Sunteți pe pagina 1din 4

CURS 1 EPIDEMIOLOGIE

• 1. DEFINIRE. SCOPURILE. DOMENII DE APLICARE.


• Epidemiologia poate transforma medicina din arta de a trata bolile in arta de a
preveni bolile.
• Epi=deasupra, demos=populatie, logos=stiinta.
• Definitie: stiinta medicala care se ocupa de identificarea factorilor de agresiune de
orice natura care actioneaza asupra sanatatii, cu stabilirea mijlocelor si metodelor de
neutralizare ale acestora, precum si cu elaborarea programelor de preventie globala
a sanatatii. Stiinta care studiaza distributia si determinantii bolii in populatiile umane.
• Scopurile: studiile epidemiologice lucreaza cu loturi de persoane (nu cu individul)
reprezentative pentru intreaga populatie, rezutatele obtinute putand fi generalizate
la populatia de referinta.
• Domenii de aplicare:
• -stabilirea etiologiei bolilor infectioase, a factoriilor de risc,
• -cercetarea istoriei naturale a imbolnavirilor,
• -evaluarea influentei a diversi factori asupra sanatatii, in scopul adoptarii de masuri
preventive de promovare a sanatatii,
• -aprecierea starii de sanatate a populatiei,
• -aplicarea de metode epidemiologice, pentru a alege care sunt mai eficiente,
• -evaluarea eficientei si eficacitatii serviciilor de sanatate.
• 2. Caracterul cauzal al unei asociatii.
• Unul din scopurile importante ale epidemiologiei este acela de a contribui la
prevenirea si controlul imbolnavirilor prin descoperirea cauzelor care conduc la
aparitia unei boli sau a modului in care aceste cauze pot fi modificate.
• Cauza unei boli poate fi definita ca: un eveniment, o conditie caractersitica sau o
combinatie de factori care joaca un rol importanat in producerea bolii. Cauza
suficienta, atunci cand produce sau initiaza inevitabil producerea bolii, respectiv
necesara cand boala nu apare in absenta ei.
• Exemplu: in toxinfectiile alimentare, un aliment contaminat (frisca sau maioneza)
este suficient pentru a produce diareea, depistarea agentului cauzal, a Salmonelei
este conditia necesara producerii bolii.
• Asocierea factor de risc-boala:
• -un factor de risc-boala ( M.tuberculosis-tuberculoza)
• -mai multi factori de risc – o boala (fumatul, poluarea aerului, substante cancerigene
ocupationale – cancer bronhopulmonar).
• -un factor de risc – efecte multiple (fumatul produce bronsita cronica, cancer
pulmonar, cardiopatie ischemica).
• Documentarea puterii de asociere factor de rsic-boala.
• Riscul propriu-zis: notiunea de probabilitate exprimata cifric de aparite a unei boli in
prezenta sau absenta factorului de risc.
• Factorul de risc: o conditie sociala, biologica etc dovedita ca este cauza unei boli.
• Factori de protectie: conditie care prin existenta mentine starea de sanatate a unei
populatii (factori comportamentali, factori de mediu, medicamente, vaccinuri).
• Populatia cu risc: succeptibila la o boala determinata mai ales de cauze genetice si
ereditare.
• Polulatia tinta: populatia in care boala este frecventa si din care se va extrage loturile
de lucru.
• 3. Epidemiologia bolilor infectioase.
• Procesul epidemiologic: definit ca totalitatea fenomenelor biologice, socio-
economice si de mediu ambiental care intervin in aparitia si evolutia particulara a
unei boli cu extindere populationala. Este un fenomen biosocial cu doua compnente,
compnenta biologica este procesul infectios iar compnenta sociala este populatia
receptiva care traieste in conditii favorabile extinderii bolii.
• Factorul de infectie reprezinta locul (tesutul sau organul) unde se exprima interelatia
intre agentul patogen si organismul supus agresiunii acestuia.
• Focarul epidemic este reprezentat de spatiul unde se afla sursa de agent patogen pe
care il posate disemina, existand riscul de a ajunge la organismele receptive din
arealul focarului, cu producere de noi cazuri.
• Sursele de germeni:
• -umane, bolnavi si purtatori,
• -extraumane, animale si vectori.
• 1. Omul bolnav:
• -secretii nazofaringiene pentru gripa, difterie, tuse convulsiva, scarlatina,
• -facale si produse de varsaturs – febra tifoida si paratifoida, toxinfectii alimentare,
holera, hepatita A si E, poliomelita,
• -sange- SIDA, hepatita B,C,D,G, tifos exantaematic.
• 2. Surse extraumane:
• -porcul domestic: bruceloza, leptospire, salmoneza, antrax, teniaza, trichineloza,
• -caine: rabie, leptospira, bruceloza, hemitiaza,
• -lupul si vulpea: rabie
• Atropode: capusa: encefalite, tularemia, paduchele de corp: tifosul exantematic.
• Caile de transmisie sunt: aerul, apa, solul, alimente, mana, vectori paivi (musca,
furnicile, gandacul de bucatarie).
• Preventia si controlul bolilor infectioase: includ un asamblu de masuri ghidate dupa
obectivele unor activitati denumite activitati antiepidemice si care pot fi
preventionale sau de combatere.
• Programele preventionale includ programe preventionale
• -preventie generala:
• -suprageherea grupurilor de risc,
• -igienizare cotidiana,
• -decontaminare profilactica,
• -dezinsectie, deratizare profilactica.
• -preventie speciala:
• -antibiotice,
• -antivirale,
• -imunglobuline standard.
• -preventie specifica:
• -vaccinuri,
• -imunglobuline specifice.
• Activitatea antiepidemica de combatere are scopul de a limita si lichida focarul.
Ancheta epidemiologica care permite stabilirea diagnosticului de boala infectioasa.
Carantina restrictionarea regimului de activitati a persoanelor sanatoase care au fost
expuse unui contact infectant, in scopul prevenirii, extinderii bolii. Controlul bolilor
infectioase se desfasoara in 3 faze, reducerea, eliminarea si eradicarea incidentei
unei boli transmisibile.
• 4. Caracteristicele epidemiologiei bolilor cronice.
• De cele mai multe ori lipseste cunoasterea unui agent cauzal.
• Intre factorii care expica frecventa si distributia bolilor intr-o populatie pot exista
relatii de tip antagonist sau relatii de tip aditiv sau multiplicativ.
• Intre factori exista interactiune care are efecte diferite in raport cu bolnavul.
• Perioada de latenta relativ mare.
• Debutul bolii cronice este dificil de reperat in timp.
• Exista un efect de diferentiere exercitat de factori concomitent asupra incidentei si
evolutiei bolii cronice.
• Anchete epidemiologice.
• Pot fi folosite in descrierea sanatatii si investigarea relatiilor intre factorul de ris si
boala, dupa obiectivul investigatiei epidemiologice, sunt:
• -descriptive,
• -analitice,
• -experimentale.
• Studiile descriptive si analitice sunt investigatii observational.
• Anchetele descrptive descriu populati tinta din punct de vedere al unor caracteristici.
Ele pot fi grupate in 1. caracteristici personale ale membrilor colectivitatii (varsta, sex,
TA sistolica, colesterolemie etc), 2. carceristici temporale: distributia temporala a
bolilor si a facorilor de risc 3. caracteristici spstiale: distributia spatiala a bolilr si a
factorilor de risc. Se pot astfel face estimari de parametrii la tot lotul studiat.
Estimarea este cu atat mai precisa cu cat esantionul este mai mare.
• Aplicatii ale anchetelor epidemilogice descriptive:
• -evaluarea starii de sanatate a populatiei.
• -planificarea resurselor necesare in domeniul sanatatii populationale.
• -monitorizarea starii de sanatate.
• -elaborare de programe – actiuni.
• Este important din punct de vedere epidemiologic distributia bolilor in functie de
varsta persoanelor, care boli sunt mai frecvente pe sexe (la femei- boli endocrine,
diabet zaharat, afectiunile colecistului, calculoze, tumori benigne, la barbati – boala
ilceroasa, herniile, accidentele, ateroscleroza, cancerul bronhopulnoar).
• Sunt importante caracteristici sociale personale: locul nasterii, obiceiuri, modele
culturale, categorie sociala, stare civila.