Sunteți pe pagina 1din 97

Serie de modificare

Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 1 Rev. 1

Pericolele si efectele schimbarilor climatice in Roamania


România este expusă la o serie de pericole naturale climatice și geologice: inundații,
alunecări de teren, vijelii, secete, temperaturi extreme, precum și cutremure. Țara a înregistrat de-
a lungul timpului unele cutremure și inundații devastatoare, care au provocat numeroase pierderi
de vieți omenești și pierderi economice.
România este una dintre țările cele mai active din punct de vedere seismic din Europa, și
prin urmare o națiune cu risc mare de cutremure. Pierderile estimate după cutremurul din 1977 au
fost de 2,05 miliarde dolari SUA. Două treimi din pierderile totale s-au înregistrat în București,
unde au murit peste 1400 de persoane și s-au prăbușit 32 de blocuri din beton armat. Pierderile
directe și consecințele indirecte din 1977 au marcat probabil punctul de pornire al declinului
economic de zeci de ani al României.
Cutremurele sunt provocate de eliberarea de tensiune generată de forțe care țin de tectonica
plăcilor sau prin activități antropogenetice precum crearea de rezervoare, mineritul sau injectarea
de fluide în formațiunile subterane. Nu există dovezi că riscurile seismice sunt legate direct de
schimbările climatice. Cu toate acestea, schimbările climatice pot afecta seismicitatea prin
modificarea nivelurilor rezervoarelor sau a utilizării apelor subterane.
Schimbările climatice au fost observate în Europa sub forma unor temperaturi mai ridicate,
a modificării modelelor de precipitații și de scurgere a apei, precum și a fenomenelor
meteorologice extreme, determinând semnalări ale unei incidențe crescute a dezastrelor provocate
de vreme – precum inundațiile, secetele, incendiile de vegetaţie, vijeliile și valurile de căldură sau
de frig – în numeroase țări din regiune.
Efectele schimbarilor climatice
În România, impactul schimbărilor climatice deja se face simțit, anul 2007 fiind cel mai
cald an din ultimele două decenii (cu o temperatură medie de 11,5 °C), în timp ce temperatura
medie cea mai scăzută (8,4 °C) a fost înregistrată în 1985. În 2005, România a fost afectată de
inundaţii istorice, care au provocat 76 de morţi şi daune importante ale proprietăţilor, iar anul 2007
a adus cea mai gravă secetă din ţară din ultimii 60 de ani. Efectele acestor fenomene meteorologice
extreme au afectat ţara prin pierderile economice semnificative suferite în agricultură, gestionarea
apei, furnizarea de energie și transporturi. În cazul unei încălziri globale cu 4 °C, impacturile
schimbărilor climatice vor duce cu siguranţă la înrăutăţirea situaţiei în România.
În ultimii 100 de ani, România a resimțit o creștere a temperaturii, însoțită de o scădere a
precipitațiilor. România are o climă temperat-continentală de tranziție, iar temperatura medie în
regiunea Deltei Dunării, de exemplu, este de 10-12 °C. Temperatura medie anuală a aerului a
crescut cu 0,8 °C în perioada 1901-2012. În ceea ce privește precipitațiile, analiza datelor
înregistrate în același interval de timp a dezvăluit o scădere a cantității anuale de precipitații (23,6
mm).
Anticipăm că aceleași tendințe vor continua să se manifeste și se vor accelera în secolul
XXI. Pe termen lung, creșterea temperaturii medii pentru România este de așteptat să fie de circa
3°C-4°C pentru lunile de vară în intervalul 2061-2090, comparativ cu intervalul 1961-1990. În
ceea ce privește precipitațiile, este de așteptat o reducere a cantității anuale de precipitații în lunile

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 2 Rev. 1

de vară, mai pronunțată pentru scenariile cu emisii de carbon mai mari și mai puternică spre finele
secolului XXI. Sunt probabile fenomene de precipitații mai intense și localizate, deși modelele
ploilor ar putea deveni, de asemenea, mai haotice şi mai dificil de prognozat.
Inundatii
România este cunoscută drept una dintre țările cel mai expuse la inundații din Europa. Țara
a fost cel mai greu încercată din Europa în perioada 2002-2013, din punct de vedere al numărului
de decese provocate de inundații – 183 de victime. Inundațiile istorice au omorât 1.000 de persoane
în 1926; 215 persoane în 1970; 60 de persoane în 1975; 108 persoane în 1991; și 33 de persoane
în 1995.
Ploile torențiale din aprilie și mai 2005 au determinat cele mai puternice inundații din
România din ultimii 50 de ani, provocând pagube de cel puțin 1,66 de miliarde euro. Această sumă
reprezintă 2,1 % din PNB-ul României. Inundațiile au afectat și circa 656.392 ha de teren agricol,
10.420 km de drumuri, 23,8 km de căi ferate, 9.113 poduri și picioare de pod și au contaminat
90.394 de fântâni.
În 2006, inundațiile extreme care au avut loc în lunile aprilie-august s-au numărat printre
cele mai devastatoare dezastre naturale din istoria climatică recentă a României. Estimările arată
că, în intervalul aprilie-mai, au fost afectate 12 județe, cu daune economice totale de peste 1 % din
PNB-ul României.
Numărul de localități afectate a fost de 160; numărul estimat de gospodării afectate a fost
de 10.000. Circa 600 km de drumuri și 300 de poduri au fost deteriorate, iar un total de 21.000 ha
de teren agricol a fost afectat.
Cel mai recent, la finele lui iunie 2010, inundațiile au fost rezultatul unui fenomen
meteorologic extrem care a lovit România. Cel puțin 21 de persoane au murit, iar pierderile
economice au fost de aproximativ 0,6 % din PIB.
În general, pericolele legate de ape, precum inundațiile generate de precipitații prelungite
și/sau intense încep să aibă loc mai frecvent. Frecvența crescută a extremelor privind precipitațiile
este în acord cu schimbările anticipate induse de oameni climei. Inundațiile care s-au produs în
ultimul deceniu au avut intensități comparabile cu cele înregistrate în ultimele sute de ani și s-au
succedat la doar câțiva ani distanță. Mai mult, frecvența crescută a ploilor localizate de mare
intensitate a generat mai multe viituri rapide care au afectat localitățile și au cauzat daune
concentrate. Aceste procese localizate sunt dificil de anticipat și, de obicei, daunele provocate de
ele sunt înregistrate împreună cu cele ale inundațiilor mai extinse la nivel regional. Figura 1 indică
distribuția spațială a pierderii medii anuale istorice, cauzate de inundațiile regionale și viiturile
rapide.

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 3 Rev. 1

Figura 1. Pierderile medii anuale istorice cauzate de indundatii regionale si viituri rapide (sursa: ANAR)
Un element important care poate genera riscuri, în special pentru sănătate, este calitatea
apei. Calitatea apei include atât apele de suprafață, cât și apele subterane și este influențată de
cauze diverse, precum poluarea mediului, care nu au o legătură directă cu schimbările climatice.
Cu toate acestea, calitatea apei este categoric afectată în timpul inundațiilor și secetelor, astfel
putând fi alterată de schimbările climatice. Impactul direct al calității apei asupra sănătății
determină necesitatea efectuării monitorizării atât a debitelor, cât și a calității apelor de suprafață
și subterane.
Ecosistemul fluviului Dunărea și cel al Deltei Dunării sunt, de asemenea, afectate în mod
evident de schimbările din amonte, precum poluarea și manipularea apelor deversate, scurgerea
sedimentelor în Dunăre etc. Acest lucru se observă deja, potrivit Administrației Fluviale a Dunării
de Jos, prin adâncimi reduse ale apei, ceea ce înseamnă că numărul de zile în care sunt introduse
restricții de navigație este în creștere.
Secete
Ca și în cazul inundațiilor, secetele din ultimul deceniu au avut intensități comparabile cu
cele înregistrate în ultimele sute de ani și s-au succedat la doar câțiva ani distanță. De exemplu,
seceta din 2003, când debitul Dunării a fost atât de mic încât a atins un nou record, a fost urmată
de inundații în 2005, în timpul cărora debitul record a fost înregistrat la cealaltă extremă, fiind
foarte mare. Figura 2 prezintă o privire de ansamblu asupra secetelor istorice care au afectat
debitele râurilor și asupra fenomenelor de insuficienţă a resurselor de apă din Europa. După cum

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 4 Rev. 1

se poate vedea, România a fost afectată de secete și de insuficienţa resurselor de apă în 2002, 2003,
2011 și 2012. Figura 3 arată că este preconizată o scădere a debitelor minime ale râurilor, cu o
perioadă de recurenţă de 20 de ani în secolul XXI – se preconizează că secetele care afectează
debitele râurilor vor deveni mai frecvente și vor avea o intensitate sporită.

Figura 2 Secetele istorice care au afectat debitele raurilor din Europa, sursa Agenţia Europeană de
Mediu, Seceta care afectează debitele râurilor (CLIM 18) – Evaluare, http://www.eea.europa.eu/data-
andmaps/indicators/river-flow-drought-1/assessment

Figura 3. Schimbari relative ale debitului minim al raurilor pentru Europa, sursa: Agenţia Europeană de
Mediu, Seceta care afectează debitele râurilor (CLIM 18) – Evaluare,
http://www.eea.europa.eu/data-andmaps/indicators/river-flow-drought-1/assessment

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 5 Rev. 1

Alunecarile de teren
Cutremurele sunt provocate de eliberarea de tensiune generată de forțe care țin de tectonica
plăcilor sau prin activități antropogenetice precum crearea de rezervoare, mineritul sau injectarea
de fluide în formațiunile subterane. Nu există dovezi că riscurile seismice sunt legate direct de
schimbările climatice.
Cu toate acestea, schimbările climatice pot afecta seismicitatea prin modificarea nivelurilor
rezervoarelor sau a utilizării apelor subterane. Alunecările de teren sunt determinate de forțele de
gravitație, dar sunt declanșate de o diversitate de procese. Unii dintre cel mai des întâlniți factori
declanșatori includ cutremurele și perioadele de precipitații prelungite și/sau intense.
Despăduririle pot crește probabilitatea producerii de alunecări de teren. Prin urmare,
frecvenţa alunecărilor de teren poate crește, ca urmare a schimbărilor climatice și a modificărilor
asociate cu acestea privind precipitațiile, modelele de debite ale apelor și vegetația. Figura 4
prezintă zonele cu risc de alunecări de teren din România.

Figura 4. Zonele cu risc de alunecari de teren din Romania, sursa: Institutul National de Fizica a
Pamantului (INFP)
Incendiile de vegetatie
Incendiile de vegetaţie sunt fenomene naturale extreme, care pot fi declanșate din cauze
naturale, precum trăsnetele, sau de activități umane, fie ele intenționate sau nu. Cu toate acestea,
chiar și atunci când un incendiu de vegetaţieeste declanșat de intervenția oamenilor, precum

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 6 Rev. 1

focurile de tabără sau incendierile intenţionate, un asemenea incendiu va fi intensificat de


condițiile climatice precum temperatura ridicată, vântul puternic și umiditatea scăzută.
Probabilitatea producerii de incendii de vegetaţie este influențată de variabilitatea climatică
din mai multe perioade de timp. De exemplu, variabilitatea interanuală a climei determină perioade
relativ umede și perioade relativ uscate. În perioadele umede, există o acumulare de vegetație, care
asigură combustibil pentru incendiile din perioadele uscate. Creșterea preconizată a variației
sezoniere a precipitațiilor ar putea duce la o intensificare a condițiilor favorabile pentru incendiile
de vegetaţie.
Frecvenţa acestor incendiiîn România a crescut în ultimul timp. Daunele provocate de
incendiile de vegetaţie pot fi substanțiale, mai ales din punct de vedere economic. În 2013, 33 %
din incendiile înregistrate în România au fost incendii de vegetaţie.

IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI INCONJURATOR


Executia proiectului de extindere si reabilitarea a retelei de alimentare cu apa si canalizare
va duce la imbunatatirea conditiilor tehnice ale retelei de distributie apa potabila si a retelei de
canalizare in concordanta cu standardele europene; alimentarea populatiei cu apa de calitate in
conformitate cu standardele romanesti si europene; cresterea ratei de conectari la reteaua de
alimentarea cu apa potabila si la reteaua de canalizare; conformarea localitatii cu cerintele
legislatiei romanesti si a normelor europene in ceea ce priveste evacuarea apelor uzate.
De asemenea, in cazul proiectului de extindere a statiilor de epurare cu o treapta de epurare
avansata se va micsora si elimina gravitatea problemelor generate de existenţa compuşilor pe bază
de azot şi fosfor (elemente cu caracter fertilizant) peste limitele admisibile în apele uzate, care
conduce la impunerea unor limitări severe ale concentraţiilor acestor poluanţi refractari in efluenţii
descărcaţi în emisarii naturali (pericolul de eutrofizare). Se propune adăugarea unei trepte
suplimentare de tratare a nămolului pentru îmbunătăţirea calităţii nămolului in vederea evacuarii
finale, prin îngroşarea si deshidratarea nămolurilor obtinute.
1. Impactul prognozat si masurile de miscsorare a impactului asupra factorilo de mediu
Conform cerintelor OM 135/2010, in cazul analizei unui proiect, trebuie in mod obligatoriu
evidentiate efectele asupra mediului, cu accent pe cele semnificative, determinate de
implementarea acestuia. Scopul acestor prevederi consta in identificarea, predictia si evaluarea
formelor de impact generate de punerea in aplicare a respectivului proiect.
In cadrul prezentului raport, au fost identificate mai multe forme potentiale de impact
asupra factorilor de mediu, cu diferite magnitudini, durate si intensitati. In vederea evaluarii
sintetice a impactului potential asupra mediului, in termeni cat mai relevanti, au fost stabilite
categorii de impact care sa permita evidentierea efectelor potential semnificative asupra mediului
generate proiect.
Tipurile de impact potential semnificativ asupra factorilor/aspectelor de mediu trebuie sa
includa efectele/impacturile directe sau secundare, cumulative, sinergice, pe termen scurt, mediu

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 7 Rev. 1

si lung,permanente si temporare, reversibile și ireversibile, pozitive si negative, locale, regionale


sau globale.
In vederea evaluarii impactului activitatilor proiectului, s-au stabilit cinci categorii de
impact, prezentate in tabelul de mai jos.
Tabelul 1. Categorii de impact
Categoria de impact Descriere
Impact pozitiv semnificativ Efecte pozitive de lunga durata sau
permanente ale propunerilor planului si
proiectului pe care il pregateste asupra
factorilor/aspectelor de mediu
Impact pozitiv Efecte pozitive ale propunerilor planului si
proiectului pe care il pregateste asupra
factorilor/aspectelor de mediu
Impact negativ nesemnificativ Efecte negative minore asupra
factorilor/aspectelor de mediu
Impact negativ Efecte negative de scurta durata sau
reversibile asupra factorilor/aspectelor de
mediu
Impact negativ semnificativ Efecte negative de lunga durata sau
ireversibile asupra factorilor/aspectelor de
mediu
Principiul de baza luat in considerare in determinarea impactului asupra
factorilor/aspectelor de mediu a constat in evaluarea propunerilor proiectului in raport cu legislația
în vigoare și cu o serie de obiective de mediu, prezentate în tabelul de mai jos.
Tabelul 2. Obiective de sustenabilitate
Sectoare relevante de dezvoltare Criterii de sustenabilitate
Energie, transport, industrie Minimizarea consumului de resurse neregenerabile
Energie, agricultură, exploatare Utilizarea resurselor neregenerabile în relație cu cantitatea
forestieră disponibilă și cu capacitatea de regenerare
Managementul substanțelor periculoase și a deșeurilor să
Industrie, energie, agricultură,
țină cont de capacitatea de asimilare a mediului (facilități de
resurse de apă, mediu
eliminare, senzitivitatea arealului receptor etc.)
Industrie, energie, agricultură, Conservarea și îmbunătățirea stării florei și faunei sălbatice,
resurse de apă, mediu a habitatelor și peisajului
Agricultură, exploatare
forestieră, resurse de apă, mediu, Conservarea și îmbunătățirea stării solului și a resurselor de
industrie, turism, resurse apă
culturale
Turism, mediu, industrie, Conservarea și îmbunătățirea stării resurselor culturale și
transport, resurse culturale istorice
Mediu urban, industrie, turism,
transport, energie, resurse Conservarea și îmbunătățirea stării mediului la nivel local
hidrice, resurse culturale
Transport, energie, industrie Protecția atmosferei și combaterea schimbărilor climatice

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 8 Rev. 1

Creșterea gradului de conștientizare a populației față de


Cercetare, mediu, turism, resurse
problemele de mediu și dezvoltarea unor programe de
culturale
educație în domeniul mediului.
Promovarea participării publice în adoptarea deciziilor de
Toate sectoarele
dezvoltare la nivel local.

Criterile pentru determinarea gradului de compatibilitate a proiectului cu obiectivele de


meddiu sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Tabelul 3. Criterii pentru determinarea impactului asupra factorilor de mediu
Factor de mediu/aspect analizat Criterii de evaluare
Implementarea pproiectuluiîn - Oportunitatea implementării proiectului
contextul teritorial și socio- - Gradul în care proiectul creeaza un cadru pentru
economic existent proiecte ierarhic inferioare și alte activitati viitoare
- Relevanta pproiectului din perspectiva dezvoltarii
durabile
- Corelatia cu alte planuri, programe și proiecte
Apa - Captări de apă și implicatiile acestora în dinamica
naturala a apei
- Evacuări de apă uzată
- Masuri privind reducerea consumului de apa
- Asigurarea alimentării centralizate cu apă care să
corespundă standardelor de potabilitate
- Asigurarea canalizării centralizate, care să permită
un control mai eficient asupra compoziției apelor
deversate
Aer - Concentratii de poluanti in emisiile de la sursele mobile
(utilajele de executie, mijloacele de transport pe perioada de
functionare)
Sol/subsol/utilizarea terenurilor - Scoaterea din circuitul pedologic a terenurilor
destinate construcțiilor
- Măsuri pentru un management eficient a deșeurilor
care să reducă efectele indirecte asupra solului, apei
frearice și peisajului
- Surse de poluare asupra solului
Biodiversitate/peisaj/spații verzi - Raportul teritorial și posibile implicatii asupra unor
areale protejate
- Gradul de afectare a speciilor și habitatelor din
zonele seminaturale cărora li se schimbă funcțiunea
- Fragmentarea/reducere ecosistemica
- Masurile de reducere a impactului asupra
biodiversitatii
- Modificari asupra peisajului la scara locala
- Modificarea raportului dintre tipurile de utilizare a
terenului
- Masuri de reducere a impactului asupra peisajului
Managementul riscurilor de - Situații de risc indus de proiect
mediu

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 9 Rev. 1

Factor de mediu/aspect analizat Criterii de evaluare


- Măsuri pentru eliminarea/redycerea riscului indus
asupra factorilor de mediu
Mediul social și economic - Calitatea factorilor de mediu în raport cu valorile
limita specifice pentru protectia sanatatii umane din
zona de impact a proiectului
- Propuneri pentru rezolvarea problemelor la nivelul
dotărilor edilitare (apă, canalizare, managementul
deșeurilor etc.)
- Forme de impact socio-economic (dezvoltare
imobiliara, economie, forta de munca, calitatea
vietii etc.)
Moştenirea culturală şi - Gradul de afectare de către proiect a elementelor cu
patrimoniul istoric valoare culturală şi istorică deosebită

1.1. APA
Impactul prognozat
În etapa de construcție, au fost identificate următoarele forme de impact:
 manipularea materialelor in cazul executarii lucrarilor de supratraversare si subtraversare a
cursurilor de apa – impact direct asupra apei de suprafață și solului, impact indirect asupra
aerului și apelor subterane; impact reversibil; impact local; probabilitate medie de apariție;
impact negativ pe termen scurt și negativ nesemnificaiv pe termen mediu;
 depozitarea carburantilor si manevrarii acestora, care la o manipulare neatenta pot ajunge pe
sol si se vor infiltra in pamant iar de aici in apa subterana – impact direct asupra apei de
suprafață și solului, impact indirect asupra aerului și apelor subterane; impact reversibil;
impact local; probabilitate medie de apariție; impact negativ pe termen scurt și negativ
nesemnificaiv pe termen mediu;
 depozitarea materialelor de constructie care in cazul ploilor abundente pot fi antrenate in
cursurile de apa – impact direct asupra apei de suprafață și solului, impact indirect asupra
aerului și apelor subterane; impact reversibil; impact local; probabilitate medie de apariție;
impact negativ pe termen scurt și negativ nesemnificaiv pe termen mediu;
 depozitarea materialului rezultat din excavatii care de asemenea poate fi antrenat in apele de
suprafata – impact direct asupra apei de suprafață și solului, impact indirect asupra aerului
și apelor subterane; impact reversibil; impact local; probabilitate medie de apariție; impact
negativ pe termen scurt și negativ nesemnificaiv pe termen mediu.
În etapa de exploatare, în cazul în care tehnologia este exploatata corespunzator,
infrastructura de alimentare cu apa si canal nu va produce poluări care sa afecteze factorii de
mediu: sol, ape de suprafață sau subterane. S-a adoptat o schemă tehnologică modernă, iar
deșeurile rezultate ca urmare a procesului tehnologic (nămol și apă de spălare de la filtre) sunt
recuperate, apa de spălare nemaifiind descarcată în emisar.
Anumite surse de impact se poate manifesta în perioada de exploatare prin:

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 10 Rev. 1

 influențarea dinamicii naturale a apelor de suprafață din care se captează apă, pe de o parte,
și în care se deversează apele uzate, pe de altă parte: – impact direct asupra apei de suprafață
și indirect asupra apei freatice; impact reversibil; impact local; probabilitate mică de apariție;
impact negativ nesemnificativ pe termen scurt;
 funcționare defectuoasă a sistemului de canalizare (conducte, stații de epurare), care ar putea
conduce la scurgeri de apă neepurată – impact direct asupra apei de suprafață și solului,
impact indirect asupra aerului și apelor subterane; impact reversibil; impact local;
probabilitate mică de apariție, având în vedere că sistemele sunt performante și dispun de
soluții moderne de moniorizare; impact negativ pe termen scurt și negativ nesemnificaiv pe
termen mediu;
 reducerea rezervelor de apă în apele de suprafață și freatice, cunoscut fiind faptul că
sistemele de alimentare cu apă în regim centralizat conduc cel puțin pe termen scurt la o
creștere a consumului de apă – impact direct asupra apei de suprafață și apelor subterane;
impact reversibil; impact local; probabilitate mică de apariție; impact negativ nesemnificativ
pe termen scurt.
Măsuri de reducere a impactului
Protectia surselor de apa se va realiza prin urmatoarele masuri:
 Orice rezervor de stocare a combustibililor si carburantilor va fi atent etansat. Orice
material utilizat in constructii va fi depozitat in spatii inchise.
 Folosirea oricaror substante toxice in procesul de constructie se va face doar dupa obtinerea
aprobarilor necesare, functie de caracteristicile acestora, inclusiv masurile de depozitare.
 Depozitarea substantelor inflamabile sau explozive se va face cu respectarea stricta a
normelor legale specifice.
 Orice activitate sau lucrare prin care se va afecta dinamica naturala a apelor va fi realizata
doar dupa obtinerea aprobarilor din partea organelor abilitate.
 Constructorul va fi obligat sa mentina functionalitatea naturala a tuturor apelor din zona.
 Constructorul va fi obligat sa asigure masuri de protectie a cursurilor de apa si a apelor
subterane din zona.
 Activitatile de epuismente vor include masuri pentru reducerea antrenarii si descarcarii
substantelor solide. Se va urmari protectia zonelor supuse epuismentelor impotriva
antrenarii hidrodinamice, sufoziei etc.
 Constructorul va fi obligat sa asigure colectarea si descarcarea controlata a apelor de
precipitatii din platforma afectata de lucrarile santierului astfel incat apele incarcate cu
compusi solizi sau substante dizolvate contaminante sa nu fie descarcate in afara zonei. Va
fi necesar ca pe toata durata constructiei sa se asigure masuri de verificare a apelor
descarcate si sa identifice solutiile de remediere;

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 11 Rev. 1

 intervenţia rapidă şi remedierea urgentă a situaţiilor de avarie a conductelor de transport şi


de distribuţie a apei potabile şi a conductelor de transport al apelor uzate;
 monitorizarea periodică a stării de funcţionare a instalaţiilor cu care sunt dotate staţiile de
epurare a apelor uzate, astfel încât să fie asigurată funcţionarea optimă a acestora;
 remedierea urgentă a eventualelor disfuncţii ale instalaţiilor de epurare a apelor uzate;
 evacuarea apelor epurate în emisar numai după verificarea conformităţii parametrilor fizici
şi chimici cu cerinţele impuse prin actele de reglementare din domeniul mediului;
 monitorizarea permanentă a reţelei de canalizare pentru detectarea în timp util a
disfuncţionalităţilor şi adoptarea măsurilor necesare pentru remediere.
În condițiile aplicării tuturor măsurilor de reducere a impactului propuse, se poate aprecia
ca implementarea și functionarea obiectivului analizat nu va induce dezechilibre în dinamica
naturala a componentei hidrice, nici la nivel cantitativ, nici la nivel calitativ. În cadrul acestor
proiecte impactul negativ este de regulă de scurtă durată și cu manifestare locală, asociat etapei
de execuţie a lucrărilor, specifică oricăror organizări de șantier, în timp ce pe durata funcţionării
investiţiilor propuse prin proiect, impactul asociat este unul vădit pozitiv, contribuind la
îmbunătăţirea modalităţii de gestionare a resurselor de apă, la managementul eficient şi
performant al apelor uzate, creând premisele unei calităţii crescute a vieţii.
1.2. AER
Impact prognozat
Executia lucrărilor de infrastructură, în general, poate avea un impact important asupra
calitatii atmosferei din zonele de lucru si din zonele adiacente acestora. Ea constituie, pe de o
parte, o sursa de emisii de praf, iar pe de alta parte, o sursa de emisie a poluantilor specifici arderii
combustibililor fosili (produse petroliere distilate).
Sursele principale de poluare a aerului specifice executiei lucrarilor pot fi grupate dupa
cum urmeaza:
• activitatea utilajelor de constructie;
• transportul materialelor, prefabricatelor, personalului;
• manipularea materialelor.
Trebuie specificat ca in termenul generic de „pulberi” se inteleg particule materiale solide,
in suspensie si sedimentabile (inclusiv PM10 – particule avand diametrul mai mic de 10 μm care
pot ajunge pe tractur respirator).
La executia conductelor, degajarea pulberilor din activitatile de excavatie si punerea in
opera a umpluturilor nu are un impact semnificativ, intrucat se lucreaza cu materiale coezive avand
umiditatea naturala sau la optimul de captare.
Pulberile sunt generate si prin eroziunea eoliana din depozitarea temporara de material
excavat. Pe traseul conductelor materialele excavate sunt din categoria: prafurilor argiloase,

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 12 Rev. 1

argilelor prafoase, nisipurilor prafoase, materiale cu coeziune care sunt mai greu antrenabile de
vant.
Principala arie de emisie a poluantilor in atmosfera este amplasamentul zonelor de
lucru/pozare, iar sursele de emisie sunt incluse in urmatoarele tipuri:
- surse la sol sau in apropierea solului, cu inaltimi efective de emisie de pana la 4 m fata
de nivelul solului;
- surse deschise, deoarece implica manevrarea pamantului;
- surse mobile, constand in ansamblul utilajelor si mijloacelor de transport folosite.
Cantitatile de poluanti emise in atmosfera de utilajele de lucru depind, in principal, de
urmatorii factori:
• consumul de carburanti (substante poluante: NOx, CO2, CO, COV, particule materiale
din arderea carburantilor etc.);
• puterea motorului;
• capacitatea utilajului si varsta motorului/utilajului;
• aria pe care se desfasoara aceste activitati (substante poluante - particule materiale in
suspensie si sedimentabile);
• distantele parcurse (substante poluante - particule materiale ridicate in aer de pe
suprafata drumurilor).
Natura temporara a lucrarilor de constructie, specificul diferitelor faze de executie,
modificarea continua a fronturilor de lucru, diferentiaza net emisiile specifice acestor lucrari de
alte surse nedirijate de praf, atat in ceea ce priveste estimarea, cat si controlul emisiilor.
Se apreciaza ca poluarea specifica activitatilor de alimentare cu carburanti, intretinere si
reparatii ale utilajelor si mijloacelor de transport este redusa si poate fi neglijata cu conditia
respectarii normelor.
Se apreciaza ca emisiile in aer pe perioada de execuție a lucrărilor sunt reduse ca
intensitate, afecteaza arii reduse ca suprafață și se suprapun peste emisii de aceeași natură,
nedirijate, din alte activități umane.
Toate tipurile de impact în perioada de construcție afectează direct aerul, indirect apa și
solu, sunt de scurtă durată, reversibile, locale, cu probabilitate medie de apariție, fiind încadrate în
categoria negativ nesemnificativ.
În perioada de funcționare, pot apărea emisii în aer de același tip ca în perioada de
construcție, asociate activităților de mentenanță a obiectivelor sistemelor de alimentare cu apă și
canalizare.
Cea mai importantă sursă de impact asupra aerului în perioada de operare este asociată
stațiilor de epurare, care sunt însă activități preexistente, proiectul propus aducând doar

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 13 Rev. 1

îmbunătățiri ale acestora. Sursele de impurificare a atmosferei, specifice functionarii Statiei de


Epurare sunt:
• surse stationare nedirijate - datorita activitatii de epurare a apelor uzate propriu-zisa.
Concentratii de poluanti in emisie din procesul de epurarea apelor uzate nu pot fi calculate,
deoarece sursele nu au sectiuni de evacuare. Calculele estimative sunt facute in cele mai
defavorabile situatii. Amoniacul care se evacueaza in atmosfera are o durata de viata mica 25-54
h si intra in reactie cu compusii din atmosfera rezultand saruri neutre si slab acide.
Într-o Staţie de Epurare găsim trei feluri de gaze: hidrogenul sulfurat (H2S), bioxidul de
carbon (CO2) şi metanul (CH4). Hidrogenul sulfurat se determină si dacă se află în cantităţi mici,
prin mirosul specific de „oua clocite”. Prezenţa acestuia în apă indică o apă uzată veche ţinută în
condiţii de anaerobie. În concentraţii mari este toxic. Metanul si bioxidul de carbon sunt indicatori
ai fermentării anaerobe. Metanul este exploziv în amestec cu aerul în proporţie de 1:5 până la 1:15.
• surse stationare dirijate – nu exista;
• surse mobile – Statiile de tratare de apa si Statiile de Epurare nu au in dotare autovehicule,
dar in incinta atunci cand este nevoie vor circula vidanje, excavatoare, etc. Aceste masini
pot genera poluarea atmosferei cu CO, NOx, SO2, hidrocarburi nearse CmHn, particule.
Din acest punct de vedere, se poate spune ca emisiile de poluanti sunt intermitente si au
loc de-a lungul traseului parcurs de autovehicule in incinta statiei. Aceste emisii au loc in
apropierea solului;
• vehicularea apelor in incinta statiei;
• procesele de fermentare anaerobe in instalatiile statiei.
O atenție specială a fos acordată în perioada de operare stației de tratare a nămolului ce
va fi amenajată în cadrul stației de epurare de la Brăila. În cazul acesteia, a fost efectuată o analiză
a dispersiei poluanților, redată în cele ce urmează.
Modelele utilizate pentru evaluarea impactului privind sursele de emisie și dispersia
poluanților a fost OML-Multi de tip Gaussian solutie Open Source (model de dispersie a surselor
fixe și de suprafață, dezvoltat de Institutul National de Cercetare a Mediului - NERI (Danemarca)).
Măsuri de reducere a impactului
În perioada de construcție, se recomandă:
În perioada de operare, se recomandă:
În etapa de funcţionare a obiectivului se impun următoarele acţiuni:
 intretinerea adecvată a statiilor de epurare;
 gestionarea adecvată a platformei de depozitare a namolului pentru a preintampina emisia
de particule în aer și pentru a nu genera mirosuri;
 gestionarea adecvată a materiilor prime și deșeurilor rezultate din activitățile de întreținere;

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 14 Rev. 1

 monitorizarea permanentă și întreținerea adecvată a tuturor componentelor instalației de


tratare a nămolului (instalația de purificare a gazelor, coșul, filtre etc.) și adoptarea unor
măsuri urgente în cazul detectării unei funcționări defectuoase care ar conduce la emisii în
aer peste cele normale.
1.3. SOL, SUBSOL
Impact prognozat
Activitatile din santier, în general, implica manipularea unor cantitati importante de
substante potential poluante pentru sol si subsol. In categoria acestor substante trebuie inclusi
carburantii, combustibilii, vopselele, solventii etc. Aprovizionarea, depozitarea si alimentarea
utilajelor cu motorina reprezinta activitati potential poluatoare pentru sol si subsol, in cazul
pierderilor de carburant si infiltrarea in teren a acestuia.
O alta sursa potentiala de poluare dispersa a solului si subsolului este reprezentata de
activitatea utilajelor in fronturile de lucru. Utilajele, în cazul unor defectiuni tehnice, pot pierde
carburant si ulei. Neobservate si neremediate, aceste pierderi reprezinta surse de poluare a solului
si subsolului.
Erodarea sau poluarea solului impiedica dezvoltarea vegetatiei pe suprafetele afectate.
Refacerea vegetatiei se produce in perioade de timp de ordinul anilor sau zecilor de ani.
In sinteza, principalii poluanti ai solului proveniti din activitatile de constructie ale
obiectivelor vizate de proiect sunt grupati dupa cum urmeaza:
• Poluanti directi, reprezentati in special de pierderile de produse petroliere care pot sa
apara in timpul alimentarii cu carburanti, a reparatiilor, a functionarii defectuoase a
utilajelor etc. La acestea se adauga pulberile rezultate in procesele de excavare,
incarcare, transport, descarcare a pamantului pentru pozarea conductelor.
• Poluanti ai solului prin intermediul mediilor de dispersie, in special prin sedimentarea
poluantilor din aer, proveniti din circulatia mijloacelor de transport, functionarea
utilajelor de constructii etc.
• Poluanti accidentali, rezultati in urma unor deversari accidentale la nivelul zonelor de
lucru sau cailor de acces.
• Poluanti sinergici, in special asocierea SO2 cu particule de praf.
Substantele poluante prezente in emisii si susceptibile de a produce un impact sesizabil la
nivelul solului sint SO2, NOx si metalele grele.
Impactul asupra solului în perioada de construcție este direct, dar și indirect, prin
sedimentare, este reversibil, de scurtă durată, cu manifestare locală, cu probabilitate mica de
apariție. Este încadrat în categoria impact negativ nesemnificativ.
În perioada de funcționare principala sursă de impact pentru sol o constituie funcționarea
deficitară a sistemelor de canalizare și a stațiilor de epurare, depozitarea necontrolată a nămolului,
a unor materii prime, deșeuri sau substanțe periculoase, sedimentarea poluanților asociați
lucrărilor de întreținere și traficului. Impactul asupra solului în perioada de funcționareeste direct,
Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 15 Rev. 1

dar și indirect, prin sedimentare, este reversibil, de scurtă durată, cu manifestare locală, cu
probabilitate mica de apariție. Este încadrat în categoria impact negativ nesemnificativ.
Trebuie menționat și impactul pozitiv al proiectului, extinderea sistemului de canalizare și
îmbunătățirea tehnologică a stațiilor de epurare va reduce impactul asupra solului.
Măsuri de reducere a impactului
In vederea asigurarii unui nivel minim al impactului pentru calitatea solului si subsolului
trebuie avute in vedere urmatoarele:
 implementarea tuturor masurilor necesare in vederea monitorizarii si reducerii
posibilului impact asupra solului, in conformitate cu planul de monitorizare propus;
 instruirea personalul de pe santier referitor la procedurile de remediere si management
al terenurilor contaminate anterior sau in cazul deversarilor accidentale;
 managementul utilizarii si amplasarii materialelor de constructie pentru evitarea sau
diminuarea impactului produs de acestea asupra apelor, aerului, florei si faunei;
 reducerea suprafetelor ce necesita indepartarea vegetatiei, prin marcarea zonelor
afectate si efectuarea de lucrari, inclusiv instruirea personalului angajat in aceste
lucrari;
 controlul activitatilor de curatare a vegetatiei, stabilizarea si depozitarea solurilor;
 elaborarea de planuri in vederea minimizarii timpului de depozitare a solului sau
expunere la factori externi, inainte de stabilizare;
 stabilirea unui numar redus de zone de depozitare a solului excavat, de preferat pe
terenuri plate, și care nu sunt amplasate in apropierea cursurilor de apa, in zone
inundabile;
 intretinerea adecvată a statiilor de epurare;
 gestionarea adecvată a platformei de depozitare a namolului pentru a preintampina
emisia de particule în aer și pentru a nu genera mirosuri;
 gestionarea adecvată a materiilor prime și deșeurilor rezultate din activitățile de
întreținere;
 monitorizarea permanentă și întreținerea adecvată a tuturor componentelor instalației
de tratare a nămolului (instalația de purificare a gazelor, coșul, filtre etc.) și adoptarea
unor măsuri urgente în cazul detectării unei funcționări defectuoase care ar conduce la
emisii în aer peste cele normale și implicit la impact indirect asupra solului.
Proiectul propus nu va afecta subsolul zonei nici în perioada de construcție, nici în cea de
funcționare.
Se apreciază că impactul asupra solului și subsolului se situează la un nivel neglijabil, atâta
timp cât terenul scos din circuitul natural este redus, toate instalațiile și utilajele vor fi exploatate

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 16 Rev. 1

corespunzător, iar deșeurile, materiile prime și substanțele periculoase vor fi gestionate în mod
eficient.
1.4. BIODIVERSITATE
Evaluarea semnificaţiei impactului cumulat conform Articolul 6 – punctul 3 din Directiva
Habitate:
Degradarea habitatelor este o degradare fizică ce afectează un habitat. Conform art. 1 pct.e).
al Directivei 92/43/CEE -Directiva Habitate, statele membre trebuie să ia in considerare impactul
proiectelor asupra factorilor de mediu mediului (apă, aer sol) şi implicit asupra habitatelor. Dacă
aceste impacturi au ca rezultat modificarea statutului de conservare al speciilor/habitatelor într
-unul mai puţin favorabil faţă de situaţia anterioară impactului, atunci se poate considera ca
a avut loc o deteriorare a habitatului. Pe lângă degradarea habitatelor, pierderea de suprafeţe de
habitate naturale, specifice din punct de vedere ecologic şi etologic unor specii de interes
comunitar, constituie o altă presiune asupra valorilor naturale de interes conservative în spaţiul
european.
Disturbarea nu afectează parametrii fizici ai unui sit, aceasta afectează în mod direct speciile
şi de cele mai multe ori este limitată în timp (zgomot, surse de lumină, etc.).
Intensitatea, durata şi frecvenţa elementului conturbator sunt parametrii ce trebuie luaţi in
calcul.
In general, în perioada de execuţie de lucrări de construcţie, in cadrul habitatelor naturale si
seminaturale, este posibila aparitia unor factori perturbatori asupra florei si faunei.
In cazul pasarilor aceste efecte se pot concretiza in tendinta de retragere in zone limitrofe,
motivul fiind ocuparea habitatului de catre constructii sau zgomotul generat de lucrarile efective
de constructie.
Impactul direct aferent fazei de execuţie constă în modificări fizice ale cadrului natural
actual
inerente implementării unui astfel de proiect.
Impactul cumulativ a fost analizat pe o rază de 1,0 km, in jurul obiectivelor majore ce vor fi
construite in acest proiect, si pe o raza cuprinsa intre 0.5-1,0 km in zonele unde vor fi introduse
retele de apa si canalizare (conducte).
Posibilele efecte negative pot aparea in faza de constructie si ele se datorează următoarelor
aspecte:
• funcţionării utilajelor;
• prezenţei oamenilor în zonă, pe santiere;
• transportului materialelor si a personalului, necesare implementarii acestui proiect in
faza de constructie.

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 17 Rev. 1

Formele potenţiale de impact cumulativ, generate de zgomot şi vibraţii, sunt tipice şi cuprind
în general:
• operarea vehiculelor pentru transport;
• operarea utilajelor mobile şi staţionare.
Cele mai sensibile specii la zgomotul produs de traficul utilajelor sunt păsările deoarece
aceste sunete interferează în mod direct cu comunicarea interspecifică prin intermediul sunetelor
şi în acest mod afectează indirect comportamentul de teritorialitate.
In urma deplasarilor in teren s-a constatat o densitate redusă a populaţiilor de păsări in zonele
pe unde va trece acest proiect, in principal din cauza traficului intens si a prezentei omului.
Zgomotul şi deranjul determinat de prezenţa fizică a muncitorilor nu cauzează un disconfort
major speciilor de păsări din zona implementării acestui proiect deoarece unele dintre speciile
identificate folosesc pentru hrănire şi cuibărit tufişuri, arbori, livezi si sunt obisnuite cu prezenta
umana. Aceste specii depind de vegetaţia menţionată, dar, ele pot fi afectate doar dacă se
defrişează vegetaţia. Mentionam ca in acest proiect nu vor fi defrisate suprafete de teren.
Se estimeaza ca impactul cumulativ, conform cerintei articolului 6 alin. (3) din Directiva
Habitate si legislatia nationala specifica, va fi unul negativ nesemnificativ in perioada de
constructie iar in perioada de exploatare, impactul cumulativ va fi unul nesemnificativ.
Indicatorii cheie pentru evaluarea nivelului impactului sunt reprezentaţi de numărul de specii
afectat pe de o parte, si de numarul de indivizi ai populatiilor locale afectati pe de alta parte, aceştia
permitand cuantificarea consecintelor.
Alaturi de acesti indicatori, gradul de ireversibilitate al efectelor asupra mediului, ajuta la
evaluarea finala a nivelului de impact asociat planurilor şi proiectelor. Astfel, functie de
pozitionarea propunerilor de dezvoltare propuse prin proiect, activitatile specifice lor pot avea un
impact asupra siturilor Natura 2000 sau pot sa nu aiba absolut nici o influenta asupra acestuia,
dupa cum urmeaza:
Activităţi efectuate pe termen mediu si lung, in care nivelul impactului direct singular pe
termen mediu si lung este usor scazut fata de etapa de amenajare, constructie.
Nivelul impactului direct cumulat, acesta este identic cu cel singular deoarece in majoritatea
zonelelor invecinate se inregistreaza activitati reduse, stiindu-se ca judetul Braila este un oras
preponderent agrar. Prezentul proiect nu modifica pe termen mediu si lung nivelul impactului
direct din zonele invecinate, unde sunt prezente alte proiecte/planuri similare.
Nivelul impactului indirect, rezultat ca urmare a activitatilor domestice, turistice, agricole,
este nesemnificativ atat in cazul impactului singular cat si a celui cumulat datorita faptului ca
accesul in zona se face prin intermediul infrastructurii de drumuri deja existenta (drumuri
comunale, drumuri de exploatare, etc. ) cu care speciile de pasari sunt obisnuite.
Nivelul impactului pe termen lung, direct / indirect, singular /si cumulat este identic cu cel
pe termen mediu, adica redus.

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 18 Rev. 1

Facand o comparatie intre impactul cauzat de activitatile domestice, turism, transport, etc si
activitatile agricole (cu tot ce implica aceasta), reiese ca impactul direct si indirect, singular sau
cumulat, pe termen mediu si lung este usor redus fata de impactul direct/indirect, singular/cumulat
pe termen scurt.
CONCLUZIE:
A fost studiat efectul cumulat al proiectului cu alte proiecte/investitii de pe raza judetului
Braila si in cel mai defavorabil scenariu, concluziile releva un impact nesemnificativ atat pentru
factorul de mediu aer cat si pentru factorul de mediu apa, dar si pentru biodiversitate in ansamblu.
S-a evaluat impactul cumulat asupra calitatii aerului, apei, biodiversitatii, in ceea ce priveste
sursele de emisie aferente implementarii acestui proiect, cumulate cu sursele deja existente la
nivelul judetului Braila, concluzionandu-se ca aria de impact a acestui proiect, in faza de
constructie este limitata la zona de amplasament, contributia proiectului la afectarea calitatii
aerului in perioada de constructie, este in general redusa sau nesemnificativa, la nivelul judetului
iar in faza de operare este in general redusa.
Impact pe termen scurt sau lung
Se consideră că impactul pe termen scurt va apărea în fazele de construcţie, respectiv
dezafectare, iar impactul pe termen lung este caracterizat de impactul generat în perioada de
operare (acesta fiind minim din cauza specificului activităților).
Impactul pe termen scurt, suprapus în mare parte perioadei de construcție propriu-zisă,
cuprinde următoarele faze distincte:
o Faza de construcție în zona captării de apă;
o Faza de pozare subterană a conductelor de aducțiune la rambleul drumului;
o Faza de construcție a clădirilor din proiect;
o Faza de montare a tuturor instalațiilor prevăzute în cadrul proiectului;
o Faza de testare a funcționării instalațiilor;
o Faza de reconstrucție ecologică a suprafețelor afectate temporar; Perioada aferentă fazei
de construcție nu se poate estima, acest aspect se poate cunoaște după aprobarea acestui
proiect. Formele de impact care se manifestă pe termen scurt, majoritatea având caracter de impact
direct.
Tabelul 4. Impactul pe termen scurt
Indicatori cheie pentru
Nr. Cuantificare Nivel Justificarea nivelului de impact
evaluarea semnificaţiei
crt. (%) impact acordat
impactului
Procentul din suprafaţa Implementarea proiectului nu va afecta
1 habitatului de importanţă 0 0 habitatele de importanţă comunitară de pe
comunitară care va fi pierdut traseul acestuia.
Procentul care va fi pierdut Prin implementarea proiectului nu vor fi
din suprafeţele habitatelor pierdute habitate folosite pentru hrănire,
2 folosite pentru necesităţile de 0 0 odihnă şi reproducere de speciile de interes

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 19 Rev. 1

hrană, odihnă şi reproducere comunitar care constituie obiectivele de


ale speciilor de interes conservare ale ariilor naturale protejate.
comunitar
Implementarea acestui proiect nu va
Fragmentarea habitatelor de
3 determina fragmentarea habitatelor de
interes comunitar 0 0
importanţă comunitară din ariile protejate.
Durata sau persistenţa Nu va fi cazul. Implementarea proiectului
4 fragmentării habitatelor de propus nu va determina fragmentarea
0 0
interes comunitar habitatelor de interes comunitar.
Durata sau persistenţa Implementarea proiectului va avea un efect
5 perturbării speciilor de interes 0 nesemnificativ asupra speciilor de
0
comunitar importantă comunitară;
Terenurile pe care se implementează
6 proiectul de față sunt intens circulate (fiind
vorba de drumuri). Singura suprafață ocupată
Amplasamentul planului pe termen lung (posibil nelimitat) este zona
0 -1
(distanţa faţă de ANPIC) de amplasare a stației de tratare de la Mărașu.
Dar aceasta nu va afecta habitatele din zonă
din cauza faptului că este o zonă unde sunt
aduse animalele la pășunat zilnic.
Prin implementarea proiectului, presupunem
7 că nu vor avea loc schimbări ale densități ale
populațiilor speciilor de interes comunitar la
nivelul ariilor protejate din zona de
implementare a proiectului. Modificările în
Schimbări în densitatea densitate pot apărea, dar acestea vor fi mici și
0 0
populaţiilor limitate la amplasament și vecinătăți, fiind
determinate de deranjul cauzat de prezența în
zonă a utilajelor și personalului care le
deservește numai în perioada de construcție.
În faza de exploatare nu va exista acest
impact.
Reducerea numărului Implementarea proiectului nu va avea ca
exemplarelor speciilor de rezultat reducerea numărului de exemplare
0 0
8 interes comunitar pentru speciile de interes comunitar.
Perioada de timp necesară
Nu este cazul, zona implementării acestui
pentru refacerea populaţiilor
proiect este antropizată în proporție foarte
speciilor afectate de
0 0 mare.
9 implementarea proiectului
Amplasamentul proiectului nu afectează
10 habitate de interes comunitar astfel încât nu
Perioada de timp necesară
este necesară estimarea unei perioade pentru
pentru refacerea habitatelor
refacerea acestora. În timpul lucrărilor din
afectate de implementarea
0 0 ariile protejate, primii 20 cm de pământ
proiectului
decopertați vor fi păstrați pe folii de plastic
și repuși la loc la finalul lucrărilor.
Implementarea proiectului nu presupune
Modificări ale dinamicii
modificări legate de climă, vegetaţie şi floră,
relaţiilor care definesc 0 0
11 faună şi seismicitate, relief, substrat geologic
structura şi/sau funcţia ANPIC
la nivelul ariilor protejate din zonă.
12 Modificarea altor factori
(resurse naturale) care 0 0 Nu este cazul.
determină menţinerea stării

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 20 Rev. 1

favorabile de conservare a
ANPIC
Total -1 Impact negativ nesemnificativ

Impact pe termen scurt


Pentru celelalte obiective ale proiectului care nu relaționează în mod direct cu ariile protejate
existente în perimetrul acestui proiect, putem avea următoarele situații de impact:
- În faza de construcţie - În această fază putem vorbi de un impact direct, permanent şi
un impact indirect, temporar.
Impactul direct - Acest impact se va regăsi pe suprafetele prevazute realizării obiectivelor
acestui proiect.
Habitatele existente sunt reprezentate de vegetație ruderală de-a lungul drumurilor de
acces, pentru care fauna este limitată la prezența unor specii comune caracteristice zonelor de
câmpie (ciori, vrăbii, coțofene, sticleți, fazani, etc.). Dacă ținem cont de faptul că toate habitatele
existente pe amplasamentele obiectivelor propuse sunt terenuri cu vegetație ruderală, respectiv
terenuri antropizate, importanța acestora ca habitate de hrănire, repaos sau reproducere pentru
speciile de faună componente este una redusă.
Impact pe termen lung.
Impactul pe termen lung este caracterizat de impactul generat în perioada de funcționare.
Pe termen lung, impactul major al implementării obiectivului de investiții constă în ocuparea
definitivă de teren, aproximativ 1700 m2 aferentă construirii pragului de captare, și a stației de
epurare din zona ariei protejate Balta Mică a Brăilei ( aceasta ocupă o suprafață de aproximativ
25000 ha). Această pierdere definitivă reprezintă 0,001% din suprafața totală a ariei protejate.
Tabelul 5. Evaluarea impactului pe termen lung
Indicatori cheie pentru
Nr. Cuantificare Nivel
evaluarea semnificaţiei Justificarea nivelului de impact acordat
crt. (%) impact
impactului
Singura suprafață care se va pierde din aria
1 potejată SCI și SPA Balta Mică a Brăilei, va
Procentul din suprafaţa
fi cea unde se va construi stația de tratare de
habitatului de importanţă 0% 0
la Mărașu și care are o suprafață de 1700 m2.
comunitară care va fi pierdut
Dar aici nu există habitate de interes
comunitar.
Procentul care va fi pierdut din Ca urmare a implementării acestui proiect, nu
2 suprafeţele habitatelor folosite vor fi pierdute, pe termen lung suprafeţe din
pentru necesităţile de hrană, habitatele de interes comunitar utilizate
odihnă şi reproducere ale 0% 0 pentru necesităţile de hrană, odihnă şi
speciilor de interes comunitar reproducere.
3 Fragmentarea habitatelor de
Nu este cazul.
interes comunitar 0% 0
Durata sau persistenţa
Nu este cazul – implementarea proiectului nu
4 fragmentării habitatelor de
0 0 va determina fragmentarea habitatelor de
interes comunitar

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 21 Rev. 1

interes comunitar astfel încât nu este necesară


estimarea duratei sau persistenţei.
Pe termen lung, nu va exista nici un impact
Durata sau persistenţa
5 asupra speciilor de importanţă comunitară din
perturbării speciilor de interes
0 0 ariile protejate din zona de implementare a
comunitar
acestui proiect.
6 Fiind vorba în mare măsură de conducte
trasate pe marginea unor drumuri existente,
suprafața zonei de implementare a acestui
proiect care este cuprinsă în ariile protejate
Amplasamentul proiectului
0 0 din județul Brăila este foarte redusă (singura
(distanţa faţă de ANPIC)
zonă ce va fi ocupată pe termen lung este
zona stației de tratare de la Mărașu). În rest,
proiectul de față nu va ocupa zone din cadrul
ariilor protejate de pe traseul acestuia.
Lucrările propuse în cadrul proiectului nu vor
7 Schimbări în densitatea determina, pe termen lung, modificări ale
0
populaţiilor 0 densităţii populaţiilor speciilor de interes
comunitar.
Reducerea numărului Lucrările propuse în cadrul proiectului nu vor
8 exemplarelor speciilor de determina, pe termen lung, reducerea
0 0
interes comunitar numărului speciilor de interes comunitar.
Perioada de timp necesară
pentru refacerea populaţiilor
Nu este cazul evaluării pe termen lung.
speciilor afectate de
0 0
9 implementarea planului
Perioada de timp necesară
10 pentru refacerea habitatelor
Nu este cazul.
afectate de implementarea 0 0
planului
Implementarea proiectului nu presupune
modificări legate de climă, vegetaţie şi floră,
Modificări ale dinamicii
11 faună şi seismicitate, relief, substrat geologic
relaţiilor care definesc
0 0 la nivelul care să afecteze pe termen lung
structura şi/sau funcţia ANPIC
relaţiile care definesc structura şi funcţia
ANPIC.
12 Modificarea altor factori
Nu au loc modificări pe termen lung ale
(resurse naturale) care
0 resurselor naturale care determină menţinerea
determină menţinerea stării 0
stării favorabile de conservare a ariei naturale
favorabile de conservare a
protejate.
ANPIC
Total 0 Impact neutru
Ca și în cazul impactului pe termen scurt, și pentru impactul pe termen lung avem un impact
direct și indirect.
Nu exista impact direct asupra tipurilor de habitate desemnate pentru ariile protejate
tranzitate/învecinate cu acest proiect, deoarece acestea nu s-au identificat pe perimetrul proiectului
si nici în vecinatati. Referitor la habitatele terestre de pe amplasamentul studiat specificam ca
acestea sunt reprezentate de specii de vegetaţie, fara importanta conservativa.

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 22 Rev. 1

In ceea ce priveste speciile de pasari enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei


- 2009/147/EC incluse in SPA-urile tranzitate/învecinate, impactul direct poate aparea asupra unor
specii doar în perioada de construcție.
Tabelul 6. Evaluarea impactului direct
Indicatori cheie pentru
Nr. Cuantificare Nivel Justificarea nivelului de impact
evaluarea semnificaţiei
crt. (%) impact acordat
impactului
Procentul din suprafaţa 0 0 Implementarea proiectului nu va afecta
habitatului de importanţă habitatele de importanţă comunitară la
1
comunitară care va fi pierdut nivelul SCI-urilor tranitate de acesta.
Procentul care va fi pierdut din Prin implementarea proiectului nu vor fi
suprafeţele habitatelor folosite pierdute habitate utilizate pentru necesităţile
pentru necesităţile de hrană, 0 0 de hrană, odihnă şi reproducere de speciile de
2 odihnă şi reproducere ale interes comunitar care constituie obiectivele
speciilor de interes comunitar de conservare ale ariilor naturale protejate.
Realizarea acestui proiect nu va determina
Fragmentarea habitatelor de
0 0 fragmentarea habitatelor de importanţă
3 interes comunitar
comunitară din zonă.
Durata sau persistenţa Nu este cazul – implementarea proiectului
fragmentării habitatelor de 0 0 propus nu va determina fragmentarea
4
interes comunitar habitatelor de interes comunitar.
0 Implementarea proiectului va avea un efect
Durata sau persistenţa -1 nesemnificativ și de scurtă durată asupra
perturbării speciilor de interes speciilor de importantă comunitară, taxonii
5
comunitar nefiind identificați pe suprafața
amplasamentului sau în zonele limitrofe.
- 0 Doar o mică suprafață din acest proiect este
ocupată definitiv (1700m2), în rest terenul va
reveni la forma inițială, după implementarea
Amplasamentul proiectului
acestuia. Această suprafață de teren este greu
6 (distanţa faţă de ANPIC)
de calculat, având în vedere faptul că acest
proiect tranzitează o mare parte din UAT-
urile din județul Brăila.
0 -1 Prin implementarea proiectului nu vor avea
loc schimbări ale densității populațiilor
speciilor de interes comunitar la nivelul SCI
și SPA tranzitate/învecinate. Modificările de
Schimbări în densitatea densitate pot fi totuși mici și limitate la
7 populaţiilor amplasament și vecinătăti, fiind determinate
de deranjul cauzat de prezența în zonă a
utilajelor și personalului care le deservește, în
perioada construcțiilor obiectivelor
proiectului.
Reducerea numărului Implementarea proiectului nu va avea ca
exemplarelor speciilor de 0 0 rezultat reducerea numărului de exemplare al
8 interes comunitar speciilor de interes comunitar.
Perioada de timp necesară
pentru refacerea populaţiilor Nu este cazul, zona implementării acestui
speciilor afectate de 0 0 proiect este antropizată în proporție de 99%.
9 implementarea proiectului

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 23 Rev. 1

Perioada de timp necesară Amplasamentul proiectului propus nu


pentru refacerea habitatelor afectează habitate de interes comunitar astfel
10 afectate de implementarea 0 0 încât nu este necesară estimarea unei
proiectului perioade pentru refacere a acestora.
Implementarea acestui proiect nu presupune
Modificări ale dinamicii
modificări legate de climă, vegetaţie şi floră,
relaţiilor care definesc
0 0 faună şi seismicitate, relief, substrat geologic
11 structura şi/sau funcţia ANPIC
la nivelul siturilor Natura 2000 din zonă.
Modificarea altor factori
(resurse naturale) care
12 determină menţinerea stării 0% 0 Nu este cazul.
favorabile de conservare a
ANPIC
Total -1 Impact negativ nesemnificativ
Impactul direct în perioada de exploatare se manifestă pe suprafața amplasamentelor
obiectivelor propuse. Acest impact va fi generat de activitățile ce se vor desfășura prin realizarea
obiectivelor proiectului.
Impactul indirect.
Acest impact se referă la modul cum biodiversitatea din zonele învecinate va fi influenţată
pe întreaga perioadă de operare a obiectivelor de investiție. Acest tip de impact se va produce
asupra speciilor de fauna (ex. specii de fauna: reptile, pasari, mamifere vor evita perimetrul
obiectivului de investitie). Presupunem că pasarile vor ocoli suprafetele prevazute activitatilor din
proiect, gasindu-si alte zone de hranire, odihna si cuibarit in terenurile invecinate. Dar menționăm
că zona de implementare acestui proiect va reveni la forma inițială după terminarea lucrărilor de
investiții (singura zonă ocupată permanent este cea de la Mărașu ).
Tabelul 7. Evaluarea impactului indirect
Indicatori cheie pentru
Nr. Cuantificare Nivel Justificarea nivelului de impact
evaluarea semnificaţiei
crt. (%) impact acordat
impactului
Procentul din suprafaţa Implementarea proiectului nu va avea impact
1 habitatului de importanţă indirect asupra habitatelor de importanţă
0 0
comunitară care va fi comunitară din SCI-urile
pierdut tranzitate/învecinate cu proiectul.
Procentul care va fi pierdut
Implementarea proiectului propus nu va avea
din suprafeţele habitatelor
nici un impact indirect asupra habitatelor
2 folosite pentru necesităţile
0 0 utilizate pentru necesităţile de hrană, odihnă
de hrană, odihnă şi
şi reproducere de către speciile de interes
reproducere ale speciilor de
comunitar.
interes comunitar
3 Nu este cazul. Habitatele de interes
Fragmentarea habitatelor
comunitar nu vor fi fragmentate de
de interes comunitar 0 0
implementarea proiectului.
Perturbările determinate de prezența
4 utilajelor, a mijloacelor tehnice, a
Durata sau persistenţa
personalului etc. pe suprafața
perturbării speciilor de 0
-1 amplasamentului acestui proiect vor persista
interes comunitar
până la sfârsitul perioadei de execuție a
lucrărilor. Deranjul va fi minim deoarece se

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 24 Rev. 1

va produce în arii protejate supuse


presiunilor antropice.
Este adevărat că proiectul
6 Amplasamentul proiectului tranzitează/învecinează cu arii protejate, dar
0 -1
(distanţa faţă de ANPIC) numai într-un singur loc ocupă o suprafață
dintr-o arie (1700 m2 –Mărașu).
Proiectul va produce, în mod indirect, prin
7 prezența utilajelor pe suprafețele invecinate
ariilor naturale protejate, deranj care se
Schimbări în densitatea
necuantificabil -1 manifestă, în special pentru speciile de păsări
populaţiilor
si mamifere prin modificări ale distributiei în
zonă (doar în perioada de construcție a
obiectivelor acestui proiect).
Reducerea numărului Implementarea acestui proiect nu va avea
0
8 exemplarelor speciilor de impact indirect asupra speciilor si habitatelor
0
interes comunitar de interes comunitar.
Perioada de timp necesară
Numărul exemplarelor speciilor de interes
pentru refacerea
comunitar nu se va reduce astfel încât nu este
populaţiilor speciilor
0 0 necesară estimarea unei perioade de timp
9 afectate de implementarea
pentru refacerea populaţiilor.
planului
Perioada de timp necesară
Implementarea proiectului nu va afecta
10 pentru refacerea habitatelor
habitate de interes comunitar din SCI-urile
afectate de implementarea
0 0 tranzitate/învecinate.
proiectului
Modificări ale dinamicii
relaţiilor care definesc
Nu există impact indirect.
structura şi/sau funcţia 0
0
11 ANPIC
12 Modificarea altor factori
(resurse naturale) care
determină menţinerea stării 0% Nu există impact indirect.
0
favorabile de conservare a
ANPIC
Total -3 Impact negativ nesemnificativ
Măsuri de protecţie a biodiversităţii
Perioada de execuţie
o Organizările de şantier, spaţiile de depozitare, nu se vor amplasa în zona ariilor naturale
protejate;
o Se vor utiliza utilaje şi vehicule performante, cu reviziile efectuate care au un nivel redus
de zgomot şi de noxe;
o Amplasarea de bariere fizice împrejurul organizărilor de şantier pentru a nu afecta şi alte
suprafeţe decât cele necesare construcţiilor şi implicit pentru a proteja vegetaţia specifică
amplasamentului, precum şi pentru evitarea producerii de accidente;
o Respectarea graficului de lucrări în sensul limitării pentru a limita impactul asupra florei
şi faunei specifice amplasamentului;

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 25 Rev. 1

o Se interzice depozitarea necontrolată a materialelor rezultate (vegetaţie, pământ, etc.);


o Reconstrucţia ecologică a tuturor terenurilor afectate temporar, la finalizarea lucrărilor de
execuţie şi redarea acestora folosinţelor iniţiale;
o Nu se vor deseca sau asana bălţile din vecinătatea lucrarilor de pe traseul proiectului.
o Se va evita utilizarea de sol din alte zone, pentru a nu favoriza introducerea unor specii
alohtone, potenţial invazive;
o Se vor lua măsuri în vederea restricţionării suprafeţelor excavate şi a celor denudate în
zonele de lunca ale cursului de apă.
o se vor respecta avizele custozilor/administratorilor ariilor naturale protejate din zona de
implementare a proiectului, care vor fi informați înainte de începerea lucrărilor.
În perioada de operare vor fi luate următoarele măsuri pentru protecţia biodiversităţii:
- nu va exista un impact negativ asupra faunei piscicole din fișa standard Natura 2000, în
perioada de exploatare din cauza faptului că în zona de captare se va monta o sită metalică pentru
a nu „ absorbi” peștii, amfibieni, mamifere care vor trece prin zonă, nici a materialelor vegetale
(frunze, crengi, etc.).
- colectarea şi evacuarea controlată a apelor pluviale de pe suprafața drumului.
- In situaţia în care nu există posibilitatea descărcării apelor pluviale colectate într-un emisar
natural, acestea vor fi descărcate în bazine de retenţie care au rolul de stocare a apelor în scopul
evitării degradării terenurilor adiacente.
- se vor asigura lucrări de întreținere a șanțurilor, rigolelor, construcţiilor de epurare şi
îndepărtarea de nămolul depus;
- se va asigura curăţarea şi întreţinerea vegetaţiei din spatiile destinate constructiilor
proiectului;
- pentru menţinerea stării de conservare a zonelor traversate de zona proiectului, vor fi
menţinute zonele umede;
- în cazul producerii unui accident, vor fi luate măsuri imediate pentru îndepărtarea rapidă a
urmărilor şi a eventualelor deversari accidentale, pentru ca eventualele scurgeri de carburanţi sau
substante să nu ajungă pe sol;
- se vor lua măsuri în vederea colectării deşeurilor rezultate. Aceste vor fi evacuate de pe
amplasamentele menţionate, pe baza unor contracte pe care administratorul companiei le
va încheia cu firme de salubritate;
- menţinerea în stare bună a împrejmuirii prevăzute în jurul constructiilor din proiect.
Împrejmuirea va fi îngropată în pământ pe o înălţime de 0,8 m, astfel încât aceasta să nu
poată fi deteriorată de animalele de talie mare.
Analiza posibilului impact transfrontier, a impactului asupra populatiei.

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 26 Rev. 1

Terenurile destinate implementarii proiectului nu se afla in apropierea frontierelor de stat


ale Romaniei, activitatea desfăşurată în cadrul obiectivului analizat nu are impact transfrontalier.
Un impact asupra populatiei poate avea loc in perioada de implementare a acestui proiect,
dar in faza de exploatare nu va mai exista un impact negativ, impactul va fi unul pozitiv ca urmare
a introducerii apei potabile in zonele respective.
In timpul functionarii prizei de captare apa destinata Statiei de tratare Marasu, aceasta este
dotata cu cu site metalice pentru a nu absorbii pesti, amfibieni care vor trece prin zona, nici a
materialelor vegetale (frunze, crengi, etc.).
Aceasta masura va reduce impactul asupra faunei piscicole in perioada de exploatare, in
concluzie impactul este negativ nesemnificativ.
Evaluarea semnificaţiei impactului cumulat conform Articolul 6 – punctul 3 din Directiva
Habitate
Degradarea habitatelor este o degradare fizică ce afectează un habitat. Conform art. 1 pct.e).
al
Directivei 92/43/CEE -Directiva Habitate, statele membre trebuie să ia in considerare
impactul proiectelor asupra factorilor de mediu mediului (apă, aer sol) şi implicit asupra
habitatelor. Dacă aceste impacturi au ca rezultat modificarea statutului de conservare al
speciilor/habitatelor într
-unul mai puţin favorabil faţă de situaţia anterioară impactului, atunci se poate considera ca
a avut loc o deteriorare a habitatului. Pe lângă degradarea habitatelor, pierderea de suprafeţe de
habitate naturale, specifice din punct de vedere ecologic şi etologic unor specii de interes
comunitar, constituie o altă presiune asupra valorilor naturale de interes conservative în spaţiul
european.
Disturbarea nu afectează parametrii fizici ai unui sit, aceasta afectează în mod direct speciile
şi de cele mai multe ori este limitată în timp (zgomot, surse de lumină, etc.).
Intensitatea, durata şi frecvenţa elementului conturbator sunt parametrii ce trebuie luaţi in
calcul.
In general, în perioada de execuţie de lucrări de construcţie, in cadrul habitatelor naturale si
seminaturale, este posibila aparitia unor factori perturbatori asupra florei si faunei.
In cazul pasarilor aceste efecte se pot concretiza in tendinta de retragere in zone limitrofe,
motivul fiind ocuparea habitatului de catre constructii sau zgomotul generat de lucrarile efective
de constructie.
Impactul direct aferent fazei de execuţie constă în modificări fizice ale cadrului natural
actual
inerente implementării unui astfel de proiect.

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 27 Rev. 1

Impactul cumulativ a fost analizat pe o rază de 1,0 km, in jurul obiectivelor majore ce vor fi
construite in acest proiect, si pe o raza cuprinsa intre 0.5-1,0 km in zonele unde vor fi introduse
retele de apa si canalizare (conducte).
Posibilele efecte negative pot aparea in faza de constructie si ele se datorează următoarelor
aspecte:
• funcţionării utilajelor;
• prezenţei oamenilor în zonă, pe santiere;
• transportului materialelor si a personalului, necesare implementarii acestui proiect in
faza de constructie.
Formele potenţiale de impact cumulativ, generate de zgomot şi vibraţii, sunt tipice şi cuprind
în general:
• operarea vehiculelor pentru transport;
• operarea utilajelor mobile şi staţionare.
Cele mai sensibile specii la zgomotul produs de traficul utilajelor sunt păsările deoarece
aceste sunete interferează în mod direct cu comunicarea interspecifică prin intermediul sunetelor
şi în acest mod afectează indirect comportamentul de teritorialitate.
In urma deplasarilor in teren s-a constatat o densitate redusă a populaţiilor de păsări in zonele
pe unde va trece acest proiect, in principal din cauza traficului intens si a prezentei omului.
Zgomotul şi deranjul determinat de prezenţa fizică a muncitorilor nu cauzează un disconfort
major speciilor de păsări din zona implementării acestui proiect deoarece unele dintre speciile
identificate folosesc pentru hrănire şi cuibărit tufişuri, arbori, livezi si sunt obisnuite cu prezenta
umana. Aceste specii depind de vegetaţia menţionată, dar, ele pot fi afectate doar dacă se
defrişează vegetaţia. Mentionam ca in acest proiect nu vor fi defrisate suprafete de teren.
Se estimeaza ca impactul cumulativ, conform cerintei articolului 6 alin. (3) din Directiva
Habitate si legislatia nationala specifica, va fi unul negativ nesemnificativ in perioada de
constructie iar in perioada de exploatare, impactul cumulativ va fi unul nesemnificativ.
Indicatorii cheie pentru evaluarea nivelului impactului sunt reprezentaţi de numărul de specii
afectat pe de o parte, si de numarul de indivizi ai populatiilor locale afectati pe de alta parte, aceştia
permitand cuantificarea consecintelor.
Alaturi de acesti indicatori, gradul de ireversibilitate al efectelor asupra mediului, ajuta la
evaluarea finala a nivelului de impact asociat planurilor şi proiectelor. Astfel, functie de
pozitionarea propunerilor de dezvoltare propuse prin proiect, activitatile specifice lor pot avea un
impact asupra siturilor Natura 2000 sau pot sa nu aiba absolut nici o influenta asupra acestuia,
dupa cum urmeaza:
Activităţi efectuate pe termen mediu si lung, in care nivelul impactului direct singular pe
termen mediu si lung este usor scazut fata de etapa de amenajare, constructie.

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 28 Rev. 1

Nivelul impactului direct cumulat, acesta este identic cu cel singular deoarece in majoritatea
zonelelor invecinate se inregistreaza activitati reduse, stiindu-se ca judetul Braila este un oras
preponderent agrar. Prezentul proiect nu modifica pe termen mediu si lung nivelul impactului
direct din zonele invecinate, unde sunt prezente alte proiecte/planuri similare.
Nivelul impactului indirect, rezultat ca urmare a activitatilor domestice, turistice, agricole,
este nesemnificativ atat in cazul impactului singular cat si a celui cumulat datorita faptului ca
accesul in zona se face prin intermediul infrastructurii de drumuri deja existenta (drumuri
comunale, drumuri de exploatare, etc. ) cu care speciile de pasari sunt obisnuite.
Nivelul impactului pe termen lung, direct / indirect, singular /si cumulat este identic cu cel
pe termen mediu, adica redus.
Facand o comparatie intre impactul cauzat de activitatile domestice, turism, transport, etc si
activitatile agricole (cu tot ce implica aceasta), reiese ca impactul direct si indirect, singular sau
cumulat, pe termen mediu si lung este usor redus fata de impactul direct/indirect, singular/cumulat
pe termen scurt.
CONCLUZIE
A fost studiat efectul cumulat al proiectului cu alte proiecte/investitii de pe raza judetului
Braila si in cel mai defavorabil scenariu, concluziile releva un impact nesemnificativ atat pentru
factorul de mediu aer cat si pentru factorul de mediu apa, dar si pentru biodiversitate in ansamblu.
S-a evaluat impactul cumulat asupra calitatii aerului, apei, biodiversitatii, in ceea ce priveste
sursele de emisie aferente implementarii acestui proiect, cumulate cu sursele deja existente la
nivelul judetului Braila, concluzionandu-se ca aria de impact a acestui proiect, in faza de
constructie este limitata la zona de amplasament, contributia proiectului la afectarea calitatii
aerului in perioada de constructie, este in general redusa sau nesemnificativa, la nivelul judetului
iar in faza de operare este in general redusa.
1.5. PEISAJUL
Lucrările pe care le vizează proiectul analizat se desfășoară în general în lungul arterelor de
circulație, în zone locuite, care sunt deja amenajate antropic. Prin urmare, avand in vedere ca
proiectul nu se suprapune unui fond peisagistic neafectat de om, ci din contra, puternic modificat
antropic, se apreciaza ca activitatile vor afecta doar temporar valoarea peisagistica a regiunii.
Impactul negativ pe care il vor avea activitatile asupra peisajului se va ameliora dupa incheierea
lucrarilor de executie si a celor de reamenajare, iar zonele afectate temporar de lucrări, vor fi
readuse la funcțiunea anterioară.
În aceste condiții se poate aprecia că impactul proiectului propus asupra peisajului este
negativ nesemnificativ și doar în perioada de execuție a lucrărilor.
1.6. MEDIUL SOCIAL ȘI ECONOMIC
Prognozarea impactului
In ceea ce priveste impactul generat de implementarea proiectului propus asupra mediului
socio-economic al regiunii, acesta va fi in principal pozitiv, mai ales dupa inceperea functionarii

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 29 Rev. 1

obiectivelor propuse prin proiect. Impact negativ vor implica doar activitatile din faza de executie,
dar acesta va fi pastrat la niveluri minime prin respectarea conditiilor de trafic pe drumurile publice
(rularea cu viteza redusa) si a normelor de transport si executie de catre personalul de pe santier.
Aceste forme de impact negativ participa de fapt la cresterea poluarii de fond, caracteristica de
altfel tuturor arterelor de circulatie și șantierelor de construcție.
Populatia localitatilor poate fi afectata de activitatile de constructie prin (1) emisiile de
poluanti gazosi si (2) nivelul de zgomot si vibratii. Acestea insa nu vor depasi limitele admisibile,
astfel ca se estimeaza ca impactul negativ al acestui proiect asupra mediului social si economic
va fi nesemnificativ.
Trebuie mentionate insa si aspectele pozitive pe care le-ar implica punerea in functiune a
acestor obiective asupra regiunii:
 imbunatatirea calitatii vietii in regiune prin implementarea unui sistem de alimentare cu
apa potabila și canalizare care sa sporeasca confortul edilitar al populatiei, sa gestioneze
durabil resursele de apa, sa asigure protectia calitatii apelor subterane si a celor de
suprafata;
 asigurarea protectiei sanatatii populatiei si animalelor prin monitorizarea calitatii apei
furnizate catre acestia;
 dezvoltarea unui serviciu eficient si integrat de gospodarire comunala, cu posibilitati reale
de extindere si dezvoltare;
 dezvoltarea unei capacitati reale de protectie a mediului in unitatea teritoriala vizata;
 reducerea impactului negativ asupra sanatatii populatiei a sistemului actual de alimentare
cu apa și canalizare;
 exploatare facila din punct de vedere economic, de mediu si operational, avand in vedere
costurile relativ mici de operare si sistemele performante implicate;
 imbunatatirea capacitatii de planificare multianuala a politicilor si practicilor de
management al apei potabile;
 sporirea atractivitatii zonei pentru investitiile in industrie sau turism, avand in vedere realul
potential al acesteia conferit de amplasarea geografica si infrastructura de transport
existenta.
În perioada de funcționare, impactul asupra populației poate fi generat de depozitarea
necorespunzătoare a nămolurilor, activitățile de întreținere a conductelor, funcționarea
defectuoasa a stațiilor de epurare și zgomotul asociat obiectivelor. Activitatea utilajelor din statiile
de tratare, a statiilor de pompare externe si a utilajelor din statiile de epurare va genera o poluare
fizica din punct de vedere al zgomotului, incadrata in normele in vigoare. Astfel, zgomotul va fi
determinat de:
 functionarea utilajelor specifice procesului de vehiculare ape potabile si uzate (canalizare)
si epurarea acestora;

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 30 Rev. 1

 circulatia masinilor de transport.


Atenuarea zgomotului generat de functionarea instalatiilor sau de alte activitati desfasurate
pe amplasament se va putea realiza prin peretii cladirilor; acoperisurile cladirilor construite din
materiale fonoizolante, extinctia naturala datorita departarii de sursa.
Se poate estima ca, nivelul de zgomot la limita amplasamentului se incadreaza in limita
maxim admisa pentru zonele de locuit de 50 dB(A), conform STAS 10009/1988. Nu au existat
masuratori anterioare ale nivelului de zgomot pe amplasamentele studiate.
Toate suflantele sunt izolate fonic cu panouri speciale, iar pompele din statiile de pompare
apa potabila sau apa uzata sunt pompe submersibile.
Măsuri de reducere a impactului
Printre masurile ce se vor adopta, mai ales in timpul etapei de executie a lucrarilor, in
vederea asigurarii protectiei locuitorilor se remarca:
 O atentie deosebita se va acorda reabilitarii sistemului rutiere si a trotuarelor, ce vor fi
desfacute in vederea pozarii conductelor, in acest sens mentionand ca dupa punerea in
functiune a investitiei, este prevazut un proiect de reabilitare a arterelor rutiere afectate;
 Tehnologia de executie va permite mentinerea circulatiei mijloacelor de transport si a
pietonilor, prin prevederea de podete, parapete, imprejmuirilor semnalizate in sistem
controlat ceea ce reduce foarte mult impactul cu efecte negative asupra zonei.
 Lucrarile se vor executa in baza unui program si vor afecta cat mai putin circulatia,
asigurand ocolirea punctelor de lucru pe alte trasee, cu semnalizarea corespunzatoare
pe timp de zi si noapte;
 Materialele rezultate din sapaturi vor fi transportate pe terenuri stabilite de
administratia locala pentru a nu afecta circulatia, urmand a fi readuse la finalizarea
lucrarilor in vederea refacerii suprafetei topografice initiale;
 Se va asigura accesul autovehiculelor de interventie (salvare, pompieri, etc.) la
imobilele din zona pe toata durata executarii lucrarilor;
 La executarea sapaturilor, se va acorda mare atentie intersectarii retelelor de cu alte
retele edilitare existente, pentru a preintampina suspendarea periodica a acestor servicii
(aprovizionarea cu energie electrica, telefonie, televiziune etc.);
Functionarea utilajelor de constructie, a mijloacelor de transport si activitatea de santier nu
vor afecta suprafețe extinse

2. Prevederi pentru monitorizarea mediului


In conformitate cu Hotararea nr. 856/16 august 2002, orice agent economic care prin
activitatea lui genereaza deseuri este obligat sa tina o evidenta a gestiunii acestora in conformitate
cu modelul prevazut in Anexa 1, pentru fiecare tip de deseu, modul de depozitare si apoi de
neutralizare. Datele centralizate lunar si anual se trimit apoi Agentiei pentru Protectia Mediului

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 31 Rev. 1

Braila. Se va monitoriza modul de gestiune a deseurilor in ce priveste tipurile de deseuri generate,


modul de eliminare, incheierea de contracte ferme cu societati autorizate pentru preluarea
deseurilor.
Monitorizarea efectiva a factorilor de mediu:
1. AER – se vor monitoriza indicatorii de poluare cauzat de autovehicule: monoxid de
carbon, COV, oxizi de azot, oxizi de S, particule.
2. ZGOMOT – se vor face masuratori de zgomot pentru incadrarea in limitele impuse.
3. APA POTABILA.
Pentru a determina calitatea apelor de suprafata trebuie sa se faca o monitorizare a
parametrilor fizico-chimici si microbiologici. Aceasta monitorizare se va face prin analize
periodice, efectuate la un laborator de specialitate acreditat.
Luand in considerare HG nr. 974 din 15/06/2004 privind Normele de supraveghere,
inspectie sanitara si monitorizarea calitatii apei potabile, in articolul 8 se impune ca verificarea
calitatii apei potabile se face conform programelor de monitorizare. Astfel avem:
• monitorizarea de control prin care se verifica periodic calitatea organoleptica si
microbiologica a apei potabile produse;
• monitorizarea de audit se verifica daca apa potabila corespunde cerintelor de calitate
si specificatiilor pentru toti parametri inclusi in Legea nr. 458/2002, inclusiv pentru
parametri suplimentari impusi in autorizatia sanitara (daca este cazul).
4. APA UZATA.
Pentru determinarea calitatii efluentului statiei de epurare este necesara o monitorizare a
acestuia. Statile de epurare vor fi prevazute cu prelevatoare automate de probe si astfel, vor avea
inregistrari ale calitatii efluentului acesteia.
Avand inregistrari, se va putea tine o evidenta zilnica si lunara a parametrilor influentului
si mai ales a efluentului statiei de epurare. Parametri monitorizati vor fi: pH, CCO, N total, P total
,SS.
5. SOL – nu este cazul, decat in cazul aparitiei unor poluari accidentale.
3. Adaptarea la schimbari climatice si atenuarea efectelor acestora si rezistenta in
fata dezastrelor
3.1. Considerente privind Strategia nationala privind schimbarile climatice 2013-
2020
Schimbarile climatice reprezinta un proces cu caracter global cu care se confrunta
omenirea in acest secol din punctul de vedere al protectiei mediului. Pentru a limita
vulnerabilitatea acestor sisteme la efectele negative ale schimbărilor climatice sunt necesare
politici şi măsuri care să minimalizeze efectele negative şi să maximalizeze beneficiile procesului
de încălzire globală asupra diferitelor sisteme.

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 32 Rev. 1

În general, un criteriu de durabilitate este asociat faptului că utilizarea de apă netă nu


trebuie să depăşească resursele de apă disponibile, luându-se în considerare criteriul ecologic în
acord cu Directiva Cadru Apă (WFD). În acest context, trebuie ţinut cont de faptul că ecosistemele
au chiar mai mare prioritate comparativ cu alimentarea cu apă potabilă (Climate Change and
Impacts on Water Supply Project, Availability of Water Resources, 2012).
Strategia naţională privind schimbările climatice 2013-2020, abordează în două părţi
distincte: procesul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în vederea atingerii obiectivelor
naţionale asumate şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice, ţinând cont de politica Uniunii
Europene în domeniul schimbărilor climatice şi de documentele relevante elaborate la nivel
European.
În procesul de combatere a schimbărilor climatice, considerate în prezent, în forumurile
internaţionale de specialitate, ca reprezentând o ameninţare cu potenţial ireversibil pentru societate
şi planeta noastră, adoptarea măsurilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, cu
respectarea obiectivelor şi principiilor din Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările
Climatice şi a Protocolului de la Kyoto, constituie o componentă fundamentală a politicii naţionale
în domeniul schimbărilor climatice.
Procesul de încălzire globală şi impactul asupra sistemului climatic sunt considerate, în cel
de-al patrulea Raport de evaluare al Grupului Interguvernamental asupra Schimbărilor Climatice,
publicat în anul 2013, ca fiind fără echivoc, fiind confirmate de o creştere a temperaturii medii
globale de 0.9 C° comparativ cu temperatura medie din epoca preindustrială accentuată în ultimii
50 de ani, creşterea nivelului mărilor şi oceanelor, de asemenea, mai accentuată în perioada
recentă: 3.1 mm/an în perioada 1993 – 2003 comparativ cu 1.8 mm/an în perioada 1961 - 2003,
topirea accelerată a gheţarilor a calotelor glaciale, creşterea intensităţii şi a frecvenţei fenomenelor
meteorologice extreme și alte asemenea.
Politica naţională de reducere a emisiilor de GES urmăreşte abordarea europeană, pe de o
parte, prin implementarea schemei EU-ETS şi pe de altă parte, prin adoptarea unor politici şi
măsuri la nivel sectorial, în aşa fel încât la nivel naţional emisiile de GES aferente acestor sectoare,
să respecte traiectoria liniară a nivelurilor de emisii anuale alocate în baza prevederilor Deciziei
nr. 406/2009/CE.
Pentru a facilita procesul de estimare a efectelor rezultate în urma aplicării măsurilor
incluse în această strategie, în concordanţă cu obligaţiile de raportare a emisiilor de GES,
sectoarele abordate respectă structura acestora definite în ghidurile şi instrucţiunile oficiale de
estimare şi raportare a emisiilor de GES: Revised 1996 Guidelines for National Greenhouse Gas
Inventories, the IPCC Good Practice Guidance and Uncertainty Management in National
Greenhouse Gas Inventories - IPCC GPG 2000 and IPCC Good Practice Guidance for Land Use,
Land-Use Change and Forestry - IPCC GPG 2003.
Strategia privind Schimbările Climatice propune tipuri de măsuri cheie, care trebuie
implementate în fiecare sector inclusive in sectorul de apa. Scopul acestor măsuri este reducerea
emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice.
Componenta de adaptare la efectele schimbarilor climatice este menita sa reprezinte o abordare

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 33 Rev. 1

generala si practica a adaptarii la efectele schimbarilor climatice si trebuie sa furnizeze o directie


pentru sectorul de apa si apa uzata. Astfel, vor trebui stabilite planuri specifice care vor fi
actualizate periodic. Trebuie sa se aiba in vedere cateva obiective cheie ce ar trebui atinse pentru
acest sector, astfel:
✓ identificarea principalelor amenintari rezultand din schimbarile climatice;
✓ identificarea principalelor oportunitati;
✓ identificarea a ceea ce s-a facut si ce trebuie facut mai departe.
Obiectivul major al Planului naţional de acțiune 2016-2020 privind schimbările climatice
este acela de a elabora măsuri concrete pentru aplicarea Strategiei naţionale privind schimbările
climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pornind de la prioritățile
menționate în aceste documente. În acest scop, este necesar să fie precizate cu mai multă exactitate
activitățile necesare pentru abordarea priorităților pentru reducerea emisiilor de GES și adaptarea
la schimbările climatice și să fie stabilite etape pentru dezvoltarea și implementarea lor.
Pentru implementarea Strategiei a fost elaborate un plan de acțiune privind schimbările
climatice. Principiile pe care se bazeaza evaluarea pentru riscurile la adaptarea la schimbările
climatice și reducerea emisiilor de GES sunt:
• Durabilitate. Deciziile și acțiunile ar trebui să țină cont de impactul fenomenului
schimbărilor climatice în ansamblu și de modurile în care acestea pot limita sau
afecta răspunsurile la reducerea emisiilor de GES și adaptare la schimbările
climatice;
• Participare. Consultarea principalelor părți interesate pe parcursul procesului de
elaborare a planului de acțiune - acest lucru a fost realizat;
• Integrare. Toate exemplele de strategii privind schimbările climatice din UE și
planurile de acțiune asociate acestora au fost dezvoltate având o orientare sectorială
care, alături de deciziile din cadrul grupurilor de lucru interguvernamentale, să
ofere direcţia privind implementarea. Această abordare intersectorială integrată va
reduce conflictele și va stimula sinergiile cu alte obiective de politică și procese
strategice.
• Flexibilitate. Planurile de acțiune ar trebui să țină cont de principiul preventiv (și
anume, acționarea în condițiile de incertitudine cu privire la schimbările climatice
viitoare). Acest lucru subliniază importanța monitorizării și evaluării acțiunilor
implementate.
• Decizii bazate pe dovezi. Acțiunile ar trebui să utilizeze la maximum cele mai noi
cercetări și experiențe practice astfel încât luarea deciziilor să se bazeze pe
cunoaștere și să fie pragmatică.
• Stabilirea priorităților. Acțiunile ar trebui să vizeze maximizarea beneficiilor
economice și sociale ale acțiunii climei. Astfel, acestea ar trebui să fie eficace în
reducerea riscurilor determinate de schimbările climatice (fie prin reducerea

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 34 Rev. 1

emisiilor de GES, fie prin adaptarea la efectele reziduale), eficiente (beneficiile pe


termen lung ar trebui să fie mai mari decât costurile) și echitabile (ar trebui să țină
cont de efectele acțiunilor asupra diferitelor grupuri sociale și scăderea costurilor).
• Responsabilități și ținte internaționale. Acestea vor include evaluarea modului
în care planul de acțiune va contribui la atingerea angajamentelor și țintelor
internaționale, cum ar fi obiectivul UE 2020 de reducere cu 20% a gazelor cu efect
de seră până în 2020 în raport cu nivelul anului 1990, și prevederea faptului că, în
perioada 2014-2020, cheltuielile legate de climă vor reprezenta cel puțin 20% din
fondurile ESI ale UE.
Componenta de adaptare din Strategia nationala privind schimbarile climatice pentru
perioada 2013-2020 are ca scop crearea unui cadru general de actiune si trasarea liniilor directoare
care sa permita fiecarui sector, respectiv fiecarei institutii responsabile la nivel sectorial sa
elaboreze un plan propriu de actiune in conformitate cu principiile strategice nationale.
Prognozele meteorologice pe termen mediu şi lung pentru România justifică apelul la
acţiuni imediate emis de factorii de decizie. Modelele climatice demonstrează că temperaturile
medii anuale în România vor continua să crească constant, mai ales vara şi iarna. Astfel, în pofida
faptului că România va continua să aibă o climă temperată şi patru anotimpuri, clima temperată
va fi semnificativ modificată în următorii 50-100 de ani.
La nivel naţional, va avea loc o creştere cu 2 0C a temperaturilor medii în anotimpul de
iarnă şi o creştere cu peste 30C a temperaturilor medii în anotimpul de vară, 3,5 0C în nord şi 4,3
0
C în sud. Valurile de căldură vor fi o apariţie obişnuită şi vor afecta în special zonele urbane,
temperatura va fi ridicată datorita densităţii mari a construcţiilor, punând în pericol sănătatea
populaţiei.
Se preconizează că precipitaţiile vor fi mai mari pentru perioade scurte de timp şi pe
suprafeţe reduse, ceea ce va conduce la creşterea frecvenţei viiturilor, în special a celor de tip flash
flood şi de asemenea la perioade secetoase mai mari, în final, aceasta însemnând un deficit al
resurselor de apă, pericol de producere de incendii forestiere, pierderea biodiversităţii, degradarea
solului şi a ecosistemelor şi deşertificarea. Chiar dacă există posibilitatea ca regimul precipitaţiilor
să nu se schimbe semnificativ în anotimpul de iarnă, cu excepţia unei uşoare creşteri în nord-vestul
ţării şi uşoare scăderi în sud – vest, se preconizează o scădere generală a precipitaţiilor în
anotimpul de vară de până la 40%, mai ales în sudul şi sud-estul țării. Rata zilnică medie a
precipitaţiilor pentru România se va reduce cu circa 20%.
Astfel, prin Strategia privind schimbarile climatice a fost impusa monitorizarea impactului
schimbarilor climatice in sectoarele prioritare care sunt:
• industrie
• agricultură şi pescuit
• turism
• sănătate publică

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 35 Rev. 1

Pentru cuantificarea schimbarilor climatice asupra sanatatii publice trebuie cunoscuta si


monitorizata calitatea apei potabile, calitatea aerului si calitatea surselor de apa si eliminarea
poluarii apelor subterane sau a cursurilor de apa de suprafata pentru imbunatatirea sanatatii
publice, construcţii şi infrastructură, transport, resurse de apă.
Conform Strategiei, pentru a asigura disponibilul de apă la sursă în România şi luând în
considerare schimbările climatice actuale şi viitoare, trebuie întreprinse următoarele măsuri:
Masuri de adaptare pentru asigurarea disponibilelor de apa la sursa:
➢ realizarea de noi infrastructuri de transformare a resurselor hidrologice în resurse socio-
economice: noi lacuri de acumulare, noi derivaţii interbazinale și altele asemenea;
➢ modificarea infrastructurilor existente pentru a putea regulariza debitele a căror distribuţie
în timp se modifică ca urmare a schimbărilor climatice: supraînălţarea unor baraje,
reechiparea cu noi utilaje și altele asemenea;
➢ proiectarea şi implementarea unor soluţii pentru colectarea şi utilizarea apei din
precipitaţii;
➢ extinderea soluţiilor de reîncărcare cu apă a straturilor freatice;
➢ realizarea de poldere pentru atenuarea viiturilor: acumulări nepermanente laterale
cursurilor de apă.
Masuri de adaptare la folosintele de apa/utilizatori:
✓ utilizare mai eficientă şi conservarea apei prin reabilitarea instalaţiilor de transport şi de
distribuţie a apei şi prin modificări tehnologice: promovarea de tehnologii cu consumuri
reduse de apă;
✓ modificări în stilul de viaţă al oamenilor: reducerea cerinţelor de apă, utilizarea pentru
anumite activităţi a apei recirculate și altele asemenea;
✓ creşterea gradului de recirculare a apei pentru nevoi industriale;
✓ modificarea tipurilor de culturi agricole prin utilizarea acelora adaptate la cerinţe mai
reduse de apă;
✓ elaborarea şi implementarea unor sisteme de preţuri şi tarife pentru apă în funcţie de
folosinţa de sezon şi de resursa disponibilă;
✓ utilizarea pentru anumite destinaţii/folosinţe a apelor de calitate inferioară;
✓ imbunătăţirea legislaţiei de mediu.
Masuri care trebuie intreprinse la nivelul bazinului hidrografic:
❖ actualizarea schemelor directoare de amenajare şi de management, astfel încât să se ia în
considerare efectele schimbărilor climatice: scăderea disponibilului la sursă, creşterea
cerinţei de apă;
❖ aplicarea principiilor de management integrat al apei pentru cantitate şi calitate;

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 36 Rev. 1

❖ introducerea chiar de la proiectare în lacurile de acumulare care se vor construi, a unor


volume de rezervă care să se utilizeze doar în situaţii excepţionale sau realizarea unor lacuri
de acumulare cu regim special de exploatare pentru a suplimenta resursele de apă
disponibile în situaţii critice;
❖ transferuri inter-bazinale de apă pentru a compensa deficitele de apă în anumite bazine;
❖ stabilirea unor obiective privind calitatea apei si aplicarea unor criterii de calitate a acesteia
in scopul prevenirii controlarii si reducerii impactului transfrontalier, coordonarea
reglementarilor si emiterii avizelor;
❖ imbunatatirea tratarii apei reziduale si menajere;
❖ armonizarea reglementarilor privind limitarea emisiilor de substante periculoase in apa;
❖ identificarea zonelor cu potential de risc la inundatii, deficit de apa/seceta.
Masuri care trebuie intreprinse pentru manementul riscului la inundatii:
▪ alegerea unor lucrari de protectie impotriva inundatilor la nivel local destinate unor
localitati si structuri socio-economice in locul lucrarilor de protectie impotriva inundatiilor
ample, de mari dimensiuni;
▪ alegerea regularizarii cursurilor de apa, incetinirea si diminuarea inundatiilor pe masura ce
se produc, in locul suprainaltarii digurilor existente sau cosntruirii de noi diguri;
▪ folosirea celor mai noi metode si tehnologii pentru reabilitarea/construirea digurilor si
efectuarea lucrarilor de protectie in corelare cu planurile teritoriale de amenajare
urbanistica;
▪ elementele planurilor de gestionare a riscurilor de inundatii trebuie revizuite periodic si
daca este cazul, trebuie actualizate, luand in considerare efectele posibile ale schimbarilor
climatice asupra aparitiei inundatiilor;
▪ cresterea gradului de constientizare privind riscul de inudatii in randul populatiei expuse,
masuri adecvate inainte si dupa producerea acestora, incheierea de contracte de asigurare
si altele asemenea;
▪ imbunatatirea capacitatii de raspuns a autoritatilor administratiei publice locale, cu atributii
in managenentul situatilor de urgenta generate de inundatii, accidente la constructii
hidrotehnice si poluari accidentale.
Masuri care trebuie intreprinse pentru a combate seceta/deficitul de apa se vor lua
in functie de fazele de aparitie a acesteia/acestuia:
➢ servicii de monitorizare şi avertizare privind scăderea debitelor/secetă la nivel naţional;
➢ diminuarea scurgerilor în reţelele de distribuţie a apei;
➢ măsuri de economisire şi folosire eficientă a apei: irigaţii, industrie;
➢ cooperarea cu alte ţări vizând schimbul de experienţă în combaterea secetei;

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 37 Rev. 1

➢ planuri de aprovizionare prioritară cu apă a populaţiei şi animalelor/ierarhizarea


restricţiilor de folosire a apei în perioade deficitare;
➢ stabilirea de metodologii pentru pragurile de secetă şi cartografierea secetei;
➢ mărirea capacităţii de depozitare a apei;
➢ reasigurarea calităţii apei pe timp de secetă;
Principalele efecte si amenintari produse de schimbarile climatice – inclusiv evenimentele
extreme – valuri de caldura, seceta, viituri si alte asemenea – trebuie sa fie identificate si
cuantificate pentru fiecare din aceste sectoare prioritare si in acelasi timp trebuie identificate si
oportunitatile de adaptare ale acestor sectoare la efectele schimbarilor climatice care pot fi
semnificative.
Luand in considerare prevederile Strategiei nationale de Schimbari climatice si a
Planului naţional de acțiune 2016-2020 privind schimbările climatice pentru proiectul de
Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire
pentru „PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ
ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020”, acest proiect va
trebui sa raspunda la masurile care se impun pentru cele 13 sectoare prioritare enumerate in
strategie.
Sectoarele care au incidenta cu proiectul in cauza sunt:
✓ sanatatea publica
✓ resursele de apa
✓ energia
Consecinţele schimbărilor climatice pentru proiectul de infrastructură
„PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ
UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020”, trebuie evaluate si regasite in
parametri de proiectare. Daca nu se tine cont de schimbarile climatice, atunci exista posibilitati ca
acest proiect sa nu realizeze obiectivele pentru care este construit. O schimbare a climei poate
duce la diferite defecţiuni. Aceasta poate să se manifeste în eficienţa energetică a echipamentelor
mai scazuta, ccea ce implica o funcţionare cu randamente redusă sau inundarea infrastructurii de
apa si apa uzata sau chiar defectarea si nefunctionarea acestora.
Schimbarea climei va avea, de asemenea, efecte si asupra mediului social, precum si
asupra aspectelor de mediu (aer, apa sol).
De exemplu, reducerile de precipitaţii poate afecta disponibilitatea si calitatea resurselor
de apă de care depinde alimentarea cu apa potabila a populatiei si industriei din aria de operare a
CUP Braila, in cadrul aglomerarilor propuse in proiect. Aceste resurse de apa sunt utilizate si de
agricultorii pentru irigarea terenurilor pe care le cultiva in aceasta zona. Astfel de modificări pot
crea concurenta si ar putea duce la conflict. Acesta evidenţiază importanţa gandirii unui sistem
integrat intersectorial despre riscurile climatice si rezistenta la socurile produse de schimbarile
climatice (rezilienta).

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 38 Rev. 1

Schimbarile climatice vor afecta din ce in ce mai mult:


✓ intensificarea verificarii functionale a proceselor de alimentare cu apa si epurarea
apelor uzate;
✓ cresterea costurilor;
✓ factorii de mediu;
✓ vor exista mai multi factori de risc de care va trebui sa se tina seama.
Conform celei de a VI-a Comunicari Naționale privind schimbările climatice și primul
Raport Bienal al Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice din România exista acțiuni
concrete în special în ceea problema inundațiilor, dar, de asemenea, si pentru fenomenele meteo
extreme, actiuni de care s-a tinut seama in evaluarea facuta.
Ca urmare a inundațiilor catastrofale înregistrate in diferiti ani, a fost elaborată Strategia
Națională de Management al Riscului la Inundații, care are drept scop reducerea impactului
inundațiilor asupra populației și asupra bunurilor de o planificare adecvată și de o politică care să
corespundă standardelor și așteptărilor comunităților umane, în condițiile protecției mediului.
Este important de subliniat că râurile sunt ecosisteme complexe, care depind de condițiile
cursurilor de apă în care ieșirile, transportul sedimentelor, temperatura apei și a altor variabile au
un rol bine definit. În cazul în care anumite modificări au loc în aceste variabile în raport cu valorile
existente în mod natural, echilibrul ecologic este afectat, fapt care duce la restructurarea
biocenozelor, respectiv pierderea de specii, înlocuirea unor specii valoroase cu altele mai puțin
valoroase.
Administrarea durabilă cantitativă și calitativă a apei, gestionarea dezastrelor naturale
generate de prezența excesivă sau lipsa apei, conservarea biodiversității mediului acvatic prin
intermediul planului de management al Bazinului Hidrografic Siret sunt masuri pe care acest
proiect trebuie sa le ia in considerare.
În ceea ce privește impactul schimbărilor climatice asupra sistemelor de alimentare cu apă
și canalizare, au fost identificate două aspecte majore:
✓ ierni mai calde și mai scurte conduc la scăderea volumului de zăpadă sezonier și la topirea
zăpezii timpurie și rapid;
✓ În timpul verile cu temperaturi extreme și secetoase generează reducerea cantitativă și
calitativă a resurselor de apă și creșterea cererii de apă.
3.2. Tendinte in contextul actual in evolutia parametrilor meteo-climatici care
influenteaza sistemul de apa/apa uzata
Tinand cont de toate cele expuse mai sus, se propune Integrarea rezilientelor climatice
(rezistenta la socurile de schimbari climatice) in „PROIECTUL REGIONAL DE
DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL
BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020”.

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 39 Rev. 1

Cantitatea de apă dintr-un bazin hidrografic şi repartiţia ei în spaţiu şi timp depinde în


principal de datele precipitaţiilor, pe de o parte, şi de datele de temperatură şi evapotranspiraţie,
pe de altă parte. Temperatura şi precipitaţiile constituie baza parametrilor climatici luaţi în
considerare.
Creşterea temperaturii medii globale are implicaţii asupra evaporării şi evapotranspiraţiei.
Acete aspecte se concentreaza în regiunile joase, unde o creştere a temperaturilor medii
necompensată de creşterea precipitaţiilor medii poate conduce la deficit pluviometric şi ariditate.
Temperaturile foarte ridicate din sezonul de vară conduc la scăderea umidităţii solului,
care accentuează amplitudinile diurne de temperatură, în condiţiile în care apa are căldură
specifică ridicată (se încălzeşte şi răceşte greu, fiind un moderator termic important în clima unei
regiuni). În plus, temperaturile mai ridicate din sezonul de vară induc o alterare a calităţii apelor
de suprafaţă prin scăderea concentraţiei de oxigen dizolvat şi creşterea consumului biochimic de
oxigen, crescând eforturile de potabilizare a apei.
Parametrii asociaţi precipitaţiilor, relevanţi în relaţie cu scurgerea, alimentarea apelor
subterane şi calitatea apelor:
- cantitatea precipitaţiilor, care dictează diminuarea/sporirea resurselor de apă;
- caracterul precipitaţiilor - ploile cu intensitate ridicată conduce la coeficienţi de scurgere
mai ridicaţi si nu se infiltreaza în sol şi subsol conducând la scăderea nivelurilor apelor subterane
şi la variaţii mai mari de debite pe cursurile de apă. Apar probleme asociate gospodăririi resurselor
de apă: viituri şi inundaţii mai frecvente, scăderea nivelului apelor subterane, aport ridicat de
aluviuni în bazinele acumulărilor şi sporirea ratei de colmatare, înrăutăţirea calităţii apelor,
depăşirea capacităţilor proiectate a reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare în sectoarele în
care canalizările nu sunt proiectate în sistem divizor etc.;
- starea de agregare a precipitaţiilor, în contextul în care precipitaţiile solide contribuie la
regularizarea scurgerii, prin topirea lentă a stratului de zăpadă şi creşterea infiltraţiei. O creştere a
frecvenţei precipitaţiilor lichide în sezonul rece şi o scădere a duratei şi grosimii stratului de zăpadă
în bazinele hidrografice pot avea repercusiuni asupra regimului de scurgere prin decalarea
stagiului cu ape mari de primăvară înspre lunile de iarnă, creşterea scurgerii de suprafaţă,
diminuarea rezervelor de apă în sol în perioada caldă a anului şi scăderea nivelului hidrostatic al
apelor subterane.
La nivel european, in perioada 1880-2012 temperatura medie globală a crescut cu 0,85 ºC.
În Europa Centrală, din care face parte şi regiunea de studiu, s-a observat o creştere mai
mare de temperatură în ultima perioadă de timp (0,44ºC /deceniu în perioada 1979-2010).
În cazul precipitaţiilor s-a observat o creştere a cantiţăţilor medii de precipitaţii coroborat
cu o intensificare a activităţii ciclonilor extratropicali în sezonul rece (Octombrie-Martie) şi slabe
schimbări în sezonul cald al anului (Aprilie-Septembrie).
Precipitaţiile medii au crescut în emisfera nordică, la latitudini mijlocii. S-a observat o
creştere a frecvenţei şi intensităţii precipitaţiilor abundente.

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 40 Rev. 1

La nivel national, în ultimii 100 de ani temperatura medie anuală a aerului a crescut în
România cu 0,8°C. Tendinţa crescătoare este evidenţiată începând cu anul 1985. Conform datelor
publicate de catre Insitutul National de meteorologie, la nivelul judetului Braila, in urmatoarele 3
decenii temperature medie a aerului va creste cu peste 1,29 ºC.

Figura 5. Schimbările medii multianuale (2011-2040 față de 1916-1990): temperatura aerului (in °C)
În ceea ce priveşte regimul precipitaţiilor, analizele indică existenţa, în special după anul
1960, a unei tendinţe generale descrescătoare a cantităţilor anuale de precipitaţii la nivelul ţării.
Conform datelor publicate de catre Insitutul National de meteorologie, la nivelul judetului Braila,
in urmatoarele 3 decenii nivelul precipitatiilor medii va scadea cu 8,0-9,9 mm/mp.

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 41 Rev. 1

Figura 6. Schimbările medii multianuale (2011-2040 față de 1916-1990) precipitatii (în %)


Practic, la nivelul judetului Braila, fenomenul de aridizare se va accentua in urmatorii 30
ani.
S-au evidenţiat schimbări în regimul unor evenimente extreme (pe baza analizei datelor de
la mai multe staţii meteorologice):
- creşterea frecvenţei anuale a zilelor tropicale (maxima zilnică > 30ºC) şi descreşterea
frecvenţei anuale a zilelor de iarnă (maxima zilnică < 0ºC).
- creşterea semnificativă a mediei temperaturii minime de vară şi a mediei temperaturii
maxime de iarnă şi vară (până la 2ºC în sud şi sud-est în vară) (GASC, 2008, Busuioc şi alţii, 2008,
Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice 2013 – 2020, 2012).
Perioadele cu precipitaţii abundente căzute pe secvenţe scurte de timp au înregistrat o
frecvenţă crescută în ultimii ani, alternanţa perioadelor secetoase urmate de intervale ploioase fiind
din ce în ce mai evidentă. Pentru regiunea de studiu se remarcă, pe arii destul de extinse, o tendinţă
de creştere semnificativă a numărului anual de zile cu precipitaţii însemnate cantitativ (Pp≥10 şi
20 mm).
Localizare
Arealul studiat, în care sunt sau vor fi propuse lucrari spre implementare aflate în gestiunea
Companiei de Apa Dunarea Braila S.A se suprapune unei bune părţi din judeţul Braila care
însumează 4.766 km2, iar altitudinea variaza intre 5 si 40 m, in valori absolute.
Judetul Braila este situat in partea sud-estica a tarii. Se invecineaza:

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 42 Rev. 1

- Ia nord cu judetul Galati,


- Ia est cu judetul Tulcea,
- Ia sud cu judetul lalomita,
- Ia vest cu judetul Buzau.

Fig. 3. Judetul Braila


Structura administrativ teritoriala si demografie
Judetul Braila este format din 1841ocalitati din care:
1 municipiu: Municipiul Braila;
3 orase: Faurei, lanca, lnsuratei;
40 de comune si 140 sate.
In anul 2011, judetul Braila avea o populatie de 321.212 locuitori (in conformitate cu
rezultatele finale ale recensamantului din 2011, RPL 2011 rezultate definitive).
Resedinta de judet este Municipiul Braila care, in anul 2011, numara 180.302 locuitori
(RPL 2011).

Geomorfologia și geologia zonei


Județul este situat în zona de câmpie și cuprinde următoarele unități de câmpie; Câmpia
Brăilei (cu subunitățile aferente) în poziție centrală, la nord o parte din Câmpie Siretului, le est din
Lunca Buzăului, la sud din Câmpia Bărăganul Ialomiței și Călmățuiului, iar la este pe toată
extinderea Balta Brăilei. Altitudinile maxime (50 m) sunt în zona sudestică a județului și scad
către est, nord-est, în Balta Brăilei coboară la 5 m față de NMN. În depresiunile locale ale

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 43 Rev. 1

câmpiilor se formează lacuri de crovuri. Volumul și extinderea acestor lacuri este variabilă în
funcție de condițiile climatice.

Figura 7. Încadrarea geomorfologică a amplasamentului studiat


Din punct de vedere geologic fundamentul teritoriului aparține Platformei Moesice.
Cuvertura sedimentară cuprinde formațiuni paleozoice, mezozoice și neozoice (miocen). Doar
cele cuaternare prezintă grosimi de ordinul sutelor de metrii, și doar aceste formațiuniapar la zi.
Din aceste motive succesiuni geologice mai vechi nu prezintă interes pentru tema acestui proiect
și nu va fi prezentat. Cele mai vechi depozite care apar la zi pe o suprafață considerabilă sunt de
vârstă pleistocen superior – holocene, aceste formează cele mai înalte zone ale județului, deci apar
în zona sudică și estică. Zona centrală a județului este acoperit cu depozite holocen inferioare,
aceste au cea mai mare răspândire. În aceste zone predomină depozitele de tip loessoid. În zonele
joase, în special în lungul Dunării (Balta Brăilei) și a râului Buzău depozitele sunt holocen
superioare. Depozitele holocen superioare sunt mai variate: nisipuri argiloase, depozite loessoide
și nisipuri de dune. Din punct de vedere genetic aceste succesiuni pot fi: fluviale, deluvial-
proluviale, aluvial-proluviale, eoliene și de mlaștină.

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 44 Rev. 1

Figura 8. Încadrarea geologică a amplasamentului studiat


Alunecările de teren
Conform:
• prevederilor Planului de Amenajare a Teritoriului Național (PATN) – Secțiunea a V-a
Zone de risc natural, aprobat prin Legea nr. 575/ 2001, din punct de vedere al
alunecarilor de teren, județul Brăila se află într-o zonă în care potenţialul de producere
a alunecărilor de teren este scăzut.
• Ghidului privind macrozonarea teritoriului României din punct de vedere al riscului la
alunecări de teren, 1999, alunecările din judeţul Brăila sunt areale sau curgeri de
material, de adâncime mică (1–5 m), de adâncime mare (5–20 m), progresive şi
regresive, cu potenţial scăzut, reactivate.
• studiului realizat de IPTANA în 2007 - “Identificarea şi delimitarea hazardurilor
naturale (cutremure, alunecări de teren şi inundaţii). Hărţi de hazard la nivelul
teritoriului judeţean. Secţiunea III. Regiunea 2 - (Sud-Est): Judeţul Brăila” pe teritoriul
judeţului Brăila procesele geomorfologice sunt reprezentate cu precădere prin

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 45 Rev. 1

sufoziuni, tasări, procese eoliene în câmpurile tabulare, la care se adaugă cele specifice
luncilor precum şi subsidenţa din Câmpia Siretului Inferior. Alunecările de teren au o
dezvoltare redusă şi s-au manifestat pe teritoriile comunelor Măxineni, Racoviţa,
Râmnicelu, Scorţaru Nou, Suteşti, Grădiştea, Movila Miresei, Siliştea, Vădeni, Vişani,
Jirlău, Ianca, Tichileşti, Ulmu, Cireşu, Zăvoaia, Însurăţei, Berteştii de Jos.

Figura 9. Zonarea teritoriului României din punct de vedere al potențialului de producere a alunecărilor
de teren (conform GT 007).
Hidrologia
Reteaua hidrografica a judetului Braila poarta amprenta climatului temperat continental si
a reliefului alcatuit din campuri relativ netede, in cuprinsul carora sunt schitate vai largi ale unor
cursuri de apa ce au directia nord-vest, sud-est si depresiuni inchise in care se gasesc lacuri
temporare sau permanente.
Teritoriul judetului Braila este drenat de 4 mari sisteme hidrografice: Bazinul hidrografic
al fluviului Dunarea, bazinul hidrografic al raului Buzau, Bazinul hidrografic al raului Calmatui
si bazinul hidrografic al raului Siret, avand urmatoarele caracteristici:
Bazinul hidrografic al fluviului Dunarea. Pe teritoriul judetului Braila, fluviul Dunarea are
o lungime de 84 km, iar bratul Dunarea Veche strabate judetul pe o lungime de 98 km. Afluentul
principal al Dunarii in judetul Braila este raul Calmatui. Reteaua hidrografica a Dunarii in judetul
Braila mai cuprinde si alte brate in lungime totala de 122 km. Fluviul Dunarea are o mare
importanta economica, atat din punct de vedere al alimentarii cu apa a municipiului Braila, cat si
a altor activitati industriale si agricole.

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 46 Rev. 1

Partea inferioara a bazinul hidrografic al raului Buzau. Raul Buzau pe teritoriul judetului
este utilizat in special pentru irigatii si industrie.
Bazinul hidrografic al raului Calmatui, situat intre localitatile Jugureanu si Gura Calmatui
pe o distanta de 84 km. Pe acest sector raul Calmatui este amenajat pentru irigatii.
Partea inferioara a bazinul hidrografic in al raului Siret. Raul Siret delimiteaza partea de
nord a judetului Braila de judetul Galati, pe o lungime de 50 km si este utilizat in special pentru
irigatii si amenajari piscicole.
Hidrogeologia
Apele freatice din jud. Brăila se găsesc cantonate în depozitele loessoide și nisipurile
eoliene de pe interfluvii și în aluviunile fluviatile din luncile largi ale Dunării, Siretului, Buzăului
și Călmățuiului. Adâncimea variază de la 0 m în luncile joase, până la 20 m pe câmpurile acoperite
cu nisipuri, iar nivelul hidrostatic înregistrează variații de 1-2 m, datorită variației mari a cantității
de precipitații din cursul anului. Apele de adâncime se găsesc cantonate în pietrișurile de Frățești
(arealul Bălții Brăila și cursul inferior al Călmățuiului), la adâncimi între 20-50 m și 50-100 m și
în depozitele nisipoase cuaternare (Câmpia Brăilei și Câmpia Călmățuiului), la adâncimi de 20-50
m. Pe teritoriul Direcţiei Apelor Buzău - Ialomiţa au fost descrise un număr de 15 corpuri de ape
subterane freatice cu dezvoltarea, în marea lor majoritate, în partea sud-estică a României. Toate
aceste corpuri de ape subterane (ROIL04 - Nordul Câmpiei Brăilei, ROIL05 - Conul alu- vial
Buzău, ROIL06 - Lunca râului Călmăţui, ROIL07 – Câmpia Brăilei, ROIL08 - Urziceni, ROIL09
- Călmăţuiul de Sud, ROIL10 - Lunca Buzăului superior, ROIL11 - Lunca Dunării, ROIL12 -
Câmpia Gherghiţei, ROIL13 - Lunca Ialomiţei, ROIL14 - Ghimbăşani Sudiţi, ROIL15 - Conul
aluvial Prahova, ROIL16 - Câmpia Vlăsiei, ROIL17 - Feteşti şi ROIL18 - Teleajen) se dezvoltă
aproape exclusiv în Câmpia Română.

Figura 10. Corpurile de ape subterane freatice delimitate in spaţiul hidrografic Ialomiţa-Buzău (Macaleț
R, Rădescu M., Minciuna M. N. Institutul Nțional de Hidrologie și Gospodărirea Apelor – Considerații
privind corpurile de apă subterană din sudul României).

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 47 Rev. 1

In formatiunile cuaternare sunt prezente, in raport cu adancimea, trei tipuri de acvifere si


anume:
• Acviferul freatic cantonat in depozitele loessoide. Studiile hidrogeologice mentioneaza
caracterul sezonier al acviferului, in functie de functionarea sistemului de irigatii local sau
regional existent.
• Acviferul freatic propriu-zis din vaile fluviatile si din zona de campie (primul strat cu
permeabilitate ridicata sub depozitele loessoide). Acviferul freatic cantonat in depozitele
aluvionare granulare din lunca fluviului Dunarea si cea a raurilor Buzau, Siret si Calmatui
este monitorizat prin 145 piezometre existente pe teritoriul judetului Braila, care au
evidentiat zonele de drenaj si relatiile hidraulice intre apele subterane si apele de suprafata.
S-a remarcat existenta unei arii cu niveluri hidrostatice ridicate Ia vest de municipiul
Braila, aproximativ intre localitatile Silistea - Romanu - Cazasu.
• Acviferul de adancime. Acviferul de adancime din jumatatea vestica a teritoriului judetului
Braila, intre limita administrativa vestica a acestula si o limita conventilonala trece prin
localitatile Latinu - Sihleanu - Gemenele - Urleasca - vest Viziru - est orasul lnsuratei -
Victoria, avand directia de curgere generala vest - est. Debitele furnizate de forajele
hidrogeologice care au deschis acest acvifer au avut valori scazute si apa nepotabila.
Calitatea apei de adancime din Stratele de Fratesti corespunde partial cu cerintele
Directivei 98/86/CE privind calitatea apei potabile, prezentand depasiri ale indicatorilor reziduu
fix si duritate totala, iar spre limita estica apar depasiri locale Ia indicatorii fier, mangan, amoniu,
azotati si substante organice.
Acviferul freatic din judetul Braila dispune de o resursa totala de 6.614,44 l/s, din care
resursa totala potabila are valoarea de 783,55 l/s (resursa de bilant), iar restul de 5.830,89 l/s
reprezinta ape nepotabile, ce intra in categoria resurselor din afara bilantului.
Acviferul de adancime din judetul Braila are o resursa totala calculata de 17.562,85 l/s, din
care resursa totala potabila (de bilant) are valoarea de 8.264,0 l/s, diferenta de 9.298,78 l/s
reprezentand ape nepotabile ce intra in categoria resurse din afara bilantului.
Apele de adancime, in marea lor majoritate nu indeplinesc conditiile de potabilitate datorita
vitezelor de tranzit reduse, apele freatice prezinta o mineralizare ridicata si din acest motiv,
sistemul de alimentare cu apa din forajele de medie si mare adancime nu este dezvoltat.
Exista totusi sisteme de alimentare cu apa care au ca sursa de apa acviferul de adancime in
orasele lnsuratei si Faurei si in comuna Rosiori, care in prezent dispun de fronturi de captare
constituite din foraje capabile sa le asigure necesarul de debit. Calitatea apei prelevate din subteran
este in general corespunzatoare, fiind necesara doar tratarea acesteia.
Din punct de vedere cantitativ, in perioadele de consum mare de apa (in perioadele
calduroase ale anului), sunt necesare restrictii in prelevarea apei catre consumatori, fapt datorat
caracterului modest al sursei subterane.
Adâncimea de îngheț
În conformitate cu STAS 6054-77 zona studiată are adâncimea de îngheț de 80-90 cm.

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 48 Rev. 1

Zona seismică
Conform P100–1/2013, privind zonarea teritoriului în termeni de valori de vârf a
acceleraţiei terenului pentru proiectare, ag pentru cutremure având intervalul mediu pentru
recurenţă IMR= 100 ani, valoarea acestui parametru (ag) este de 0,35 g în partea nord-vestică a
judeţului şi ag= 0,25 g în zona de sud-est a teritoriului judeţului Brăila, marea majoritate a județului
având ag= 0,30 g. În ceea ce priveşte zonarea teritoriului din punct de vedere al perioadei de colţ
a spectrului de răspuns, majoritatea teritoriului judeţului Brăila se încadrează la valoarea Tc= 1,0
sec.

Figura 11. Valoarea de vârf a accelerației terenului pentru proiectare, ag pentru cutremure IMR = 100 ani.

Figura 12. Zonarea teritoriului jud. Brăila în termeni de perioada de control (colț), Tc a spectrului de
răspuns.
Intensitatea seismică, echivalată pe baza parametrilor de calcul privind zonarea seismică a
României este de 8,10 grade MSK în județul Brăila, conform Legii 575/ 2001.
Date climatice:

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 49 Rev. 1

Clima, la nivelul judetului Braila, este temperat-continentala, moderata, caracterizata prin


omogenitate, ca urmare a uniformitatii reliefului de campie, cu nuante mai excesive in vest
manifestate prin ierni friguroase, veri calduroase si secetoase.
Situat
0 in apropierea Marii Negre, judetul Braila are temperaturi medii mai ridicate cu 1,5°C
fata de restul campiei. Temperatura medie anuala este de 10,5°C.
Precipitatiile anuale sunt reduse in medie 456 mm si au caracter torential vara.
Verile sunt calduroase si uscate datorita maselor de aer continentalizate sub influenta
valorilor mari ale radiatiei solare (125 kcal/cm2), precipitatiile reduse, cu caracter torential si
inegal repartizate. lernile sunt reci, fara strat de zapada stabil si continuu, influentate de
antociclonul siberian.
Uniformitatea reliefului face ca trasaturile de baza ale climei sa fie foarte putin modificate
pe cuprinsul judetului Braila. Din aceasta cauza topoclimatele sunt conturate de asociatiile
vegetale side suprafetele acvatice extinse si permanente.
Caracteristicile principalelor elemente climatice
Temperatura medie anuala variaza intre 10,3°C si 10,5°C, cu exceptia zonelor situate de-a
lungul Dunarii unde temperatura este mai ridicata (Braila 11,1°C). Temperaturile medii lunare
multianuale cele mai mici se realizeaza in ianuarie, luna cea mai rece, cand in aer se inregistreaza
-3°C (-2,1°C Braila). Luna cea mai calda este iulie, cand temperaturile medii multianuale variaza
intre 22,1°C Ia lon Sion si 23,1°(Ia Braila).
Precipitatiile atmosferice totalizeaza in cursul unui an sub 500 mm. Ca si regimul termic,
si cel al precipitatiilor reflecta caracterul continental al climei, in sensuI ca acestea cad in cantitati
variabile de Ia un an Ia altul si sunt repartizate inegal in timpul anului. In partea de sud a judetului
(Campia Calmatuiului) cantitatea de precipitatii se apropie de 500 mm/an, iar in Campia Brailei
acestea variaza intre 400-490 mm/an. Cele mai mici cantitati de precipitatii (sub 400 mm/an) se
inregistreaza in Balta Brailei. In semestrul cald cade peste 60% din cantitatea de precipitatii anuale.
Stratul de zapada nu este continuu si de lunga durata, ca in alte regiuni ale tarii; acesta
persista, in medie 40 de zile in campie si 30 de zile in Balta Brailei. Numarul zilelor cu ninsoare
este in medie, intre 15-20 in campie si 10-15 in Balta Brailei. Grosimea medie a stratului de zapada
este mica, sub 10 cm (statia Braila). Datorita uniformitatii reliefului si a vantului puternic de nord-
est si nord, in timpul iernii zapada este spulberata si troienita in jurul localitatilor sau a altor
obstacole. Din cantitatea de precipitatii care cade in semestrul rece, o buna parte este sub forma
de zapada. Se apreciaza ca in cadrul Campiei Brailei, cantitatea de apa rezultata din zapada este
de circa 100 mm/an, reprezentand 20-23% din totalul anual al precipitatiilor.
Vantul constituie un element climatic cu o mare influenta in conditiile morfografice ale
Campiei Romane orientale. Din analiza datelor se constata ca vanturile de nord urmate de cele din
nord-est si vest au frecventa cea mai mare. Astfel la Braila, vantul de nord are o frecventa anuala
de 21,3%, cel de nord-est de 18,0%, cel de vest de 16,7% si cel de sud-vest de 12,8%.

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 50 Rev. 1

La Braila viteza medie pe directia nord este de 3,1 m/s, iar pe cea de nord-est de 2,9 m/s.
In zona de campie valorile medii ale vitezei vantului sunt ceva mai mari decat cele mentionate Ia
Braila.
Numarul mediu anual al zilelor cu vant tare (peste 11 m/s) este in zona de campie de circa
70, iar in Balta Brailei in jur de 10. Vitezele maxime se inregistreaza in timpul iernii, cand acestea
pot depasi 100 km/ora.
Vanturile cele mai cunoscute in Baraganul de Nord sunt Crivatul, un vant rece si uscat,
care bate in timpul iernii, determinat de anticiclonul siberian, cu o directie nord, nord-est si
Suhoveiul, vant uscat si cald care bate vara din partea estica cu o frecventa mai mica.
Fenomene de aridizare Campia Romana si implicit partea de est (judetul Braila) se inscrie
in peisajul geografic al Romaniei prin fenomene de uscaciune si seceta tipice climatulului
temperat-continental.
Fenomene climatice extreme
In context general judetul Braila este situat Ia, gura" Anticiclonului Est-European, ale carei
mase de aer patrund fortat, prin, poarta carpatica "dintre Curbura Carpatilor si Masivul Nord-
Dobrogean, peste Campia Romana, Ia un loc de rascruce a doua mari influente climatice
exterioare, continentale din est si oceanice din vest.
Pentru riscurile climatice, cel mai mare rol revine, insa, Anticiclonului Est-European.
Acesta este raspunzator de contrastele termice mari (> 70°C) dintre vara si iarna precum si de o
gama larga de fenomene climatice extreme, cum sunt cele din sezonul rece:
- valurile de frig polar sau arctic,
- inversiunile de temperatura,
- ingheturile si brumele cele mai intense,
- ninsorile abundente,
- vanturile tari, viscolele si inzapezirile (fenomene amplificate de Ciclonii Mediteraneeni cu
evolutie normala sau retrograda).
- In contrast cu acestea, in sezonul cald sunt prezente:
- valurile de caldura tropicala,
- fenomenele de uscaciune si seceta,
- vanturile uscate si fierbinti etc.
Viscolul constituie un risc climatic de iarna Ia producerea caruia concura doua elemente
mai importante si anume, viteza vantului si cantitatea de zapada cazuta. Riscul climatic este dat in
primul rand, de vitezele mari ale vantului, peste 11 m/s caracteristice viscolelor puternice si > 15
m/s caracteristice viscolelor violente. In al doilea rand, aceasta depinde de cantitatea de zapada
cazuta care poate forma un strat continuu de 25-50 m sau troiene de 1-4 m inaltime, care provoaca
mari pagube si dezechilibre de mediu. Pe o scara cu 4 trepte de vulnerabilitate, judetul Braila se
afla in aria cu cea mai mare vulnerabilitate Ia viscol, fapt dovedit si de evolutiile acestui fenomen
in ultima perioada 2008-2015.

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 51 Rev. 1

Seceta este un fenomen de risc climatic de vara Ia producerea careia concura ciclonii.
Fenomenele de seceta si tendinta tot mai accentuata a aridizarii teritoriului este pusa in evidenta
de izolinia de 22, care in ultimele decenii a suferit mutatii de Ia est Ia vest.
Caracteristicile climatice ale zonelor studiate sunt prezentate în tabelul următor (Tabelul 1):
Tabelul 8. Caracteristici climatice
Caracteristici Normativ Valoare
Temperatura pentru perioada de iarnă (Te) C 107-3-05 -15 (C⁰) Zona II
Indicele de umiditate (Im) SR 1709-1-90 <-20 Tip climatic I
Valoarea caracteristică ale încărcărilor din zăpadă pe sol (sk) CR 1-1-3-2013 2,5 (kN/ m2)
Valoarea de referință a presiunii dinamice a vântului (qb) CR 1-1-4-2012 0,6 (kPa)
Regimul temperaturii aerului prin valorile medii lunare şi în special prin amplitudinea
absolută, reflectă cel mai clar caracteristicile climatului temperat continental, cu nuanţe aride.
Verile sunt călduroase și uscate datorită maselor de aer continentalizate sub influența valorilor
mari ale radiației solare, iar precipitațiile sunt reduse, cu caracter torențial și inegal repartizate.
Trăsăturile de bază ale climei sunt puțin modificate pe cuprinsul jud. Brăila, datorită uniformității
reliefului. Fenomenele de secetăși tendința tot mai accentuată a aridizării teritoriului este pusă în
evidență de izolinia de 22 (indicele de ariditate Emmanuelle de Martonne), care în ultimele decenii
a suferit mutații de la est la vest (Fig. 10).

Figura13. Zonarea climatică a județului Brăila.


Concluzii privind schimbarile climatice national:

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 52 Rev. 1

A. Tendinta temperaturii. Conform datelor publice existente pe site-ul


http://www.meteoromania.ro/anm2/clima/scenarii-climatice/ se pot concluziona urmatoarele
aspecte:
a) Temperatura lunii august a fost analizata pe sir de ani. Se constata o crestere ireversibila
si constanta a temperaturii lunii august inclusive pe perioada anilor 2017 – 2041 de cca. 2 C⁰.

Figura 14. Evoluţiile în cazul temperaturii lunii august, mediatǎ pentru teritoriul României (în º
C), pentru 16 modele climatice şi pentru media ansamblului (cu negru). A fost reprezentatǎ tendinţa în
cazul mediei multimodel (cu linie roşie). Scenariul utilizat este A1B. Au fost folosite mediile ansamblului
a 17 modele climatice extrase din baza de date CMIP3.
b) Ciclul sezonier al temperaturilor. Se constata o crestere ireversibila si constanta a
temperaturii medii anuale pe soazoane (anotimpuri) inclusiv pe perioada anilor 2001 – 2030 de
cca. 1,5 - 2 C°.
Astfel, in profil anotimpual temperaturile vor avea o creştere mai accentuată mai ales în
sezonul de vară. Tendinţe pozitive clare sunt specifice şi sezonului de primăvară, toamna si iarna.

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 53 Rev. 1

Figura 15. Ciclul sezonier al temperaturilor corespunzǎtoare intervalelor 1961-1990 (albastru), 2001-
2030 (roşu), 2031-2060 (portocaliu) şi 2061-2090 (verde) în cazul mediei pentru teritoriul României (în º
C). Scenariul utilizat este A1B. Au fost folosite mediile ansamblului a 17 modele climatice extrase din
baza de date CMIP3.
B. Tendinta precipitatiilor

Figura 16. Ciclul sezonier al precipitaţiilor pentru corespunzǎtoare intervalelor 1961-1990 (albastru),
2001-2030 (roşu), 2031-2060 (portocaliu) şi 2061-2090 (verde) în cazul mediei lunare, mediatǎ pentru
teritoriul României, a ratei zilnice a cantitatii de precipitatii (în mm). Scenariul utilizat este A1B. Cu
negru s-a reprezentat ciclul sezonier al ratei zilnice de precipitatii pentru teritoriul României, calculat din
datele de observaţie la staţiile meteorologice. Au fost folosite mediile ansamblului a 17 modele climatice
extrase din baza de date CMIP3.

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 54 Rev. 1

Tendinţa sumelor medii anuale de precipitaţii a evidenţiat o descreştere a acestora pe


intervalul 2001 – 2030 si 2031-2060 mai accentuate in perioada de vara si toamna si mai putin
accentuate in restul timpului.
In ceea ce priveste rata zilnica, precipitaţiile maxime căzute în 24 ore au evidenţiat tendinţe
semnificative de creştere la nivel national in perioadele mai – septembrie ale fiecarui an si dendinte
de descrestere in perioadele octombrie - aprilie.
Proiecţiile precipitaţiilor extreme cu valori mai mari de 20 mm în 24 ore indică faptul că
astfel de episoade vor deveni semnificativ tot mai frecvente. De asemenea, si intensitatea
precipitaţiilor (l/m²/min) se aşteaptă să crească în următoarele decenii în România.

Figura 17. Schimbarea în cantitatea anualǎ de precipitaţii estimatǎ pentru 2001-2030 (în %)
(interval de referinta – 1961-1990) în conditiile scenariului A1B. S-au folosit rezultatele unui ansamblu
de 11 experimente climatice cu modele regionale realizate in proiectul FP6 ENSEMBLE.
În acest context, se estimează pierderi medii anuale de apă la nivelul solului de circa 30-
40 mm la nivelul perioadei 2021-2050, mai accentuate vara şi foarte reduse iarna. Aceste pierderi
pot fi însă compensate de creşterea intensităţii precipitaţiilor, care poate conduce la volume mai
mari de apă la suprafaţă (în râuri şi lacuri de acumulare), însă la un deficit mai mare de apă în sol
şi în cazul apelor subterane.
Conform proiecţiilor realizate pentru teritoriul naţional, schimbările climatice sunt
prognozate a afecta, într-o manieră mai clară, regiunile situate la exteriorul Arcului Carpatic
În concluzie, pentru zona de studiu, conform proiecţiilor, se aşteptă o creştere a
temperaturilor şi a evapotranspiraţiei, dar si a cantităţilor medii de precipitaţii, o creştere a
numărului cu zile cu precipitaţii abundente şi a intensităţii precipitaţiilor

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 55 Rev. 1

C) INUNDATIILE
În contextul schimbărilor climatice care au intervenit în ultimele decenii pe întreg teritoriul
Europei, importanța studierii inundabilității pentru obiectivele civile, industriale și edilitare a
crescut constant.
Pentru a putea aborda problema inundaţiilor este necesară în primul rând definirea
noţiunilor de ape mari şi de viituri, precum şi rolul acestora în producerea inundaţiilor.
Prin ape mari se înţeleg acele faze în care scurgerea se situează la valori în general ridicate.
Apele mari se produc de regulă ca urmare fie a topirii lente a zăpezilor, fie a unor ploi de mică
intensitate, dar de mare durată. Faza de regim de ape mari se caracterizează printr-o creştere
generală a debitelor cursurilor de apă şi menţinerea lor un timp mai îndelungat la valori ridicate,
fără însă a se produce creşteri spectaculoase de niveluri şi fără debite de vârf cu valori mari.
Viiturile se deosebesc de apele mari prin faptul că are loc o concentrare în timp a scurgerii,
deci prin creşteri relativ rapide ale debitelor lichide şi deci şi a nivelurilor, prin atingerea unor
debite de vârf mari şi apoi printr-o scădere relativ rapidă a apelor, de regulă mai lentă decât
creşterea. În general, viiturile sunt consecinţa unor ploi intense şi însemnate cantitativ sau a topirii
bruşte şi intense a zăpezilor.
Se ştie de asemenea că modificarea factorilor fizico-geografici produsă pe cale naturală
sau antropică este urmată şi de schimbări corespunzătoare în formarea şi caracteristicile viiturilor,
o influenţă deosebită asupra viiturilor exercitând-o pădurea.
Pe de altă parte, viiturile joacă un rol esenţial în modelarea mediului geografic ce se
manifestă prin:
- eroziunea de suprafaţă şi torenţială;
- eroziuni de albie;
- transport de sedimente;
- modificarea albiilor în plan orizontal şi vertical urmată de modelarea teraselor;
- schimbarea cursurilor râurilor şi chiar a reţelei hidrografice;
- şiroiri puternice pe versanţi.
Provenienţa apelor mari şi a viiturilor constituie elemente esenţiale în gestionarea
fenomenului de inundaţii, deoarece aceasta imprimă anumite particularităţi în privinţa modurilor
de producere, evoluţie şi repartiţie a lor.
În majoritatea cazurilor debitele maxime anuale au o provenienţa pluvială, cele de
provenienţa nivală având o pondere foarte mică.
Principala cauză sau elementul declanşator al inundaţiilor îl constituie precipitaţiile
atmosferice. Precipitaţii abundente sub formă de ploaie, sau mai puţin abundente, dar căzute într-
o perioadă mare de timp de ordinul zilelor sau chiar o lună, pot provoca inundaţii. În sezonul rece,
precipitaţiile lichide care se produc concomitent cu cedarea apei din topirea zăpezii generează
viituri mixte.
Exista şi alte cauze care provoacă inundaţiile. Dintre acestea se menţionează:

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 56 Rev. 1

- neîntreţinerea albiilor minore ale cursurilor de apă, ceea ce conduce la creşterea


rugozităţii şi reducerea secţiunii de scurgere la ape mari;
- despăduririle masive efectuate pe mari suprafeţe de teren;
- practici agricole inadecvate, cum sunt arăturile efectuate pe linia de cea mai mare pantă;
- lipsa de preocupare pentru asigurarea scurgerii apelor;
- amplasarea unor construcţii în albiile majore ale cursurilor de apă cu implicaţii asupra
scurgerii;
- insuficienta capacitate de evecuare a unor poduri şi podeţe;
- creşterea gradului de urbanizare în coridoarele cursurilor de apă şi ca urmare creşterea
coeficienţilor de scurgere;
- ridicarea fundului albiilor minore ale afluenţilor pe care s-au realizat diguri de remuu.
Producerea inundatiilor este generată de cauze naturale şi antropogene.
Cauze naturale:
Ploile abundente – reprezintă cele mai importante cauze ale producerii inundatiilor.
Propagarea viiturilor şi întinderea suprafetelor depind de:
- cantitătile de precipitatii căzute, de intensitatea acestora;
- atunci când solul este deja înghetat sau deja îmbibat cu apă, întreaga cantitate de apă căzută
se scurge accentuând pericolul inundatiilor;
- ploile abundente, combinate cu topirea bruscă a zăpezilor, generează inundatii extinse;
- forma de relief – în văile din munti apa se scurge cu viteză mare, ceea ce determină o
propagare rapidă a inundatiilor şi viiturilor. De asemenea, când panta albiei este accentuată,
viteza viiturii este mare, forta de izbire a apei fiind foarte puternică.
Topirea bruscă a zăpezii
Ruperea bruscă a barajelor naturale din lungul văilor formate din alunecări şi de acumulări
de gheată (zăpoare). Sunt foarte periculoase şi de aceea se actionează pentru distrugerea acestora
şi drenarea apei.
Cauze antropogene:
Omul poate să intensifice producerea inundatiilor prin diferite actiuni precum:
- despăduririle, care favorizează scurgerea cu rapiditate a apei pe versanti. Eroziunea mai
puternică a solului măreşte transportul de aluviuni pe râuri;
- lucrările de canalizare a albiei subdimensionate şi podurile cu o deschidere prea mică
determină o micşorare a sectiunii de scurgere însotite de producerea de inundatii în
amonte;
- suprafetele acoperite de asfalt şi suprafetele acoperite de clădiri împiedică infiltrarea apei,
mărind, în acest fel cantitatea de apă scursă.
Pe scurt, cauzele majore care au favorizat apariţia inundaţiilor sunt următoarele:
• cantităţi mari de precipitaţii căzute în intervale scurte de timp;

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 57 Rev. 1

• pătrunderea în albii a unor cantităţi mari de apă provenită din ploi, concomitent cu topirea
bruscă a zăpezii şi a gheţarilor montani;
• cumularea viiturilor de pe râu cu scurgerile de pe versanţi, pentru care timpul de
propagare s-a scurtat datorită despăduririlor;
• tăierea necontrolată a pădurilor;
• antrenarea de pe versanţi a resturilor de material lemnos rezultat în urma tăierilor;
• construirea de gospodării şi anexe în zonele inundabile, autorizate de primării fără avizul
organelor de Gospodărirea Apelor Siret;
• lipsa şi neîntreţinerea lucrărilor de combatere a eroziunii solului;
• neîmpădurirea versanţilor;
• gradul de amenajare redus al cursurilor mici de apă, din lipsa de fonduri;
• structura litologică a terenului favorabilă eroziunilor;
• colmatarea şanţurilor de scurgere a apelor pluviale;
• managementul defectuos al terenurilor din zonele inundabile: permiterea amplasării
diverselor construcţii, proiecte de construcţii neadecvate zonelor inundabile în care au
fost amplasate).

Figura 18. Harta zonelor cu risc potential semnificativ la inundatii

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 58 Rev. 1

Figura 19. Extinderea arealelor inundabile în cele trei scenarii.

Figura 20. Zone afectate de inundații istorice semnificative


Studiu de inundabilitate localitatea Gradistea

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 59 Rev. 1

Obiectul prezentului studiu îl constituie localitatea Grădiştea, comuna Grădiştea, judeţul


Brăila. Investiţia fiind încadrată conform STAS 4273-83 în clasa a IV-a de importanţă, calculele
privind inundabilitatea au fost efectuate pentru debitul maxim cu probabilitatea de depăşire de 5%.
Amplasamentul studiat se află în vecinătatea râului Buzău, pe malul stâng, cod cadastral
XII.1.82., care face parte din bazinul hidrografic Buzău - Ialomiţa.
Raul Buzau, afluent al raului Siret, izvoraste din Carpatii de Curbura din Muntii Ciucas,
punctul de varsare fiind in localitatea Voinesti, avand o lungime totala de 302 km, panta medie de
scurgere – 4 ‰, cu un coeficinet de sinuozitate de 2,27. Bazinul hidrografic are o altitudine
maxima de 1250 m si o altitudine aval de 8 m.
Pe cursul Buzăului sunt două amenajări hidroenergetice:barajul şi Acumularea Siriu, cu
centrala hidroelectrică de la Nehoiaşu şi barajul Cândeşti, cu amenajarea hidroenergetică
Cândeşti-Verneşti-Simileasca, care au și rolul de atenuare a undelor de viitură.
Afluenţii de stânga: Strâmbu, Urlătoarea Mare, Urlătoarea Mică, Dălghiu, Acriş, Lădăuţi,
Zăbrătău, Harţag, Sasu, Grămăticu, Tehereu, Ghiurca, Caşoca, Bâsca Roziliei, Sibiciu, Bâsca
Roziliei, Sibiciu, Pănătău, Nil, Caru, Cârnu, Ruşavăţu, Ursoaia, Bălăneasa, Sărăţel, PâcleleSlănic,
Blăjanca, Valea Largă, Сâlnău, Boul, Ghergheasa, Boldu, Ciulniţa.
Afluenţii de dreapta: Pârâul Feței, Pârâul Ilcii, Buzăiel, Ciumernicu, Chichirău, Crasna,
Metcu, IzvorulNegru, Bradu, Siriu, Bonțu Mare, Gherghelet, Nehoiu, Cătiașu-Plescari, Valea Rea,
Mardala, Muscel, Valea Viei, Gorneasca, Valea Seacă, Bâsca Chiojdului, Podișca,Hodoba,
Nişcov.
Anterior efectuării studiului, s-a determinat valoarea debitului maxim cu probabilitatea de
depăşire de 5% - 1610 m³/s.
Operatiuni preliminare
În vederea efectuării studiului de inundabilitate, s-au efectuat etapele preliminare necesare:
- recunoaşterea terenului, în care s-au stabilit categoriile de utilizare ale amplasamentului
vizat şi ale terenurilor adiacente, tipul vegetaţiei, natura solului şi a albiei, informaţii necesare
ulterior pentru calculul hidraulic.
- măsurătorile topografice în teren, pentru întocmirea planului topografic şi a profilelor
transversale şi determinarea elementelor morfometrice necesare efectuării calculelor.
Calculul hidraulic
Calculul hidraulic s-a efectuat utilizând formula lui Chezy:
Q=(Ω x R2/3 x i1/2)/n; v= (R2/3 x i1/2)/n
unde
- Q = debitul în secţiunea de calcul
- Ω = suprafaţa secţiunii de calcul
- R – raza hidraulică

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 60 Rev. 1

- i = panta suprafeţei libere a apei


- n = coeficentul de rugozitate
- v = viteza apei
Pentru calculul hidraulic în situaţia existentă, s-a avut în vedere configuraţia actuală a
terenului. Ca şi date de intrare în model s-au folosit:
- profilele transversale măsurate în teren
- debitul maxim cu probabilitatea de depăşire de 5% - 1610 m³/s
- panta apei măsurată în teren (1,3‰)
- coeficientul de rugozitate mediu pe secţiune (0.035 - albia minoră, 0.05 - albia
majoră).
- Rezultatele obţinute sunt prezentate în tabelul 9.
Tabelul 9. Rezultatele calculelor hidraulice – situatia existenta.
Suprafaţa Viteza Viteza
Suprafaţa
secţiunii medie medie
Debitul secţiunii Cota Q5%
Profil Albie Albie Albie
Albie minoră
majoră minoră majoră
m³/s m² m² m/s m/s m
P1 1610 229.49 1046.14 2.78 0.78 30.72
Elementele morfometrice necesare în calculele ulterioare şi care s-au determinat sunt
lungimea râului de la izvor până în secţiunea de calcul şi suprafaţa bazinului aferentă secţiunii de
studiu, acestea fiind prezentate în tabelul 10.
Tabelul 10. Elemente morfometrice ale bazinului hidrografic aferent secţiunii de calcul.
Cod F L Coordonate STEREO70
Nr. Crt Râu
cadastral km² km X Y
1 Buzău XII.1.82 4799 210,5 687991 420862
Concluzii
Prin efectuarea calculelor hidraulice şi apoi transpunerea rezultatelor pe profilele
transversale şi pe planul de situaţie, se pot evidenţia următoarele aspecte:
Suprafaţa localităţii Grădiştea nu este inundabilă la debitul maxim cu probabilitatea de
depăşire de 5%, datorită digului executat pe malul stâng;
La producerea unui debit maxim cu probabilitatea de depăşire de 5%, cota corespunzătoare
în regim natural este de 30,72 mMN;
Pentru obiectivul propus (supratraversarea râului Buzău cu conductă), se propune
stabilirea cotei minime a părții inferioare a conductei la cel puțin 31,72 mMN, mai sus cu 1.00 m
față de cota corespunzătoare debitului maxim cu probabilitatea de depășire de 5% în regim natural,
pentru a asigura înălțimea de liberă trecere a plutitorilor.
Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 61 Rev. 1

Figura 21. Plan de situatie amplasament localitatea Gradistea.

Figura 22. Harta de innudabilitate amplasament localitatea Gradistea.


Studiu de inundabilitate localitatea Latinu

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 62 Rev. 1

Obiectul prezentului studiu îl constituie localitatea Latinu, comuna Măxineni, judeţul


Brăila. Investiţia fiind încadrată conform STAS 4273-83 în clasa a IV-a de importanţă, calculele
privind inundabilitatea au fost efectuate pentru debitul maxim cu probabilitatea de depăşire de 5%.
Amplasamentul studiat se află în vecinătatea râului Buzău, pe malul drept, cod cadastral
XII.1.82., care face parte din bazinul hidrografic Buzău - Ialomiţa.
Raul Buzau, afluent al raului Siret, izvoraste din Carpatii de Curbura din Muntii Ciucas,
punctul de varsare fiind in localitatea Voinesti, avand o lungime totala de 302 km, panta medie de
scurgere – 4 ‰, cu un coeficinet de sinuozitate de 2,27. Bazinul hidrografic are o altitudine
maxima de 1250 m si o altitudine aval de 8 m.
Anterior efectuării studiului de inundabilitate, s-a determinat valoarea debitului maxim cu
probabilitatea de depăşire de 5% este de 1440 m³/s.
Obiectivul propus se află în vecinătatea drumului național, la o distanță de circa 1.3 km de
râul Buzău. Râul Buzău este îndiguit pe ambele maluri.
Râul Siret se află la o distanță de circa 4.0 km și este de asemenea îndiguit pe ambele
maluri.
Operatiuni preliminare
În vederea efectuării studiului de inundabilitate, s-au efectuat etapele preliminare necesare:
- recunoaşterea terenului, în care s-au stabilit categoriile de utilizare ale amplasamentului
vizat şi ale terenurilor adiacente, tipul vegetaţiei, natura solului şi a albiei, informaţii necesare
ulterior pentru calculul hidraulic.
- măsurătorile topografice în teren, pentru întocmirea planului topografic şi a profilelor
transversale şi determinarea elementelor morfometrice necesare efectuării calculelor.
Calculul hidraulic
Calculul hidraulic s-a efectuat utilizând formula lui Chezy:
Q=(Ω x R2/3 x i1/2)/n; v= (R2/3 x i1/2)/n
unde
- Q = debitul în secţiunea de calcul
- Ω = suprafaţa secţiunii de calcul
- R – raza hidraulică
- i = panta suprafeţei libere a apei
- n = coeficentul de rugozitate
- v = viteza apei
Pentru calculul hidraulic în situaţia existentă, s-a avut în vedere configuraţia actuală a
terenului. Ca şi date de intrare în model s-au folosit:
- profilele transversale măsurate în teren

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 63 Rev. 1

- debitul maxim cu probabilitatea de depăşire de 5% - 1440 m³/s


- panta apei măsurată în teren (1,3‰)
- coeficientul de rugozitate mediu pe secţiune (0.035 - albia minoră, 0.05 - albia
majoră).
- Rezultatele obţinute sunt prezentate în tabelul 20.
Tabelul 20. Rezultatele calculelor hidraulice – situaţia existent.
Suprafaţa Viteza Viteza
Suprafaţa
Debitul secţiunii medie medie
secţiunii Cota Q5%
Profil Albie Albie Albie
Albie minoră
majoră minoră majoră
m³/s m² m² m/s m/s m
P1 1440 346.18 320.28 3.22 0.95 13.18
P2 1440 401.43 273.06 3.15 0.77 12.90
Elementele morfometrice necesare în calculele ulterioare şi care s-au determinat sunt
lungimea râului de la izvor până în secţiunea de calcul şi suprafaţa bazinului aferentă secţiunii de
studiu, acestea fiind prezentate în tabelul 21.
Tabelul 21. Elemente morfometrice ale bazinului hidrografic aferent secţiunii de calcul.
Cod F L Coordonate STEREO70
Nr. Crt Râu
cadastral km² km X Y
1 Buzău XII.1.82 5240 295,5 710183 436699
Concluzii
Prin efectuarea calculelor hidraulice şi apoi transpunerea rezultatelor pe profilele
transversale şi pe planul de situaţie, se pot evidenţia următoarele aspecte:
Suprafaţa localităţii Latinu nu este inundabilă la debitul maxim cu probabilitatea de
depăşire de 5%, datorită digului executat pe malul drept; curgerea apei la producerea acestui debit
se face doar între diguri; aceste diguri protejează localitatea Latinu și în cazul producerii unor
debite maxime cu probabilitatea de depășire de 5% pe rîul Siret, care vor cauza efectul de remuu
pe râul Buzău până în amonte de localitatea Latinu. Digul de pe malul drept al râului Buzău se
continuă cu digul de pe malul drept al râului Siret, care, de asemenea, protejează zona localității
Latinu împotriva inundațiilor în cazul producerii unor debite maxime cu probabilitatea de depășire
de 5% pe rîul Siret.
La producerea unui debit maxim cu probabilitatea de depăşire de 5%, cota corespunzătoare
în regim natural este de 13.18 mMN;
Având în vedere că, în zona obiectivului propus, cota terenului este de 11.17 mMN (cu
2.01 m mai jos decât cota corespunzătoare debitului maxim cu probabilitatea de depăşire de 5%),
există posibilitatea ca, în situații excepționale, la producerea unor debite mai mari decât cele de
5% și/sau producerea unor avarii la digul de pe malul drept, în amonte de secțiunea studiată,

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 64 Rev. 1

amplasamentul obiectivului propus să fie inundat. În acest sens, se propune stabilirea cotei 0+00
a obiectivului propus la 11.47 mMN (cu 0.3 m peste cota terenului natural

Figura 23. Plan de situatie amplasament localitatea Latinu.

Figura 24. Harta de inundabilitate amplasament localitatea Latinu.

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 65 Rev. 1

Studiu de inundabilitate localitatea Muchea


Obiectul prezentului studiu îl constituie localitatea Muchea, comuna Siliştea, judeţul
Brăila. Investiţia fiind încadrată conform STAS 4273-83 în clasa a IV-a de importanţă, calculele
privind inundabilitatea au fost efectuate pentru debitul maxim cu probabilitatea de depăşire de 5%.
Amplasamentul studiat se află la o distanță de circa 6.7 km de râul Siret, pe malul drept,
cod cadastral XII.1, bazin hidrografic Siret.
Raul Siret izvoraste din Carpatii de nord pe teritoriul Ucrainei de azi. Izvoarele sale se afla
in apropriere de localitatea Sipotele pe Siret (raionul Vijnita), avand o lungime totala de 559 km,
cu un coeficient de sinuozitate de 1,86. Bazinul hidrografic are o altitudinde medie de 507 m.
Râul Siret parcurge 706 km şi se varsă în Dunăre, lângă Galaţi. Dintre afluenţii fluviului,
are cel mai mare bazin hidrografic din ţară.
Pe cursul său au fost realizate mai multe baraje şi lacuri de acumulare, reducând pericolul
de inundaţii (cele mai recente au fost în anul 2005). Principalele oraşe din apropierea cursului său
sunt: Siret, Paşcarni, Roman.
Principalii afluenţi ai Siretului sunt: pe partea dreaptă, Siretul Mic, Suceava, Moldova,
Bistriţa, Trotuş, Putna şi Buzău; pe partea stângă, Polocin şi Bârlad. Bazinul său hidrografic este
format în principal din apele aduse de râurile Bistriţa (circa 35%),Trotuş (circa 18%), Moldova
(circa 17,6%) şi Suceava (circa 9%).
Operatiuni preliminare
În vederea efectuării studiului de inundabilitate, s-au efectuat etapele preliminare necesare:
- recunoaşterea terenului, în care s-au stabilit categoriile de utilizare ale
amplasamentului vizat şi ale terenurilor adiacente, tipul vegetaţiei, natura solului şi a albiei,
informaţii necesare ulterior pentru calculul hidraulic.
- măsurătorile topografice în teren, pentru întocmirea planului topografic şi a
profilelor transversale şi determinarea elementelor morfometrice necesare efectuării calculelor.
Calculul hidraulic
Calculul hidraulic s-a efectuat utilizând formula lui Chezy:
Q= (Ω x R2/3 x i1/2)/n; v= (R2/3 x i1/2)/n
unde:
- Q = debitul în secţiunea de calcul
- Ω = suprafaţa secţiunii de calcul
- R – raza hidraulică
- i = panta suprafeţei libere a apei
- n = coeficentul de rugozitate
- v = viteza apei

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 66 Rev. 1

Pentru calculul hidraulic în situaţia existentă, s-a avut în vedere configuraţia actuală a
terenului. Ca şi date de intrare în model s-au folosit:
- profilele transversale măsurate în teren
- debitul maxim cu probabilitatea de depăşire de 5% - 2835 m³/s
- panta apei măsurată în teren (0,56‰)
- coeficientul de rugozitate mediu pe secţiune (0.035 - albia minoră, 0.05 - albia
majoră).
- Rezultatele obţinute sunt prezentate în tabelul 22.
Tabelul 22. Rezultatele calculelor hidraulice – situaţia existenta.
Suprafaţa Viteza Viteza
Debitul Suprafaţa
secţiunii medie medie
secţiunii Cota Q5%
Profil Albie Albie Albie
Albie minoră
majoră minoră majoră
m³/s m² m² m/s m/s m
P1 2835 725.72 1416.93 2.41 0.77 10.93
Elementele morfometrice necesare în calculele ulterioare şi care s-au determinat sunt
lungimea râului de la izvor până în secţiunea de calcul şi suprafaţa bazinului aferentă secţiunii de
studiu, acestea fiind prezentate în tabelul 23.
Tabelul 23. Elemente morfometrice ale bazinului hidrografic aferent secţiunii de calcul
Cod F L Coordonate STEREO70
Nr. Crt Râu
cadastral km² km X Y
1 Siret XII.1 42621 548 723349 437149
Concluzii
Prin efectuarea calculelor hidraulice şi apoi transpunerea rezultatelor pe profilele
transversale şi pe planul de situaţie, se pot evidenţia următoarele aspecte:
Arealul localităţii Muchea nu este inundabil la producerea unui debit maxim cu
probabilitatea de depăşire de 5%, datorită digurilor de protecție împotriva inundațiilor de pe râul
Siret. Conform calculelor hidraulice, digurile de pe râul Siret conferă protecție împotriva
inundațiilor inclusiv la producerea unui debit maxim cu probabilitatea de depăşire de 1%.
Inundarea amplasamentului obiectivului studiat este posibilă în cazul producerii unui debit
maxim cu probabilitatea de depăşire de 0.1% pe râul Siret, sau a unei avarii la digurile de protecție
împotriva inundațiilor și/sau a producerii unor debite excepționale pe Dunăre, care să cauzeze
remuu.
La producerea unui debit maxim cu probabilitatea de depăşire de 5% pe râul Siret, cota
corespunzătoare în regim natural este de 10.93 mMN; cota coronamentului digului de protecție
împotriva inundațiilor este de 12.20 mMN; cota terenului natural în zona obiectivului propus este
de 9.10 mMN.

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 67 Rev. 1

Figura 25. Plan de situatie amplasament localiatea Muchea.

Figura 26. Harata de inundabilitate amplasament localitatea Muchea.


D) SECETA
Deşi, până nu de mult timp, fenomenul de secetă mentionat nu se încadra în gama de
manifestări climatice şi a modificărilor semnalate în structura stratului de ozon, acest fenomen a

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 68 Rev. 1

apărut din ce în ce mai pregnant. Astfel, valorile de caniculă devin un fenomen meteorologic demn
de luat în seamă, cu efecte majore asupra populatiei şi patrimoniului agro-forestier, care impune
măsuri speciale de comportament şi reducere a efectelor sale.
Cauza fenomenului – deficit pluviometric, degradarea solului, creşterea temperaturii
apelor oceanelor, creşterea concentratiei de bioxid de carbon în atmosferă.
Caracteristici generale - dezastru cu efect temporar, mai ales aupra agriculturii, a căror
forme de manifestare depind de o serie de factori (existenta sistemului de irigatii, cultivarea unor
specii de plante rezistente la conditii de secetă etc).
Predictibilitate – perioadele de precipitatii reduse sunt normale pentru toate sistemele
climatice. Prognozele meteorologice fac posibilă avertizarea din timp asupra posibilitătii de
producere a fenomenului.
Factori de vulnerabilitate – stabilirea de habitate în zone aride, terenuri agricole izolate,
lipsa unor resurse de alimentare cu apă, lipsa unei planificări privind alocarea resurselor în zonele
de risc.
Efecte – scăderea resurselor de apa a productiei agricole, viticole şi zootehnice, creşterea
preturilor, creşterea ratei inflatiei, reducerea stării nutritionale a populatiei, îmbolnăviri, crize
energetice etc.
Hazardele climatice cuprind o gamă variată de fenomene şi procese atmosferice care
generează pierderi de vieti omeneşti, mari pagube şi distrugeri ale mediului înconjurător.
Seceta este un hazard climatic cu o perioadă lungă de instalare şi este caracterizată prin
scăderea precipitatiilor sub nivelul mediu, prin micşorarea debitului râurilor şi a rezervelor
subterane de apă care determină un deficit mare de umezeală în aer şi in sol cu efecte directe asupra
mediului.
Lipsa precipitatiilor pe o mare perioadă de timp de peste 30 de zile a determinat instalarea
secetei atmosferice şi a celei pedologice cu consecinte grave asupra vietii. Asocierea celor două
tipuri de secetă şi diminuarea resurselor subterane de apă pot sa determine aparitia secetei agricole
care duce la reducerea sau pierderea totală a culturilor agricole.

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 69 Rev. 1

Figura 27. Schimbarea in cantitate anual de precipitatii estimata pentru 2001 – 2030 (in %) (interval de
refeferinta – 1961 – 1990) in conditiile secenariului A1B. S-au folosit rezultatele unui ansamblu de 11
experimente climatice cu modele regionale realizte in proiectul FP6 ENESEMBLE

E) VANTURI SI FURTUNI
Furtunile pot produce pagube în numeroase sectoare de activitate. Acest lucru se întâmplă
la viteze mari ale maselor de aer.
Cele mai puternice furtuni se formează la contactul dintre masele de aer polar şi cele
tropicale, caracterizate prin contraste termice puternice. Aceste furtuni însotesc depresiunile
ciclonale (arii cu presiune atmosferică scăzută) care se deplasează de la vest spre est şi ocupă
suprafete uriaşe, de sute de mii de kilometri pătrati.
Unele furtuni declanşate în timpul verii au un caracter local şi se produc datorită
supraîncălzirii aerului şi ascensiunii lui în stratele mai înalte şi reci ale atmosferei, unde vaporii
de apă condensează şi dau ploi abundente.
Riscurile legate de furtuni sunt generate de vânturile puternice, de căderile abundente de
precipitatii (în timpul iernii, sub formă de zăpadă), de căderile de grindină, de fulgere.
Furtunile insotite de căderi masive de grindină sunt fenomene meteorologice care din
motive obiective (regimul eolian), dar şi subiective (despăduriri, desfiintarea barierelor de
protectie) au captat aspecte de constantă.

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 70 Rev. 1

Figura 28. Zonarea teritoriului Romaniei conform STAT 10101/20-90, „Incarcari date de vant”.

3.3. Influenta schimbarilor climatice asupra resurselor de apa


Cresterea treptata a temperaturilor si diminuarea volumului de precipitaţii din ultimii ani a
condus la scăderea debitelor pe multe dintre râurile ţării, în special în sudul şi sud-estul României,
în contextul unei acţiuni conjugate a unui complex de factori:
- scăderea cantităţilor anuale de precipitaţii, după anii 1980;
- creşterea temperaturii medii anuale a aerului, care a determinat intensificarea evaporaţiei şi
evapotranspiraţiei;
- scăderea nivelurilor apelor freatice din luncile şi terasele râurilor, cu implicaţii negative
asupra alimentării acestora în sezoanele lipsite de precipitaţii;
- frecvenţa şi durata mare a fenomenelor de secare a râurilor cu bazine de recepţie mai mici
de 500 km² din zonele joase (GASC,2008).
Conform datelor INHGA, in arealul bazinelor hidrografice Ialomita si Siret, in perioada
2021 – 2050, cresterea medie a teperaturii anuale va fi de 1,3 ºC. Conform aceleiasi surse in arealul
bazinelor hidrografice Ialomita si Siret, in perioada 2021 – 2050, tendinta precipitatiilor medii
anuale este in crestere in bazinul hidrografic Ialomita de + 1,1 % si in scadere in bazinul
hidrografic Siret: scadere de -1,4 %. Se face insa mentiunea proprie ca aceasta medie cuprinde si
zonel montane si de deal-podis unde tendintele de evolutie a cantitatii de precipitatii sunt in
stagnare.

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 71 Rev. 1

S-au evidentiat urmatoarele schimbari in evolutia scurgerii de apa datorita modificarilor


climatice:
– Pe masura ce orizontul de timp creste, scurgerea medie anuala scade cu 20 – 30 % (2021-
2050) sau 30-40% (2071-2100).
– Analiza variatiei debitelor medii lunare simulate pe baza modelelor climatice arata ca in
general pentru toate lunile anului acestea scad fata de regimul actual, exceptie facand doar zonele
cu altitudine de peste 800 m la care exista o tendinta de crestere a debitelor medii lunare in lunile
martie – mai.
– Fenomenele extreme se amplifica prin cresterea debitelor medii lunare maxime in perioada
de primavara si scaderea valorilor scurgerii medii lunare in perioada de vara–toamna.
– Producerea mai devreme a viiturilor nivale si reducerea viiturilor mixte de primavara,
provenite din topirea zapezii si ploi, prin desincronizarea topirii stratului de zapada de producerea
ploilor.
Practic, zona analizata este expusa deficitului de apa. Efectele vor fi nu numai la nivel
cantitativ ci si calitativ. Astfel, creşterea temperaturii apelor va avea consecinţe asupra
proprietăţilor fizico-chimice ale apelor cu impact mai ales asupra indicatorilor de calitate a apelor
(O2 dizolvat, CCO, CBO5) şi la înrăutăţirea fenomenului de eutrofizare în lacurile din regiunile
respective. De asemenea, creşterea temperaturilor va conduce la creşterea cerinţei de apă din
partea consumatorilor.
Creşterea numărului de evenimente cu precipitaţii abundente şi a intensităţii precipitaţiilor
va conduce la creşterea ratei de eroziune în cadrul bazinelor hidrografice, conducând la creşterea
turbidităţii şi alterarea calităţii apelor din punct de vedere fizic. Acest aspect are impact negativ în
procesul de potabilizare a apelor, prin interferenţa cu procesele de dezinfecţie, prin cheltuieli mai
ridicate cu coagulanţii şi manipularea sedimentelor şi prin supraîncărcarea procesului de
funcţionalitate. Pe de altă parte, se aşteaptă o creşterea şanselor de poluare prin spălarea şi
transportul poluanţilor de la surse, cu afectarea apelor freatice, cu deosebire a celor expuse poluării
cu nitraţi.
La ora actuală alimentarea cu apă în judeţul Braila se face din surse de suprafaţă (fluviul
Dunarea) şi subterane, care nu prezintă siguranţă pentru securitatea apei în viitor, în contextul
schimbărilor climatice care produc deja efecte si a celor prognozate.
Astfel, principala sursă de alimentare a localităţilor din judeţ (Dunare) nu suferă un proces
vizibil de colmatare, scadere a debitelor, inrautatire a calitatii etc. Astfel, calitatea apei la sursă
este una bună. Toate acestea vor avea implicaţii asupra posibilităţii de potabilizare a acesteia,
reflectate în costul final al apei livrate consumatorilor.
Cu privire la apele subterane, orice schimbări în regimul evapotranspiraţiei, a
precipitaţiilor şi a stratului de zăpadă vor influenţa calitativ şi cantitativ starea apelor subterane.
Schimbările climatice prognozate afecteaza si vor afecta ratele de reîncărcare a acviferelor, nivelul
apelor subterane şi cantităţile disponibile de ape subterne. Extremele tot mai accentuate (numar
mare de zile calduroase si numar mare de zile cu precipitatii abundente) va conduce la variatii

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 72 Rev. 1

mari ale ratei de reîncărcare a acviferelor şi ale nivelului apelor subterane, variatii limitate la
perioade scurte de timp. Acest aspect are si va avea repercursiuni aupra rezervelor de apă subterană
din sezonul cald al anului, prin reducerea treptată a rezervelor de apă. În aceste condiţii
reîncărcarea acviferelor din anotimpul de iarnă nu poate compensa diminuarea rezervelor de apă
din sezonul cald al anului. Variatiile de nivel (chiar pana la suprafata solului), reducerea rezervelor
de apă va conduce şi la creşterea riscului de poluare.
In prezent, la nivelul Companiei de Apa Dunarea Braila exista numeroase captari de ape
subterane utilizate in scopuri potabile astfel:
UAT Ciocile;
UAT Rosiori;
UAT Jirlau;
UAT Maxineni;
UAT Vadeni;
UAT Romanu;
UAT Salcia Tudor;
UAT Galbenu;
UAT Visani;
UAT Stancuta;
UAT Bertestii de Jos;
UAT Ulmu;
UAT Dudesti;
UAT Frecatei;
Analiza realizata in cadrul Studiului de potabilitate pune in evidenta urmatoarele
concluzii:
Sursele de apa exploatate in scopul asigurarii alimentarii cu apa a populatiei, in judetul
Braila, sunt:
• sursa de apa de suprafata, fluviul Dunarea;
• sursa de apa subterana: acviferul de medie adancime cantonat in Nisipurile de Mostistea
si/sau Stratele de la Fratesti.
In urma analizei monitorizarilor CUP Braila si a determinarilor fizico-chimice ale apei de
suprafata si apei subterane din judetul Braila efectuate de catre Consultant, se pot enunta
urmatoarele concluzii:
Conform Hotararii nr. 100/2002, calitatea sursei de suprafata prelevate, ce reprezinta surse
de apa pentru sistemele de alimentare cu apa din judet (fluviul Dunarea, prin captarile existente la
Chiscani si Gropeni, se incadreaza in Categoria A2.

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 73 Rev. 1

Sursa de apa subterana din judetul Braila, respectiv acviferul de medie adancime cantonat
in Nisipurile de Mostistea si/sau Stratele de la Fratesti, in majoritatea surselor exploatate prin
puturi forate, nu indeplineste conditiile de potabilitate; Calitatea apei de adancime din Stratele de
Fratesti corespunde partial cu cerintele privind calitatea apei potabile, prezentand depasiri locale
la indicatorii fier, mangan, amoniu, azotati si substante organice.
Calitatea apei asigurata populatiei, de cele mai multe ori este necorespunzatoare, tratarea
acesteia nefiind asigurata intotdeauna in mod corespunzator;
Statiile de tratare care asigura tratarea corespunzatoare a apei brute sunt:
• Statia de tratare Chiscani;
• Statia de tratare Gropeni;
• Statia de tratare Rosiori;
• Statia de tratare Victoria.
Statiile de tratare pentru apa provenita din subteran nu asigura o tratare corespunzatoare,
unele dintre procedeele de tratare nefiind adecvate caracteristicilor fizico-chimice si bacteriologice
ale apei brute (STAP Insuratei, STAP Oancea, STAP Ciocile, STAP Zavoaia, STAP Ulmu, STAP
Salcia Tudor, STAP Salcia, STAP Titcov);
Gospodariile de apa Unirea, Ianca, Movila Miresii, Faurei fiind racordate la Sistemul
Regional Gropeni asigura incadrarea in normele de potabilitate;
Gospodariile de apa Romanu, Bertestii de Jos, Cuza Voda (UAT Salcia), Tataru, Galbenu,
Drogu, Satuc, Pantecani, Zamfiresti, Jirlau, Maxineni, Corbu Nou, Latinu, Scortaru Nou, Stancuta,
Cuza Voda (UAT Stancuta), Vadeni, Visani, Caineni-Bai si Plasoiu nu asigura incadrarea in
normele de potabilitate.
Cu privire la sistemele de canalizare, precipitaţiile cu intensitate mare căzute în localităţile
în care sistemul de canalizare nu este de tip divizor, pot conduce la asa numitele “viituri urbane”
care produc depăşirea capacitatii proiectate a reţelelor de canalizare, la inundaţii urbane prin
refulare şi la depăşirea capacităţii staţiilor de epurare. Se produc astfel efecte negative asupra
calitatii emisarilor prin evacuari masive de cantitati de apa neepurate sau insuficient epurate.
Creşterea frecvenţei viiturilor urbane, pe fondul unor precipitaţii cu intensitate tot mai mare, pot
produce daune fizice ale sistemului de canalizare in ansablul sau.
Pentru analiza adaptarii la schimbãrile climatice și atenuarea efectelor acestora și rezistența
în fața dezastrelor au fost prevazute mai multe etape dupa cum urmeaza:
3.4. Analiza vulnerabilitatii
Analiza vulnerabilitatii indica vulnerabilitatea componentelor unui proiect si a proiectului
in intregul sau la factorii climatici de risc. Vulnerabilitatea unui proiect rezulta prin combinația
urmatoarelor:
1) senzitivitatea componentelor proiectului la riscurile climatice (senzitivitate);
2) probabilitatea ca aceste pericole să apară acum și în viitor în zona proiectului (expunere).

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 74 Rev. 1

Odată ce s-a identificat senzitivitatea proiectului, următorul pas a fost evaluarea expunerii
sistemelor şi a bunurilor asociate lor la variabilele hidro-climatice (caracterizate prin gradientul
schimbărilor, mărimea intensităţii şi a frecvenţei şi durata de acţiune) în locaţia/locaţiile în care
proiectul va fi implementat.
Conform recomandărilor, evaluarea expunerii s-a analizat doar pentru variabilele de
senzitivitate care în urma unei analize calitative s-au demonstrat a avea valori medii sau mari, care
adică acelea la care sistemul de apă/apă uzată este sensibil într-o măsură moderată sau
semnificativă. Astfel s-a renunţat la variabile care în relaţie cu care sistemul indică doar o
senzitivitate reziduală, ori la acelea pentru care expunerea obiectivelor din zona de studiu este nulă
(ex. cicloni tropicali, inundare ca urmare a creşterii nivelului Oceanului Planetar).
Expunerea proiectului la diferite hazarde s-a evaluat tot calitativ prin intermediul a 3
calificative (scăzută, medie, mare), însă încadrarea în cele trei categorii a fost efectuată în urma
discuţiilor dintre responsabilului de studiu climatic, liderul de echipa şi specialişti din domeniul
tehnic şi financiar, în funcţie de experienţa şi cunoştinţele părţilor implicate şi de datele şi
informaţiile numerice şi cartografice disponibile.
Ulterior s-a evaluat vulnerabilitatea, prin combinarea scorurilor senzitivităţii cu cele ale
expunerii rezultând un scor de vulnerabilitate variabil de la 1-9.
1. Analiza de senzivitate
Pentru analiza de senzitivitate s-au luat in calcul:
• Identificarea hazardelor climatice care pot avea un impact negative asupra proiectului;
• Nivelul de senzitivitatea componentelor proiectului la riscurile climatice – s-a analizat daca
acestea au avut loc in trecut si daca pot apare in viitor si impactul cauzat sau care poate fi
cauzat asupra componentelor proiectului bazat pe cunoasterea detaliata a contextului
proiectului;
• Identificarea celor mai relevante riscuri pentru acest proiect și justificarea relevantei;
• Nu s-a luat in calcul locatia proiectului sau componentelor acestuia;
Senzitivitatea proiectului la diferite hazarde, s-a evaluat calitativ prin intermediul unor
calificative de la 0-3 astfel:
- 0 - riscul climatic nu ar avea niciun impact asupra proiectului;
- 1 – Senzitivitate scăzută: variabila climatică/hazardul ar putea avea un impact
nesemnificativ sau redus;
- 2 - Senzitivitate medie: variabila climatică/hazardul ar putea avea un impact moderat;
3 - Senzitivitate mare: variabila climatică/hazardul ar putea avea un impact semnificativ.
Astfel, s-a determinat senzivitatea la schimbari climatice si dezastre naturale a
componentelor proiectului in raport cu mai multe variabile de pericole care pot sa apara datorita
schimbarilor climatice si dezastrelor.

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 75 Rev. 1

In cadrul proiectului in cauza, pericolele climatice care ar avea un efect negativ asupra
proiectului sunt redate in tabelul de mai jos:
Tabelul 24. Identificarea hazardelor, efecte primare si secundare ale schimbarilor climatice si
dezastrelor natural.
Efecte primare ale schimbarilor climatice si Efecte secundare ale schimbarilor climatice si
dezastrelor dezastrelor
Ariditate, seceta produsa de cresterea temperaturii Scaderea rezervei de apa din sursa subterana si de
medii anuale, scaderea cantitatii de precipitatii si suprafata
cresterea evapotranspiratiei Scaderea calitatii resursei de apa
Cresterea consumului de apa
Precipitatii, viituri si inundatii - Cresterea Variatii mari pe durate scurte de timp ale cantitatii
frecventei si intensitatii precipitatiilor si calitatii resursei de apa
Precipitatii, Viituri urbane - Cresterea frecventei Eroziune
viiturilor si inundatiilor in zonele urbane Aparitia deficitului de apa
Eroziune sol si maluri cursuri de apa
Afectarea componentelor sistemului de alimentare
cu apa si canalizare
Afectarea populatiei
Eroziunea solului - Procese geomorfologice, Tasari, sufozii care conduc la afectarea
erosiunea solului, alunecari de teren componentelor sistemului de alimentare cu apa
si canalizare
Vant, viscol Eroziunea solurilor
Cutremure Instabilitatea solului
Efecte primare ale schimbarilor climatice si Efecte secundare ale schimbarilor climatice si
dezastrelor dezastrelor
Ariditate produsa de cresterea temperaturii medii Scaderea rezervei de apa din sursa subterana
anuale, scaderea cantitatii de precipitatii si Scaderea calitatii resursei de apa
cresterea evapotranspiratiei Crestera consumului de apa
Cresterea frecventei si intensitatii precipitatiilor Variatii mari pe durate scurte de timp ale cantitatii
si calitatii resursei de apa
Eroziune
Aparitia deficitului de apa
Cresterea frecventei viiturilor si inundatiilor Variatii mari pe durate scurte de timp ale cantitatii
si calitatii resursei de apa
Eroziune
Afectarea componentelor sistemului de alimentare
cu apa si canalizare
Afectarea populatiei
Procese geomorfologice, erosiunea solului Tasari, sufozii
Vant, viscol Eroziunea solurilor
Cutremure Instabilitatea solului
Se face precizarea ca au fost luate in calcul si urmatoarele riscuri climatice:
- Eroziunea costieră, creșterea nivelului mării insa acestea au fost incluse in aceeasi categorie cu
cuteremurele;
- Temperatură mare / apă / aer – este inclusa in categoria ariditate, seceta;
- Furtunile sunt incluse in categoria vant, viscol;

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 76 Rev. 1

Tabelul 25. Acordarea punctajului.


Componentele proiectului
Surse de Sistem de alimentare cu apa: Gospodarie de Reabilitare/extindere/ Statie Interdependente Total
apa/Statie apa (rezervor, statie pompare, statie clorinare); infiintare colector de
de tratare Reabilitare/extindere/infiintare retea de canalizare si retele de epurare
aductiune si reteade alimentare cu apa canalizare
Ariditate, seceta 2 1 1 1 1 2
Precipitatii, Viituri 1 2 2 2 2 2
si inundatii
Precipitatii, Viituri 1 2 2 2 2 2
urbane
Hazard Eroziunea solului 0 2 2 1 1 2
climatic Vant, viscol 1 2 2 1 2 2
Cutremur 0 0 0 0 0 0
Detalierea punctajului:
Mare (scor 3) – blocarea functionarii unuia sau a mai multor componente ale sistemului hidroedilitar pentru mai mult de 2 zile care poate provoca:
- Intreruperea alimentarii cu apa pentru populatie cu riscuri asupra sanatatii populatiei si nu numai;
- Intreruperea functionarii statiilor de pompare ape uzate si a statiilor de epurare poate provoca incidente majore de poluare si poate provoca
riscuri majore asupra populatiei si componentelor de mediu;
- Intreruperea alimentarii cu energie electrica care cauzeaza inreruprea functionarii sistemului hidroedilitar sau a unor componente a acestora;
- Blocarea drumurilor de acces care conduce la imposibilitatea interventiei la sistemul hidroedilitar;
Mediu (scor 2) - blocarea functionarii unuia sau a mai multor componente ale sistemului hidroedilitar timp de 1 - 2 zile poate provoca:
- Intreruperea alimentarii cu apa pentru populatie cu riscuri asupra sanatatii populatiei si nu numai, insa se pun in aplicare planuri de rezerva
pentru alimentarea cu apa a populatiei (ex: cisterne, se furnizeaza apa imbuteliata, se utilizeaza generatoare electrice etc) care conduc la un
impact mediu;
- Intreruperea functionarii statiilor de pompare ape uzate si a statiilor de epurare poate provoca incidente majore de poluare si poate provoca
riscuri majore asupra populatiei si componentelor de mediu insa se pun in aplicare planuri de rezerva pentru alimentarea cu apa a populatiei
(ex: cisterne, se furnizeaza apa imbuteliata, se utilizeaza generatoare electrice etc) care conduc la un impact mediu;

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ
ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 77 Rev. 1

- Intreruperea alimentarii cu energie electrica care cauzeaza intreruprea functionarii sistemului hidroedilitar sau a unor componente a acestora
insa se pun in aplicare planuri de rezerva pentru alimentarea cu apa a populatiei (ex: cisterne, se furnizeaza apa imbuteliata, se utilizeaza
generatoare electrice etc) care conduc la un impact mediu;
- Blocarea drumurilor de acces care conduce la imposibilitatea interventiei la sistemul hidroedilitar insa se pun in aplicare planuri de rezerva
pentru alimentarea cu apa a populatiei (ex: cisterne, se furnizeaza apa imbuteliata, se utilizeaza generatoare electrice etc) care conduc la un
impact mediu;
Scăzut (scorul 1) - blocarea functionarii unuia sau a mai multor componente ale sistemului hidroedilitar timp de până la 24 de ore,
- Intreruperea alimentarii cu apa pentru populatie cu riscuri asupra sanatatii populatiei si nu numai, insa se pun in aplicare planuri de rezerva
pentru alimentarea cu apa a populatiei (ex: cisterne, se furnizeaza apa imbuteliata, se utilizeaza generatoare electrice etc) care conduc la un
impact scazut;
- Intreruperea functionarii statiilor de pompare ape uzate si a statiilor de epurare poate provoca incidente majore de poluare si poate provoca
riscuri majore asupra populatiei si componentelor de mediu insa se pun in aplicare planuri de rezerva pentru alimentarea cu apa a populatiei
(ex: cisterne, se furnizeaza apa imbuteliata, se utilizeaza generatoare electrice etc) care conduc la un impact scazut;
- Intreruperea alimentarii cu energie electrica care cauzeaza intreruprea functionarii sistemului hidroedilitar sau a unor componente a acestora
insa se pun in aplicare planuri de rezerva pentru alimentarea cu apa a populatiei (ex: cisterne, se furnizeaza apa imbuteliata, se utilizeaza
generatoare electrice etc) care conduc la un impact scazut;
- Blocarea drumurilor de acces care conduce la imposibilitatea interventiei la sistemul hidroedilitar insa se pun in aplicare planuri de rezerva
pentru alimentarea cu apa a populatiei (ex: cisterne, se furnizeaza apa imbuteliata, se utilizeaza generatoare electrice etc) care conduc la un
impact scazut;
Nu (scor 0) - nu are impact asupra sistemului hidroedilitar, nunproduce poluari accidentale si riscuri asupra populatiei;

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ
ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 78 Rev. 1

Din analiza realizata, proiectul de apa si apa uzata prezinta o senzitiviate medie la
schimbarile climatice
Luand in considerare analiza de senzitivitate in functie de cele 4 perspective avem
urmatoarele situatii:
2. Evaluarea expunerii
Evaluarea expunerii se referă la probabilitatea apariției unor riscuri climatice specifice în
locația proiectului sau a componentelor acestora. Evaluarea expunerii este realizata pentru
componente ale proiectului pentru a aborda evaluarea similar cu evaluarea de senzitivitate. Scorul
total este aplicat pentru intregul proiect.
Metodologia de evaluare a expunerii se bazeaza pe:
• Identificarea gradul în care este probabil ca proiectul să fie expus unor riscuri climatice
specifice;
• Variabilitatea climatului actual;
• Schimbările climatice viitoare;
Evaluarea măsurii în care este posibil ca locația proiectului să fie afectată de pericolele
legate de schimbarile climatice acum și în viitor a fost realizata in subcapitolele anterioare
(prezentare actuala si tendinte ale temperaturii, precipitatiilor etc. Proiecțiile privind schimbările
climatice indică:
• Creșterea viitoare a temperaturii în viitorul apropiat (anii 2030), în special în regiunile de
est și sud (până la 1,3°C);
• Variația precipitatiilor - in scadere in zona analizata (anii 2030);
• Cresterea frecventei si intensitatii fenomenelor meteo periculoase (ploi abundente, furtuni
etc.);
• Prognozele pe termen lung (2050) și (2080) sugerează o creștere continuă a temperaturii și
reducerea precipitațiilor medii;
Ulterior evaluarii de sensivitate pentru proiectul in cauza, următorul pas este acela de a evalua
expunerea a proiectului la riscuri naturale si la riscurile de schimbari climatice pentru fiecare dintre
sensibilitati si pentru locatiile care sunt vizate.
Evaluarea expunerii de bază tine de expunerea riscurilor climatice, in functie de zona
geografica unde se va desfasura proiectul, tinand cont de frecventa si intensitati.
S-au luat in considerare:
Datele publice legate de schimbarile climatice ale INHGA (Institutul National de Hidrologie
si Gospodarire a Apelor), INM (Institutul National de Meteorologie), ABAIB (Administratia
Bazinala de Apa Ialomita Buzau);
Incertitudinii în timp și intervalul de timp în funcție de longevitatea proiectului;
Definirea pragurilor pentru nivelurile de expunere (ridicate, medii, joase sau nu)
Expunerea curentă

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 79 Rev. 1

• Risc mare – Risc produs in fiecare an din ultimii cinci ani;


• Riscul mediu – risc produs de 2 ori în ultimii 10 ani;
• Mic – risc produs 1 data în ultimii 25 de ani;
• Nu - pericolul nu a avut loc niciodată

Expunerea viitoare (anul 2050)


• Risc mare - Proiecțiile sugerează o creștere clară în viitor;
• Risc mediu - Proiectiile sugerează o creștere probabilă în viitor;
• Mic - Proiecțiile sugerează o posibilitate scăzută de creștere în viitor;
• Nu - proiecțiile nu sugerează nicio posibilitate de creștere în viitor.
In această etapă, evaluarea analizeaza dacă locația ar putea fi afectată de impact și ia în
considerare masurile deja existente, însă nu si măsurile pe care proiectul le include.

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 80 Rev. 1

Tabelul 26. Acordarea punctajului.


Componentele proiectului
Sistem de alimentare cu apa:
Gospodarie de apa (rezervor,
Reabilitare/extindere/
Statia de statie pompare, statie
infiintare Statie de
apa/Statie de clorinare); Interdependente Total
colector canalizare epurare
tratare Reabilitare/extindere/infiintare
si retele de canalizare
retea de aductiune si reteade
alimentare cu apa
Prezent Viitor Prezent Viitor Prezent Viitor Prezent Viitor Prezent Viitor Prezent Viitor
Ariditate,
2 3 1 1 1 1 1 1 1 1 2 3
Hazard seceta
climatic Precipitatii,
Viituri si 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
inundatii
Precipitatii,
Viituri 1 1 2 2 2 3 2 3 2 2 2 3
urbane
Eroziunea
0 0 2 2 2 2 1 1 1 1 2 2
solului
Vant,
1 0 2 2 2 2 1 1 2 2 2 2
viscol
Cutremur 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Detalierea punctajului:
- pentru hazardul ariditate/seceta la surse de apa/statii de tratare, in prezent s-a acordat punctaj 2 deoarece exista perioade in care se aplica planul de
seceta incadrat la frecventa de 2 ori in 10 ani mai ales pentru sursele de apa subterane existente, iar pentru viitor s-a acordat puctajul 3 deoarece exista o
tendita prognozata clar de crestere a temperaturilor care pot conduce la deficit de apa din sursa subterana cu frecventa anuala in sezonul cald. S-a
considerat evident ca sunt afectate similar sistemele de distributie si s-au acordat aceleasi punctaje. Pentru componentele de canalizare si interdependente
(ex. Retea de electricitate si transport) s-a acordat punctaj mic deoarece s-a considerat ca sunt mai putin expuse unui deficit de apa prognozat.

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI
APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 81 Rev. 1

- Pentru hazardul precipitatii, viituri, inundatii la surse de apa/statii de tratare s-a considerat corect punctajul 1 in present deoarece nu exista date care sa
confirme afectarea acestei componente in ultimii 25 ani; pe viitor, urmare cresterii frecventei poilor cu intensitate mare s-a considerat ca se pot produce
afectari mai frecvente ale surselor de apa cauzate de precipitatii, viituri, inundatii si s-a acordat punctajul 2; cu privire la sistemul de alimentare cu apa,
sistemul de canalizare, statie de epurare si interdependente s-a acordat punctajul 2 deoarece exista cazuri in care s-au inregistrat produceri ale acestora
in ultimii 10 ani insa nu se produc anual.
- Pentru hazardul precipitatii, viituri urbane la surse de apa/statii de tratare s-a considerat corect punctajul 1 in present deoarece acestea nu sunt amplasate
in zone urbane; s-a acordat punctajul 2 cu privire la sistemul de alimentare cu apa, sistemul de canalizare, statie de epurare si interdependente deoarece
exista cazuri in care s-au inregistrat produceri ale acestora in ultimii 10 ani insa nu se produc anual. Pe viitor, urmare prognozei de intensificare a
furtunilor locale cu precipitatii abundente si viscole s-a acordat punctajul 3.
- Pentru hazardul eroziunea solului la surse de apa/statii de tratare s-a considerat corect punctajul 0 in present deoarece nu exista date care sa confirme
afectarea acestei componente in ultimii 25 ani; s-a acordat punctajul 2 cu privire la sistemul de alimentare cu apa, sistemul de canalizare si interdependente
deoarece exista cazuri in care s-au inregistrat produceri ale acestora in ultimii 10 ani insa nu se produc anual. Pentru statia de epurare s-a acordat punctajul
1 deoaerece acesta a fost executata recent si s-au luat masuri de protective in faza de proiectare si executie impotriva eroziunii solului.
- Pentru hazardul vant, viscol, situatia acordarii punctajului este similara cu cel de la hazardul precipitatii, viituri, inundatii

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI
APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 82 Rev. 1

3. Evaluarea vulnerabilitatii
Evaluarea vulnerabilitatii, în sistem matricial, s-a realizat prin combinarea scorurilor
senzitivităţii cu cele ale expunerii, rezultând un scor de vulnerabilitate variabil de la 1-9.
V=S X E
Combinarea rezultatelor din evaluările de sensibilitate și expunere:
- arată cât de vulnerabil este proiectul la anumite pericole legate de climă în locația sa
actuală sau într-o altă locație acestea pot crește (sau scad);
- permite prioritizarea pericolelor pentru a identifica care sunt pericolele cele mai
semnificative și ar trebui să fie luate în considerare pentru evaluarea riscurilor;
Evaluarea vulnerabilității combină rezultatele evaluărilor de sensibilitate și expunere
pentru a oferi o evaluare globală a vulnerabilității. Sensibilitate X Expunere = Vulnerabilitate.
Nivelul ridicat, mediu, scăzut și lipsit de vulnerabilitate au fost evaluate după cum
urmează:
• 0 = nici o vulnerabilitate
• 1 -2 = vulnerabilitate scăzută
• 3-5 = vulnerabilitate medie
• 6-9 = vulnerabilitate ridicată

Riscurile evaluate care sunt vulnerabile (în zona roșie) și riscurile de vulnerabilitate medie
(portocaliu), trebuie analizate mai departe in evaluarea riscurilor deoarece acestea ar putea apărea
în situații extreme.
Tabel 27.

Senzitivitate Expunere Vulnerabilitate Expunere Vulnerabilitate


Hazard totala curenta curenta viitoare viitoare
clima

Ariditate, seceta 2 2 4 3 6

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 83 Rev. 1

Precipitatii, Viituri si
2 2 4 2 4
inundatii
Precipitatii, Viituri urbane 2 2 4 3 6
Eroziunea solului 2 2 4 2 4
Vant, viscol 2 2 4 2 4
Cutremur 0 0 0 0 0
Evaluarea vulnerabilității: identificarea riscurilor ridicate și medii:
In prezent (sunt doar riscurii medii):
• Seceta
• Precipitatii, Viituri si inundatii
• Precipitatii, Viituri urbane
• Eroziunea solului
• Vant, viscol
In viitor:
• Seceta – ridcicat;
• Precipitatii, Viituri si inundatii – mediu;
• Precipitatii, Viituri urbane – ridicat;
• Eroziunea solului - mediu;
• Vant, viscol -ridicat;
Astfel nivelul de vulnerabilitate al sistemului se consideră redus dacă scorul final de
vulnerabilitate are valoarea 1 sau 2 şi variabila climatică sau derivată se încadrează în căsuţele
colorate cu verde, mediu la scoruri de 3-4 (culoarea portocalie), ridicat la valori de 6 (culoarea
roşie) şi foarte ridicat la valori de 9 (culoarea maro).
Pe baza rezultatului obtinut se poate considera ca nivelul de vulnerabilitate este mediu.
Nota:
Referitor la seceta si cresterea temperaturii - la combinaţia expusă principalul efect negativ
este scăderea disponibilului de apă la sursă. În regiune există o tendinţă relevantă de creştere a
valorilor termice şi a celor extreme şi implicit a evapotranspiraţiei. Precipitaţiile au indicat tendinţe
relevante de scadere. Cu toate acestea, tendinţe relevante în privinţa debitelor şi volumelor de apă
scurse si de evapotranspiraţie sunt compensate de utilizarea ca singura sursa de apa pentru tot
sistemul a fluviului Dunare. Se poate considera vulnerabilitate ridicata pentru ape subterane,
compensate insa de sursa de suprafata care nu va ridica probleme.
Această variabilă ar putea avea implicaţii negative asupra surselor subterane. Astfel,
încălzirea din ultima perioadă de timp conduce la creşterea ratei de reîncărcare a acviferelor şi la
ridicarea nivelului apelor subterane în anotimpul de primavara, prin reducerea perioadei cu sol
îngheţat şi creşterea infiltraţiei, creştere limitată însă la o scurtă perioadă de timp. Această stare de
fapt are repercursiuni aupra rezervelor de apă subterană din sezonul cald al anului, prin reducerea
treptată a acestora, ca urmare a reîncărcării mai timpurie a acestora.

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 84 Rev. 1

Acest parametru are implicaţii asupra modificării cerinţei de apă şi debitelor evacuate în
reţeaua de canalizare şi staţia de epurare şi a calităţii apelor supuse tratării. În cazul acestor
parametri există o tendinţă uşoară de creştere dovedită, însă, pe fondul scăderii numărului de
locuitori, nu s-a constatat o cerinţă specifică mai mare de apă şi implicit un aflux mai mare de apă
uzată în reţeaua de canalizare şi/sau staţiile de epurare.
In condiţii normale, scenariile proiectate indică fluctuaţii mai mari de debite şi schimbări
de regim de scurgere, cu mai multe viituri şi mai frecvente sursa de apa de suprafata este capabila
să atenueze şi regularizeze aceste fluctuaţii, reducând riscul de apariţie a deficitului periodic de
apă.
Rezervele de apă subterană din sezonul cald al anului, se vor reduce. Această situaţie se va
accentua la sfârşitul verii şi începutul toamnei, prin diminuarea continuă a rezervelor de apă
subterane în sezonul cald şi pe fondul încălzirii puternice prognozate pe viitor pentru acest sezon.
În aceste condiţii reîncărcarea acviferelor din anotimpul de iarnă nu va putea compensa în viitor
diminuarea rezervelor de apă din sezonul cald al anului. Sunt vizate cu deosebire acviferele
freatice. O reducere a rezervelor de apă va conduce şi la creşterea riscului de poluare prin scăderea
diluţiei.
Prin localizarea lor, sursele subterane sunt expuse schimbărilor aşteptate.
Creşterea graduală a temperaturii aerului va conduce la creşterea cerinţei specifice de apă
şi implicit a cantităţilor de apă deversate în reţeaua de canalizare, cu impact asupra capacităţii de
lucru a staţiilor de epurare şi implicit a costurilor asociate. În general expunerea nu va fi mult mai
accentuată comparativ cu cea existentă.
Referitor la Precipitatii, Viituri si inundatii - Sistemul are o vulnerabilitate medie la acest
parametru impactul posibil reprezentându-l efectele indirecte, derivate, precum reducerea
disponibilului de apă la sursă şi impurificarea fizică a apei dată de turbiditate. Pe de altă parte
viiturile pot afecta fizic anumite componente ale proiectului precum reţelele de aducţiune ale apei.
Regiunea de studiu are un număr destul de ridicat de zile cu ploi abundente, cu intensitate ridicată.
Pe acest fond, datele referitoare la precipitaţiile maxime în 24 ore indică tendinţe relevante. Nu au
fost disponibile date referitoare la tendinţa intensităţii precipitaţiilor. Cu toate acestea, expunerea
sistemului la o astfel de variabilă este medie, expunerea sistemului la o astfel de variabilă este
medie, în condiţiile în care regiunea amonte are un grad de împădurire destul de redus şi o litologie
foarte predispusă eroziunii (friabilă).
O creştere a frecvenţei şi intensităţii precipitaţiilor pe fondul unor cantităţi medii anuale
care suferă variaţii semnificative conduce la o infiltrare mai redusă, având în vedere că o bună
parte din apele căzute se vor scurge la suprafata şi se vor infiltra într-o mai mică măsură. De
asemenea, această stare de fapt conduce la o accentuare a amplitudinii variaţiei debitelor în
cursurile de apă crescând frecvenţa viiturilor şi a inundaţiilor şi pericolul de contaminare al
acviferelor, acolo unde există relaţii de comunicare. La ora actuală o serie de acvifere sunt expuse
riscului poluării cu nitraţi şi nitriţi şi alte substanţe poluante ca urmare a expunerii lor, în condiţiile
în care majoritatea sunt fără o protecţie corespunzătoare, cu relaţii de comunicare cu apele
subterane din afara spaţiului de protecţie sanitară şi cu apele de suprafaţă.

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 85 Rev. 1

Va exista un efect asupra disponibilului de apă la sursă. În plus precipitaţiile mai intense
cresc şansele viitoare de poluare a apelor freatice prin cresterea numărului de viituri şi inundaţii.
Referitor la Precipitatii, Viituri urbane - Sistemul are o vulnerabilitate ridicata la acest
parametru impactul posibil reprezentându-l efectele directe, precum reducerea disponibilului de
apă la sursă, impurificarea fizică a apei dată de turbiditate, blocajul sistemului de canalizare si al
statiei de epurare. Astfel, viiturile urbane pot afecta fizic anumite componente ale proiectului
precum colectoare, statii de pompare, retele de canalizare si statii de epurare. Regiunea de studiu
are un număr destul de ridicat de zile cu ploi abundente, cu intensitate ridicată. Pe acest fond,
datele referitoare la precipitaţiile maxime în 24 ore indică tendinţe relevante. Nu au fost disponibile
date referitoare la tendinţa intensităţii precipitaţiilor. Cu toate acestea, expunerea sistemului la o
astfel de variabilă este ridicata, expunerea sistemului la o astfel de variabilă este ridicata, în
condiţiile în care sistemul de canalizare actuala este unitar.
O creştere a frecvenţei şi intensităţii precipitaţiilor pe fondul unor cantităţi medii anuale
care suferă variaţii semnificative conduce la o infiltrare mai redusă, având în vedere că o bună
parte din apele căzute se vor scurge la suprafata şi se vor infiltra într-o mai mică măsură. De
asemenea, această stare de fapt conduce la o accentuare a amplitudinii variaţiei debitelor în
cursurile de apă crescând frecvenţa viiturilor şi a inundaţiilor şi pericolul de contaminare al
acviferelor, acolo unde există relaţii de comunicare. La ora actuală o serie de acvifere sunt expuse
riscului poluării cu nitraţi şi nitriţi şi alte substanţe poluante ca urmare a expunerii lor, în condiţiile
în care majoritatea sunt fără o protecţie corespunzătoare, cu relaţii de comunicare cu apele
subterane din afara spaţiului de protecţie sanitară şi cu apele de suprafaţă.
Creşterea intensităţii precipitaţiilor pot influenţa negativ sistemul apelor uzate prin daunele
fizice care le pot produce viiturile spontane urbane asupra structurilor componente, prin creşterea
gradului de impurificare a apelor şi a costurilor de tratare, existând şi riscul de apariţie a efectelor
ecologice negative prin deversări necontrolate de ape poluate în emisari. Datele referitoare la
precipitaţiile maxime în 24 ore indică tendinţe nerelevante. Nu au fost disponibile date referitoare
la intensitatea precipitaţiilor. Cu toate acestea, mai ales în oraşele mai mari se constată o creştere
a frecvenţei viiturilor şi inundaţiilor ubane, apărute pe fondul creşterii intensităţii precipitaţiilor,
neîntreţinerii corespunzătoare/ subproiectării reţelei de canalizare şi drenaj a apelor pluviale şi a
creşterii suprafeţelor betonate în dauna celor poroase capabile, acestea din urmă fiind capabile să
atenueze scurgere prin infiltrare.
Se aşteaptă o creştere mai accentuată a frecvenţei frecvenţei viiturilor şi inundaţiilor urbane
însoţite de refularea apei din reţelele de canalizare, prin depăşirea capacităţii proiectate,
distrugerea/degradarea reţelelor de canalizare, creşterea poluării la intrarea apelor în staţia de
epurare, creşterea cantităţilor de nămoluri generate, cu posibile efecte negative asupra calităţii
imisarilor. Sunt de aşteptat şi creşteri ale costurilor de întreţinere şi reparaţii a canalizărilor şi
reţelelor de drenaj şi a celor asociate proceselor de epurare a apelor uzate. Situaţia va fi favorizată
de creşterea presiunii antropice mai ales în spaţiile urbane mari, care va conduce la o creştere a
coeficientului de scurgere al apelor din precipitaţii.
Referitor la Eroziunea solului si Vant, viscol - Sistemul are o vulnerabilitate medie la acest
parametru impactul posibil reprezentându-l efectele directe precum:

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 86 Rev. 1

• sufoziuni si tasari ale solului care pot produce fisuri sau chiar obturatii pe retele, atat de
apa cat si de canalizare conducand la imposibilitatea functionarii sistemului pe diferite
tronsoane datorita avariilor produse. Procesele geomorfologice mentionate pot fi agravate
de variatii si oscilatii permanente ale nivelului freatic, saturatia solului in perioadele cu
precipitatii abundente si implicit cresterea frecventei de producere a acestor avarii;
• vant si viscol – cresterea frecventei fenomenelor meteo extreme poate conduce la efecte
directe si indirecte astfel: intreruperea alimentarii cu energie electrica a componentelor
sistemului, imposibilitatea deplasarii spre zona avariata mai ales in perioadele de iarna
cand precipitatiile solide fac imposibil acest lucru;
În concluzie, principalele aspecte care trebuie luate în considerare în activitatea de
management a riscurilor induse de schimbările climatice, la nivelul sistemelor de alimentare cu
apă sau a celor de apă uzată, se referă la riscul indus de temperaturile în creştere în cazul majorităţii
surselor subterane de alimentare cu apă şi riscul asociat creşterii ploilor cu intensitate mare în cazul
sistemului de apă uzată. În aceste condiţii, proiectul propus este oportun, permitând o reorganizare
a sistemului de alimentare cu apă în tot judeţul, folosind apa de o calitate bună şi în cantităţi
suficiente.
3.5. Procesul de evaluare a riscurilor
Fiecare risc cheie (identificat drept risc mediu sau ridicat) evidențiat din evaluarea
vulnerabilității pentru perioada curentă și în viitor este avansat la evaluarea riscurilor. Evaluarea
riscului se realizeaza in baza unei metodologii bazate pe probabilitatea de aparitie a riscului si pe
baza gravitatii efectelor/consecintelor produse de aceasta. Pentru fiecare hazard rezultat din analiza
de vulnerabilitate se aplica aceeasi metodologie.
Riscurile curente identificate:
• Seceta
• Precipitatii, Viituri si inundatii
• Precipitatii, Viituri urbane
• Eroziunea solului
• Vant, viscol
Riscurile viitoare identificate:
• Seceta
• Precipitatii, Viituri si inundatii
• Precipitatii, Viituri urbane
• Eroziunea solului
• Vant, viscol
Punctajele se acorda in baza identificarii probabilitatii de producere si a efectelor
produse astfel:
Probabilitate (probabilitate)

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 87 Rev. 1

1= este puțin probabil să apară: nu a avut loc în trecut în această locație, potențial care ar putea
apărea în viitor, dar nu până în anii 2080)
2= ar putea apărea: s-ar putea să fi avut loc în trecut în această locație cu impact minor sau
probabilitatea care ar putea apărea până în anii 2050
3= aproape definitiv: a avut loc în trecut cu efecte majore și se va produce aproape sigur până
în anii 2050
Consecință (severitate)
1= impact minim care poate fi rezolvat prin întreținerea obișnuită sau modificarea operațiunilor
2= impactul care necesită investiții și are un impact negativ asupra funcționării proiectului -
poate necesita măsuri de adaptare
3 = catastrofale: închiderea statiilor sau impactul major al impactului asupra comunităților
locale - va necesita măsuri de adaptare.

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 88 Rev. 1

Tabelul 28.
Rezultate: 1 - 3 = scăzut, 4 - 6 = mediu, 7 - 9 = ridicat
Seceta Precipitatii/viituri/inundatii Precipitatii/viituri urbane Eroziunea solului Vant/viscol

Probabilitate 3: Temperaturile de vară sunt deja foarte 2: Conform istoricului 3: Au avut loc precipitatii abundente 2: Au avut loc tasari, sufozii 3: Au avut loc cu producerea
ridicate și se preconizează că vor crește în inundatiilor, in ultimii ani nu s-au (cca. 100 l/mp) care au condus la care au condus la surpari ale de avarii
continuare până în anii 2030 și 2050. S-a produs inundatii majore in zona de inundații mai ales in zonele urbane terenului in zonele de
inregistrat deja anterior deficit de apa la studiu. Au avut loc în trecut (dar (Braila, Faurei, Insuratei), proiecțiile amplasare ale conductelor cu
sursele de capare subterane si cresteri nu in ultimii 10 -20 ani) dar sugerează că precipitațiile vor creste producerea de avarii asupra
importante ale consumului de apa in probabilitatea care ar putea apărea la o intensitate mai mare. Rata acestora cu precadere in zona
perioadele calduroase. Sistemele de canalizare până în anii 2050 probabilitatii este afectata in principal municipiului Braila.
sunt afectate in masura mai mica. Creşterea de influenta asupra sistemelor de
riscului de secetă hidrologică pe cursurile mici canalizare. Sistemele de alimentare cu
de apă şi mai ales hidrogeologică şi apa sunt influentate mai putin.
pedologică, în perioada caldă a anului, ca
urmare a evapotranspiraţiei

Consecinte 3: Impactul poate fi sever prin scaderea 2: Impactul poate apare in 3: Pentru sitemele de canalizare, 2: Impactul poate apare prin 3: Impactul poate apare prin
drastica a rezervelor de apa, necesitate punerii principal prin blocarea impactul poate fi sever prin blocarea afectarea, in principal a avarierea componentelor
in aplicare a planurilor de seceta prin restrictii functionarii priselor de captare din sistemului de canalizare si traseelor retelelor si mai putin sistemului (statii tratare,
in alimentarea cu apa pentru populatie si sursa de apa de suprafata, blocarea functionarea innecata a statiei de a componentelor sistemului gospodarii de apa, statii
animale sau chiar intreruperi temporare ale functioanrii sau functioanrea epurare, evacuari de ape uzate (statii tratare, gospodarii de pompare, statii epurare etc) sau
alimentarii cu apa. sistemele de canalizare necorespunzatoare sau inundarea neepurate sau insuficient epurate, apa, statii pompare, statii indirect prin intreruperea
sunt afectate intr-o masura mai mica. locatiilor statiei de tratare care sunt afectarea gospodariilor, bunurilor epurare etc). Impactul se alimentarii cu energie electrica
Creşterea cerinţei specifice de apă pentru pe malurile cursului de apa. De materiale si populatiei. Pentru materializeaza prin avarii si si blocarea accesului
irigaţii, consumul direct. Creşterea riscului de asemenea, pot fi afectate sistemele de alimentare cu apa, intruruperea alimentarii cu personalului specializat pentru
secetă hidrologică pe cursurile mici de apă şi Gospodarii de apa sau Statii de impactul poate fi de asemenea sever apa pe diverse tronsoane, interventie si remediere.
mai ales hidrogeologică şi pedologică, în pompare pe retele de canalizare. prin afectarea functionarii unor statii blocarea circualtiei auto si Impactul se materializeaza
perioada caldă a anului, ca urmare a Afectarea calităţii apelor. de pompare, inundarea unor fronturi pietonala in zona etc prin a intruruperea alimentarii
evapotranspiraţiei de captare cu apa ,

Rata risc 9 (ridicat) 4 (mediu) 9 (ridicat) 4 (mediu) 9 (ridicat)

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI
APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 89 Rev. 1

3.6. Managementul riscului


In cadrul acestui capitol se ia în considerare nivelul de risc care poate fi tolerat.
Apoi, pentru fiecare risc, se decide:
ACCEPTAREA RISCULUI: decizia conștientă că nu este necesară nici o acțiune fie pentru
că procesele / sistemele existente sunt suficiente pentru a gestiona riscul sau activele care nu merită
susținute având în vedere impactul potențial
NEACCEPTAREA RISCULUI: compensarea riscurilor prin împărțirea de ex. prin
asigurare sau în parteneriat cu alții
EVITAREA RISCULUI: deplasarea fizică a proiectului pentru a evita sau a reduce
probabilitatea de risc, de ex. locația în mișcare în afara zonei inundabile
REDUCEREA RISCULUI: introducerea unor măsuri de reducere a consecințelor riscurilor
apărute, de ex. protecția împotriva inundațiilor, planurile de evacuare, răcirea pasivă etc.
EXPLOATAREA OPORTUNITĂȚILOR POZITIVE: introducerea de noi activități,
practici sau comportamente pentru a profita de un climat în schimbare, de ex. construirea de
oportunități de recreere în aer liber în soluții de gestionare a inundațiilor - recreere în aer liber care
ar putea fi mai populară la temperaturi mai ridicate.
Riscurile identificate prezente si viitoare sunt:
Seceta – se aplica:
EVITAREA RISCULUI:
Renuntarea la sursele de captare din stratul freatic sau subteran si trecerea acestora in
conservare;
REDUCEREA RISCULUI:
Utilizarea unei singure surse de captare (fluviul Dunare) prin intermediul a 3 prize de
captare (gropeni, Chiscani, Marasu) care asigura atat necesarul cat si cerinta maxima de apa,
indiferent de perioada;
Precipitatii, Viituri si inundatii – se aplica:
NEACCEPTAREA RISCULUI;
Efectuarea de studii de inundabilitate si ridicarea cotei amplasamentelor fixe (ex. Statie de
tratare Marasu, Gospodarie de apa Latinu) pentru scoaterea acestora de sub efectul inundatiilor;
EVITAREA RISCULUI;
Studierea hartilor de hazard si risc la inundatii si evitarea amplasarii de constructii si retele
in zone inundabile, acolo unde este posibil;
REDUCEREA RISCULUI;
Aplicarea masurilor de scoatere de sub efetul inundatiilor fie prin suprainaltari ale
amplasamentelor inundabile, fie prin amplasarea lor in incinte deja aparate prin diguri sau alte

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 90 Rev. 1

lucrari, fie traversarea de cursuri de apa prin subtraversare si nu prin supratraversare pe poduri si
podete existente care nu asigura sectiunea de scurgere la debite mari;
Precipitatii, Viituri urbane – se aplica:
• NEACCEPTAREA RISCULUI;
Dimensionarea conductelor de canalizare pentru preluarea exclusiva a apelor uzate de tip
menajer si industrial, fara preluarea in reteaua de canalizare a apleor meteorice;
• EVITAREA RISCULUI;
Amplasarea de statii de pompare in zonele cu cota de teren joasa;
• REDUCEREA RISCULUI;
Interzicerea preluarii de ape meteorice in retelele de canalizare menajera si reducerea
presiunii exercitate pe acestea in caz de precipitatii abundente pe perioade scurte de timp;
Eroziunea solului
EVITAREA RISCULUI;
Amplasarea conductelor de canalizare la adancimi de max. 4 m pentru favorizarea
interventiilor rapide in caz de avarii;
Propunerea, inca din faza de proiectare, a unor conducte cat mai flexibile la problemele
geomorfologice (tasari, sufozii);
REDUCEREA RISCULUI;
Amplasarea conductelor de canalizare la adancimi de max. 4 m pentru favorizarea
interventiilor rapide in caz de avarii;
Utilizarea in executie a unor conducte cu grad de flexibilitate ridicat;
Vant, viscol
• EVITAREA RISCULUI;
Propunerea amplasarii unor grupuri electrogene independente pentru statiile de pompare care
permit functionarea automata a acestora in caz de intrerupere temporara a electricitatii, etc;
• REDUCEREA RISCULUI;
Functionarea independenta a componentelor sistemului, pana la interventia operativa;

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 91 Rev. 1

3.7. Masuri de adaptare


Tabelul 29. Măsuri de adaptare şi creştere a rezistenţei în contextul schimbărilor climatice
prognozate.
Scenariu climatic Măsuri de adaptare la schimbările prognozate
probabil
Măsuri structurale Măsuri non-structurale
Precipitatii, Viituri si - îmbunătăţirea măsurilor de - o mai bună planificare a modului de
inundatii protecţie a structurilor; utilizare a terenului la nivel bazinal, prin
creşterea gradului de împădurire, în
- pentru structuri hidrotehnice
scopul diminuării riscului apariţiei
noi, adoptarea încă din stadiul
viiturilor spontane, a creşterii infiltraţiei
de proiectare a unor indici de
apei în subteran şi implicit a scăderii
proiectare mai stricţi, care să ia
scurgerii de suprafaţă;
în considerarea şi efectul indus
de potenţialele schimbări - protejarea şi restaurarea acolo unde
climatice este posibil a zonelor cu vegetaţie
tampon din apropierea albiilor şi a
- Efectuarea de studii de
zonelor umede pentru creşterea
inundabilitate si ridicarea cotei
capacităţii de autoepurare a apelor şi
amplasamentelor fixe (ex. Statie
reducerea riscului de inundare în aval,
de tratare Marasu, Gospodarie
prin atenuarea debitelor de vârf.
de apa Latinu) pentru scoaterea
acestora de sub efectul - o colaborare mai strânsă şi eficientă cu
inundatiilor; instituţiile de profil (ANAR, ANM), în
scopul gestionării adecvate a riscului
- Studierea hartilor de hazard si
indus de inundaţii;
risc la inundatii si evitarea
amplasarii de constructii si - evitarea construcţiilor în spaţiile cu
retele in zone inundabile, acolo expunere mare la inundaţii conform
unde este posibil; Planului de Management al Riscului la
Inundaţii
- Aplicarea masurilor de
scoatere de sub efetul
inundatiilor fie prin suprainaltari
ale amplasamentelor inundabile,
fie prin amplasarea lor in incinte
deja aparate prin diguri sau alte
lucrari, fie traversarea de cursuri
de apa prin subtraversare si nu
prin supratraversare pe poduri si
podete existente care nu asigura
sectiunea de scurgere la debite
mari;
Montarea de grupuri electrogene
care sa asigure independent
energetica a statiilor de
tratare/pompare/epurare pe
perioada intreruperilor
alimentarii cu energie de la retea
sau bloxarii accesului pentru
interventii.
Ridicarea cotei
amplasamentelor situate in zone

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 92 Rev. 1

Scenariu climatic Măsuri de adaptare la schimbările prognozate


probabil
Măsuri structurale Măsuri non-structurale
inundabile penste cota de
inundabilitate.

Precipitatii, Viituri urbane - îmbunătăţirea măsurilor de - o mai bună planificare a modului de


protecţie a structurilor; utilizare a terenului la nivel bazinal, prin
creşterea gradului de împădurire, în
- pentru structuri hidrotehnice
scopul diminuării riscului apariţiei
noi, adoptarea încă din stadiul
viiturilor spontane, a creşterii infiltraţiei
de proiectare a unor indici de
apei în subteran şi implicit a scăderii
proiectare mai stricţi, care să ia
scurgerii de suprafaţă;
în considerarea şi efectul indus
de potenţialele schimbări - protejarea şi restaurarea acolo unde
climatice este posibil a zonelor cu vegetaţie
tampon din apropierea albiilor şi a
- Dimensionarea conductelor de
zonelor umede pentru creşterea
canalizare pentru preluarea
capacităţii de autoepurare a apelor şi
exclusiva a apelor uzate de tip
reducerea riscului de inundare în aval,
menajer si industrial, fara
prin atenuarea debitelor de vârf.
preluarea in reteaua de
canalizare a apleor meteorice; - o colaborare mai strânsă şi eficientă cu
instituţiile de profil (ANAR, ANM), în
- Amplasarea de statii de
scopul gestionării adecvate a riscului
pompare in zonele cu cota de
indus de inundaţii;
teren joasa;
- evitarea construcţiilor în spaţiile cu
- Interzicerea preluarii de ape
expunere mare la inundaţii conform
meteorice in retelele de
Planului de Management al Riscului la
canalizare menajera si reducerea
Inundaţii
presiunii exercitate pe acestea in
caz de precipitatii abundente pe
perioade scurte de timp;
- implementarea sistemului de
canalizare de tip divizor la noile
ansambluri de locuinţe şi/sau
unităţi industriale şi reabilitarea

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 93 Rev. 1

Scenariu climatic Măsuri de adaptare la schimbările prognozate


probabil
Măsuri structurale Măsuri non-structurale
celor cu durată de viaţă depăşită
sau a celor neproiectate
corespunzător;
Montarea de grupuri electrogene
care sa asigure independent
energetica a statiilor de
tratare/pompare/epurare pe
perioada intreruperilor
alimentarii cu energie de la retea
sau bloxarii accesului pentru
interventii.
Ridicarea cotei
amplasamentelor situate in zone
inundabile penste cota de
inundabilitate.

Seceta - reîncărcarea artificială a - o colaborare mai strânsă şi eficientă cu


acviferelor; instituţiile de profil (ANAR, ANM, ISU
etc.) în scopul gestionării adecvate a
- construirea de rezervoare de
riscului de secetă;
stocare suplimentare pentru
creşterea disponibilului de apă - elaborarea de planuri de gestiune a
în situaţii problematice; perioadelor secetoase cu stabilirea de
planuri de aprovizionare prioritară cu
- reducerea pierderilor de apă în
apă şi ierarhizarea restricţiilor în
reţeaua de aducţiune şi
aprovizionarea cu apă.
distribuţie, prin reabilitarea
reţelelor cu o durată de viaţă - elaborarea şi implementarea unor
depăşită; politici de preţuri diferenţiate în funcţie
de folosinţa de sezon şi de resursa
- renuntarea la sursele de apa
disponibilă;
subterane care prezinta atat
riscuri calitative cat si - o colaborare mai strânsă şi eficientă cu
cantitative si utilizarea sursei de instituţiile de profil (MADR) în scopul
apa din Dunare; gestionării adecvate a riscului de secetă,
prin modificarea tipurilor de culturi
- reducerea pierderilor de apă în
agricole şi utilizarea acelora adaptate la
reţeaua de aducţiune şi
cerinţe mai reduse de apă;
distribuţie, prin reabilitarea
reţelelor cu o durată de viaţă - schimbări de comportament în rândul
depăşită; consumatorilor prin încurajarea lor
înspre implementarea de tehnologii noi
de economisire a apei;
- creşterea gradului de informare al
populaţiei în sopul utilizării apei cu
discernământ;
- creşterea gradului de conştientizare a
populaţiei cu privire la problemele de
management a apelor;

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 94 Rev. 1

Scenariu climatic Măsuri de adaptare la schimbările prognozate


probabil
Măsuri structurale Măsuri non-structurale
- creşterea gradului de utilizare a apelor
uzate în unităţile industriale;
- îmbunătăţirea eficienţei de producţie
sau utilizare a resurselor naturale prin
introducerea de tehnologii eficiente, de
ultimă oră (tehnici BAT, Best Available
Techniques);
- identificarea de surse de apă
alternative pentru cerinţele de apă
nepotabilă precum recoltarea apei
pluviale ;
- consolidarea capacităţilor de
monitorizare a consumului de apă;
- creşterea durabilă a capacităţii de
stocare prin înbogăţirea acviferelor
Eroziunea solului Amplasarea conductelor de - o colaborare mai strânsă şi eficientă cu
canalizare la adancimi de max. 4 instituţiile de profil (ANAR, ANM, ISU
m pentru favorizarea etc.) în scopul gestionării adecvate a
interventiilor rapide in caz de riscului de secetă;
avarii;
- elaborarea de planuri de gestiune a
Propunerea, inca din faza de perioadelor secetoase cu stabilirea de
proiectare, a unor conducte cat planuri de aprovizionare prioritară cu
mai flexibile la problemele apă şi ierarhizarea restricţiilor în
geomorfologice (tasari, sufozii); aprovizionarea cu apă.
Amplasarea conductelor de - elaborarea şi implementarea unor
canalizare la adancimi de max. 4 politici de preţuri diferenţiate în funcţie
m pentru favorizarea de folosinţa de sezon şi de resursa
interventiilor rapide in caz de disponibilă;
avarii;
Utilizarea in executie a unor
conducte cu grad de flexibilitate
ridicat;
Vanturi, viscole Propunerea amplasarii unor
grupuri electrogene
independente pentru statiile de
pompare care permit
functionarea automata a
acestora in caz de intrerupere
temporara a electricitatii, etc;
Functionarea independenta a
componentelor sistemului, pana
la interventia operativa;
Montarea de grupuri electrogene
care sa asigure independent
energetica a statiilor de

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 95 Rev. 1

Scenariu climatic Măsuri de adaptare la schimbările prognozate


probabil
Măsuri structurale Măsuri non-structurale
tratare/pompare/epurare pe
perioada intreruperilor
alimentarii cu energie de la retea
sau bloxarii accesului pentru
interventii.
Ridicarea cotei
amplasamentelor situate in zone
inundabile penste cota de
inundabilitate.

3.8. Evaluarea riscului rezidual


Tabel 30.
Risc Rata risc Risc rezidual Costuri Beneficiar
Renuntarea la
sursele de apa
din subteran si
Seceta 9 ridicat 3 scazut captarea din 3 CUP Dunarea Braila
surse de apa de
suprafata –
costuri incluse
in proiect
Precipitatii/viituri/inundatii 4 mediu 3 scazut 1137696 euro
CUP Dunarea
grupuri
Braila/Antreprenorul/
electrogene la
Precipitatii/viituri urbane 6 mediu 4 mediu fiecare statie de Consilii
locale/Electrica S.A
pompare/tratare
1,141,284 euro
Eroziunea solului 4 mediu 4 mediu relining CUP Dunarea Braila
416,787.29
foraje dirijate
1137696 euro
grupuri CUP Dunarea
Vant/viscol 4 mediu 3 scazut electrogene la Braila/Antreprenorul/
fiecare statie de Consilii Locale
pompare/tratare
4. CONCLUZII
In urma studiilor efectuate si pe baza datelor obtinute in urma documentarii impuse de
specificul unor astfel de lucrari, s-a ajuns la urmatoarele concluzii:
- lucrarile din proiect au in vedere extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa
uzata din sistemele si gruparile studiate si nu vor constitui surse de impact major asupra aerului,

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 96 Rev. 1

apelor de suprafata si subterane, vegetatiei si faunei, solului si subsolului si nici asupra asezarilor
umane sau a altor obiective din zona;
- de asemenea, proiectul propune marirea gradului de deservire a populatiei din aceste
localitati;
- prin implementarea proiectului se va realiza astfel un pas important spre alinierea la
legislatia din domeniul protectiei mediului a Uniunii Europene, dar se va face si un nou pas de
asimilare în schema clasică a staţiilor de epurare din România a unor tehnologii performante de
epurare cu eficienţă ridicată şi impact redus asupra factorilor de mediu.
- Sursele de apa propuse in proiect sunt surse sigure conform studiilor hidrogeologice ale
AR, deci nu sunt influentate negativ de scaderea precipitatiilor pe timp de vara. Accesul la apa nu
este direct influentata de cantitatea de precipitatii.
Formele de impact aşteptate apărute ca urmare a schimbărilor climatice proiectate pentru
viitor, nu pot să difere, într-un mod substanţial. Trebuie ţinut cont de faptul că se poate amplifica
impactul negativ al schimbărilor climatice prin aparitia unor poluari accidentale care afecteaza
sursa de apa.
Sistemuele de alimentare cu apa si canalziare, si alte sisteme (ex. Transport) sunt expuse
procesului de încălzire climatică, ca parte a sistemului climatic global. Conform proiecţiilor şi
predicţiilor, se aşteptă o creştere a temperaturilor şi a evapotranspiraţiei în regiune, o scadere a
cantităţilor de precipitaţii, o creştere a numărului cu zile cu precipitaţii abundente şi a intensităţii
precipitaţiilor.
Astfel, creşterea aşteptată a numărului de evenimente cu precipitaţii abundente şi a
intensităţii precipitaţiilor va conduce la creşterea ratei de eroziune în cadrul bazinelor hidrografice,
conducând la creşterea turbidităţii şi alterarea calităţii apelor din punct de vedere fizic. Acest aspect
are impact negativ în procesul de potabilizare a apelor, prin interferenţa cu procesele de
dezinfecţie, prin cheltuieli mai ridicate cu coagulanţii şi manipularea sedimentelor şi prin
supraîncărcarea procesului de funcţionalitate. Precipitaţiile cu intensitate mai mare căzute în
localităţile în care sistemul de canalizare nu este de tip divizor, pot depăşi capacitatea proiectată a
reţelelor de canalizare, conducând la inundaţii urbane prin refulare şi la depăşirea capacităţii
staţiilor de epurare, cu efecte negative asupra chimismului şi proprietăţilor bacteriologice ale
emisarilor.
Creşterea temperaturii apelor va avea consecinţe asupra proprietăţilor fizico-chimice ale
apelor, cu impact mai ales asupra indicatorilor de calitate a apelor (O2 dizolvat, CCO, CBO5). De
asemenea, creşterea temperaturilor va conduce la creşterea cerinţei de apă din partea
consumatorilor.
Analizând rezultatele obţinute se poate spune că:
- proiectul propus are o rezilienţă ridicată în faţă schimbărilor climatice putând susţine în
orizontul de viitor mediu (orizontul anilor 2050) alimentarea cu apă în UAT-urile propuse de
prezentul Proiect desi vulnerabilitatea este relativ mare la schimbările climatice;

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020
Serie de modificare
Cod document: Studiu de schimbari climatice Pag. 97 Rev. 1

- sistemele subterane de alimentare cu apă au o vulnerabilitate ridicată în viitor la scăderea


disponibilului de apă în sezonul cald al anului, atât ca urmare a creşterii evapotranspiraţiei, cât şi
printr-o mai slabă reâncărcare a acviferelor ca urmare a schimbărilor aşteptate.
În aceste condiţii, proiectul propus se consideră a fi oportun, fiind o alternativă viabilă la
sursele existente, vulnerabile la schimbările climatice prognozate şi insuficiente cantitativ,
permiţănd extinderea sistemului de alimentare din Dunare, care are apă de o calitate bună şi în
cantităţi suficiente. În plus, alimentarea dintr-un singur sistem cu apă de bună calitate va limita
costurile de producţie şi cele asociate aspectelor logistice.

Asistență Tehnică pentru pregătirea Aplicației de Finanțare și a Documentațiilor de Atribuire pentru PROIECTUL
REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA, ÎN
PERIOADA 2014-2020