Sunteți pe pagina 1din 6

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ

VETERINARĂ ,,ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonator științific,
Asist. univ. dr. Nistor Emilian Cătălin
Absolvent,
Divile Iulia-Bianca

Anul
-2019-

1
Optimizarea mărimii si structurii unei baze furajere

Autor: Divile Iulia-Bianca

Îndrumător: Asist. univ. dr. Cătălin Emilian NISTOR

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară ,,Ion Ionescu de la Brad “ din Iași, Facultatea de
Zootehnie, Aleea M. Sadoveanu Nr 3. 700490 Iași, România

REZUMAT
Baza furajeră reprezintă cel mai însemnat mijloc de creştere a eficienţei economice în
sectorul zootehnic. Organizarea bazei furajere şi asigurarea în cantităţi sufuciente şi în proporţii
necesare a nutreţurilor este condiţia principală a îmbinării raţionale a ramurilor de producţie
vegetală cu cele de producţie animală, contribuind astfel la sporirea producţiei globale în
agricultură, la folosirea mai intensivă a pământului ca mijloc principal de producţie (ANGHEL
GH., 1975).
Baza furajeră nu este un scop în sine, ci un mijloc pentru sporirea producţiei animaliere,
reclamată la rândul ei de cerinţele de consum ale populaţiei
Tendinţa actuală de intensificare a producţiei în agricultură, ca urmare a progresului
tehnic care intervine cu maşini şi utilaje de mare capacitate şi cu noi procedee tehnologice
adaptate acestora, dă o nouă orientare corespunzătoare şi în dezvoltarea bazei furajere (CAPŞA
I., 1985).
Furajul constituie unul din pilonii de bază ai producţiei zootehnice. De cantitatea şi mai
ales de calitatea furajului depinde satisfacerea cerinţelor nutriţionale ale organismului animal şi
în ultimă istanţă nivelul de producţie al acestuia (D.TUDORAN, L.TAMAS, 1997).
Punerea în valoare a masei verzi spontane sau cultivate, nu poate fi făcută decât prin
intermediul animalelor ierbivore, astfel obţinându-se produse de o mare valoare alimentară,
industrială sau în cazul animalelor de tracţiune, energie biologică.
Furajele reprezintă totalitatea produselor de origine vegetală, animală, minerală sau de
sinteză, folosite în hrana animalelor care determină asigurarea funcţiilor vitale ale acestora şi
punerea în valoare a potenţialului lor productive.
Cuvinte cheie: furaj, producție, consum, bază furajeră, hrană

2
CAPITOLUL I

Optimizarea rațiilor animaliere

1.1CERCETĂRI REFERITOARE LA OPTIMIZAREA ALIMENTAŢIEI


VACILOR DE LAPTE

Taurinele prezintă importanţă economică deoarece furnizează un volum mare şi divers


de producţii şi produse necesare consumului populaţiei dar şi materie primă pentru industria
prelucrătoare. Astfel, pe plan mondial, taurinele asigură peste 95% din producţia de lapte, circa
30% din producţia de carne şi peste 96% din producţia de piei utilizate ca materie primă în
industrie. La acestea se adaugă şi alte subproduse folosite în industria uşoară sau la realizarea
diferitelor preparate furajere concentrate.
Problema creşterii şi managementul vacilor de lapte în exploataţiile private de tip
familial, prezintă o importanţă deosebită, atât pe plan mondial cât şi naţional, deoarece realizarea
unor producţii sporite de lapte şi carne, la costuri minime pe unitatea de produs, creează
posibilitatea creşterii nivelului de trai.
Necesitatea acestei teze este dată de situaţia existentă la nivel naţional în ceea ce
priveşte creşterea şi exploatarea vacilor de lapte. În România, peste 90% din efectivul de vaci de
lapte se regăseşte în exploataţii private de mici dimensiuni (1- 2 vaci) care au o dotare tehnică
deficitară şi practică o furajare ce nu ţine cont de cerinţele nutritive ale vacilor în diferite stadii
fiziologice, cu raţii dezechilibrate din punct de vedere energo- proteic şi vitamino- mineral.
Producţia medie anuală de lapte obţinută în aceste condiţii este de aproximativ 3300 kg/
vacă fiind cu 50- 60% mai mică faţă de cea obţinută în Uniunea Europeană. Producţiile obţinute
au un pronunţat caracter sezonier şi sunt folosite pentru consumul familial, numai o mică parte
ajungând pe piaţă sau la centrele de preluare şi prelucrare a laptelui din zonă. Aceste producţii
reduse se datorează în mare parte exploatării necorespunzătoare a vacilor de lapte, a
cunoştinţelor profesionale insuficiente a majorităţii fermierilor în ceea ce priveşte practicarea
unei tehnologii adecvate (adăpost, furajare, îngrijire).
De asemenea , rolul pe care îl joacă furajarea raţională asupra producţiei cantitative şi
calitative de lapte şi implicit, asupra costului de producere a laptelui, ştiut fiind faptul că
furajarea este factorul cu influenţe directe asupra producţiei de lapte şi în final, asupra eficienţei
economice.

3
1.2. Principii in organizarea ratiilor
Cu ajutorul tabelelor de norme se stabileste mai intai necesarul de hrana pentru animalul
a carui ratie urmeaza sa se intocmeasca. Norma se stabileste in U.N., A.D. sau P.D., saruri
minerale (in special Ca si P) si vitamine. Dupa ce s-a stabilit necesarul de hrana se trece la
stabilirea nutreturilor care vor intra in ratie, tinand seama de posibilitatiile gospodariei si de
cerintele animalului.

Se trece apoi la alcatuirea propriu-zisa a ratiei, cand se stabileste cantitatea in care va


intra fiecare nutret. Cunoscand valoarea nutritiva a fiecarui nutret se calculeaza valoarea nutritiva
a fiecarui nutret se calculeaza valoarea nutritiva a cantitatiilor inscrise. Apoi prin tatonari, se
micsoreaza sau se maresc cantitatiile din unele nutreturi, pana cand se obtine o ratie, care sa
satisfaca necesarul de hrana si sa indeplineasca conditiile mentionate anterior. In orice ratie se
introduc mai intai nutreturiile de baza dupa care se completeaza cu celelalte in scopul
completarii ratiei.

Pentru ca ratia sa fie considerata buna, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :

Sa fie completa, adica sa contina toate substantele nutritive necesara animalului pentru
care este destinata. Substantele nutritive trebuie sa se gaseasca intr-un anumit raport unele fata de
altele. In aceasta directie intereseaza in primul rand raportul in care se gasesc substantele azotate
fata de cele neazotate, cunoscut sub numele de “raport proteic” sau “raport nutritiv”.

Sa fie satioasa,adica sa aiba un asemenea volum,care sa asigure animalului senzatia de


satul, fara insa a-I incarca prea mult tubul digestiv.

Sa fie gustoasa. Pentru ca ratia sa fie consumata cu placere , ea trebuie sa fie alcatuita
din cat mai multe nutreturi de buna calitate.

Ratia trebuie sa fie de buna calitate, adica sa nu contina nutreturi alterate sau toxice care
sa dauneze sanatatii si nici nutreturi care sa influenteze in rau calitatea produselor obtinute.

Sa fie economica. Pentru aceasta trebuie folosite la maxim nutreturile ieftine produse in
gospodarie, reducandu-se cat mai mult consumul de concentrate.

Pentru alcatuirea corecta a ratiei trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele :

Sa se cunoasca unitatiile de masura ale valorii nutritive si modul de utilizare al tabelelor


ce cuprind aceste valori.

Sa se inteleaga fondul normelor de alimentatie si sa se cunoasca modul de utilizare al


tabelelor de norme.
4
Dupa ce ratia a fost completata se trece la verificarea ei

Se cerceteaza mai intai daca valoarea corespunde cu necesarul stabilit prin norma.

Nu se admite ca voaloarea ratiei sa fie sub necesarul stabiulit prin norma, dar se admite o
depasire cu pana la 10%.

Pentru a putea intocmi ratii pentru diferitele specii si categori de animale, se vor folosi
tabelele de norme prezentate, precum si tabelele ce contin valoarea nutritiva a principalelor
nutreturi folosite in hrana animalelor.

5
Bibliografie

1. Baia Gh., 1965 – Bazele moderne ale alimentatiei, Ed. Agro-Silvica, Bucuresti
2. . Salajan Gh., Ludmila Mosolova, 1990 – Tehnica optimizarii hranei la animalele de
ferma, Ed. Ceres, Bucuresti.
3. http://www.uaiasi.ro/ro/files/doctorat/2011/2011_iul_Radu_Raluca_Elena_ro.pdf
4. 5. Hatieganu V., Zoe Morar (Dancea), 1976, 1978, 1984 – Lucrari practice la bazele
nutritiei si controlul sanitar-veterinar al furajelor, Tipo Agronomia, Cluj-Napoca.
5. Dancea Zoe, 2002 – Nutritia animalelor domestice. Plante de nutret. Plante toxice. Ed.
AcademicPres, Cluj-Napoca