.P.ăBucureşti,ă1980

23. Oprescu, Vasile, Cursul de psihologie, ReprografiaăUniversit iiădinăă


Craiova, 2004.

24. Pamfil, Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu.Structuri


didactice deschise EdituraăăParalelaă45,ăPiteştiă2007.

25. Parfene, C-tin, Metodica predării limbii şi literaturii române, Editura


Polirom,ăIaşi,ă1998.ă

26. Parfene, C-tin, Compoziţiile în şcoală. Aspecte metodice, E.D.P.,


Bucureşti,ă1980.ă

27.ăPotolea,ăDan,ăăNeacşu,ăIoan,ăăIucuăB.,ăRomi ,ăPârnişoar ,ăIon-Ovidiu


Pregătirea psihopedagogică,ăManualăpentruădefinitivatăşiăgradulădidactică
II,ăEdituraăPoliromă,ăIaşi,ă2008,ă

28. Stoica, Marin, Pedagogie şcolară, Edituraă Gheorgheă Câr uă


Alexandru, Craiova, 1995.

63
29. Stoica, Marin, Psihopedagogia personalităţii, E.D.P.,
Bucureşti,1996.

30 . *** Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba şi


literatura română-învăţământ primar şi gimnazial, C.N.C., M.E.N.,
2002.

31. www.didactic.ro/materiale/ literaturaăromân /diverse

64