Sunteți pe pagina 1din 19

Tema 10: Proiectarea tridimensională 93

10.1. Conceperea şi
vizualizarea 3D

10.1.1. Conceperea tridimensională a proiectelor


Definirea obiectelor tridimensionale cu ajutorul aplicaţiei AutoCAD
oferă o notă de realism desenelor. Astfel, programul oferă posibilitatea
definirii a trei tipuri majore de obiecte 3D:
Wireframe: oferă posibilitatea desenării obiectelor tridimensionale cu ajutorul unor
segmente de dreaptă. Obiectele create asfel nu vor avea nici volum, nici
greutate, dar sunt deosebit de folositoare în fazele iniţiale ale creării
unui desen tridimensional.
Suprafeţele: oferă posibilitatea creării unor obiecte neobişnuite. Acestea vor putea
„ascunde“ alte obiecte, însă nu au volum;
Solidele: aşa cum spune şi numele, oferă posibilitatea simulării complete a unor
corpuri tridimensionale, cu masă şi volum.

10.1.2. Vizualizare 3D
Programul oferă multe opţiuni de vizualizare a obiectelor 3D
definite de către utilizator. Acestea pot fi accesate prin intermediul
meniului derulant TOOLS > 3D VIEWPOINTS. Se recomandă, totuşi,
pentru accesarea mai rapidă, crearea unei bare de comenzi cu numele
VIEWPOINTS, care să conţină aceste comenzi. În tabelul următor, sunt
prezentate opţiunile principale de vizualizare a desenului, în cadrul
programului AutoCAD.

Nume Pictograma Scop


Top view Vizualizarea de deasupra obiectului.
Bottom view Vizualizarea de dedesubtul obiectului.
Left view Vizualizarea obiectului din partea stângă.
Right view Vizualizarea obiectului din partea dreaptă.
Back view Vizualizarea obiectului din spate.
SW Oferă posibilitatea vizualizării obiectului pe diagonală, dintr-o
isometric poziţie echivalentă sud-vestului acestuia.
SE Oferă posibilitatea vizualizării obiectului pe diagonală, dintr-o
isometric poziţie echivalentă sud-estului acestuia.
NE Oferă posibilitatea vizualizării obiectului pe diagonală, dintr-o
isometric poziţie echivalentă nord-estului acestuia.
NW Oferă posibilitatea vizualizării obiectului pe diagonală, dintr-o
isometric poziţie echivalentă nord-vestului acestuia.
TEMA 10 CAD
Programul oferă, de asemenea, posibilitatea definirii unor viewpoints
94 personalizate, prin intermediul ferestrei VIEWPOINT PRESETS
(accesată pe calea VIEW > 3D VIEWPOINT > SELECT). Fereastra
(Fig 10.1) oferă posibilitatea stabilirii precise a punctului din care va fi
vizualizat desenul, prin introducerea coordonatelor necesare sau prin
rotirea celor două cadrane. În tabelul alăturat figurii 10.1., sunt prezentate
câteva repere pentru definirea unui nou punct de vizualizare.

Fig. 10.1.

10.2. Desenarea în 3D

10.2.1. Desenarea în 3D a obiectelor ordinare


În această parte a temei, va fi prezentat modul de lucru pentru
obţinerea unor obiecte 3D simple, cu ajutorul programului AutoCAD.
Pentru a începe desenarea obiectelor, va fi necesară activarea barei
SURFACES (Fig. 10.2), prin metodele discutate la temele anterioare.
Aceasta oferă acces uşor la cele mai simple modele tridimensionale.
După desenarea oricăruia dintre obiectele următoare, se va tasta
comanda HIDE în fereastra de comandă, pentru vizualizarea corectă a
acestora.

10.2.2. Coordonatele UCS


Comanda are rolul de a ajuta utilizatorul să definească un sistem de
axe de coordonate diferit de cel introdus de către program (WCS). Poate
fi activată fie prin apăsarea butonului UCS de pe bara de instrumente
STANDARD, fie pe calea meniului derulant TOOLS > UCS. Oricare ar
fi calea de activare, programul oferă următoarele opţiuni:
Proiectarea tridimensională

95
Nume Scop
Introduce sistemul de coordonate iniţial, cu axa OX orizontală, OY
World
verticală şi originea în (0,0).
Aliniază sistemul de coordonate la un obiect dat. De exemplu, pentru
Object o dreaptă, va alege orientarea acesteia drept dreapta OX, cu originea în
punctul de început al dreptei.
Face Aliniază sistemul de coordonate la una dintre feţele unui obiect 3D.
View Aliniază sistemul de coordonate la vederea curentă.
Origin Utilizatorul poate specifica coordonatele unei noi origini.
Z Axis
Se specifică direcţia în care axa OZ este pozitivă.
Vector
Se vor introduce coordonatele a trei puncte: primul rând de puncte va
3 Points simboliza originea, cel de-al doilea – orientarea axei OX, iar cel de-al
treilea – orientarea axei OY.
Păstrează originea curentă a sistemului; axele OY şi OZ vor fi rotite în
X
jurul axei OX, la un unghi introdus de la tastatură.
Păstrează originea curentă a sistemului; axele OX şi OZ vor fi rotite în
Y
jurul axei OY, la un unghi introdus de la tastatură.
Păstrează originea curentă a sistemului; axele OY şi OX vor fi rotite în
Z
jurul axei OZ, la un unghi introdus de la tastatură.
Salvarea unui sistem de axe de coordonate definit de utilizator se face
pe calea TOOLS > UCS > NAMED UCS, comandă ce va deschide
fereastra UCS CONTROL. În cadrul acestei ferestre, se poate salva
sistemul de coordonate, sub un nume de maximum 255 de caractere,
pentru a putea fi utilizat mai târziu. Activarea sistemului de coordonate
(de exemplu, pentru un alt sistem de axe) se face pe aceeaşi cale.

10.3. Desenarea cu
obiecte 3D

10.3.1. Desenarea suprafeţelor

Desenarea unei suprafeţe între două linii curbe


RULED SURFACE Pentru desenarea unei suprafeţe între două linii curbe, se va folosi
comanda RULESURF, activată fie prin selectarea butonului de pe
bara de comenzi SURFACES, fie prin scrierea comenzii RULESURF
în fereastra de comandă. Pentru executarea comenzii este necesar ca
în desen să fie trasate, în prealabil, cele două curbe, între care se va
desena noua suprafaţă. Astfel, după activarea comenzii, programul va
cere utilizatorului să selecteze din desen cele două curbe între care va fi
desenată noua suprafaţă.
TEMA 10 CAD
96

Fig. 10.2.

Desenarea unei suprafeţe de revoluţie


REVOLVED SURFACE Permite desenarea unei suprafeţe de revoluţie, pornind de la un obiect
simplu (o linie, un arc de cerc, un cerc, o elipsă sau un arc de elipsă). Se
activează asemănător comenzii anterioare, folosind butonul REVOLVED
SURFACE sau prin introducerea comenzii REVSURF în fereastra de
comandă. Înainte de activarea comenzii, este necesar ca în desen să
apară deja obiectul care va defini suprafaţa de revoluţie şi axa de rotaţie
pentru acesta (de obicei o dreaptă).
Astfel, paşii ce trebuie urmaţi sunt:

- activarea comenzii;
- selectarea obiectului ce va defini suprafaţa de revoluţie şi axa de rotaţie pentru
acesta;
- Start angle <0>: se va introduce valoarea unghiului de la care se va începe
rotaţia obiectului;
- Included angle (+=ccw, -=cw) <Full circle>: se va introduce valoarea unghiului
pentru care se va face rotaţia, precedat de semnul “+”, pentru rotaţie în sensul acelor
de ceasornic, sau de semnul “–”, pentru a roti obiectul în sensul invers acelor de
ceasornic.

În figura următoare este prezentată obţinerea unei suprafeţe de rotaţie folosind un arc
de cerc şi o dreaptă ca axă de rotaţie.
Proiectarea tridimensională

97

Fig. 10.3.

BOX Comanda permite introducerea elementelor definitorii pentru


construcţia unui paralelipiped dreptunghic sau, dacă coordonatele şi
datele introduse de utilizator o permit, pentru construcţia unui cub. Pentru
activarea comenzii, se va utiliza fie butonul BOX de pe bara SURFACES,
fie se va apela calea: DRAW> SURFACES > 3D SURFACES, caz
în care se va deschide fereastra 3D OBJECTS (Fig. 10.4.). Aceasta
oferă posibilitatea apelării comenzii printr-un singur clic pe pictograma
dorită (în figură, aceasta este deja selectată).

Fig. 10.4.
TEMA 10 CAD
După activarea comenzii prin oricare dintre aceste opţiuni, programul
98 va cere utilizatorului o serie de date.

Specify corner of box: se va introduce colţul din stânga jos al bazei paralelipipedului.
Specify length of box: se va introduce lungimea corpului de-a lungul axei OX.
Specify width of box or [Cube]: se va introduce lungimea corpului de-a lungul axei OY
sau opţiunea Cube (în acest caz, programul va construi un cub, folosind
valoarea introdusă ca lungime de-a lungul axei OX, pentru toate laturile
acestuia).
Specify height of box: se va specifica lungimea corpului de-a lungul axei OZ.
Specify rotation of box around the Z axis: se va introduce unghiul de rotaţie a
cubului faţă de axa OZ. Se va introduce valoarea 0, dacă nu se doreşte
rotirea cubului.

După introducerea tuturor datelor necesare, programul va afişa


obiectul desenat, putându-se trece mai departe, la desenarea altor
corpuri.
Pyramid Pentru desenarea unei piramide cu ajutorul comenzii PYRAMID, fie se
activează butonul cu acelaşi nume de pe bara de instrumente PYRAMID,
fie acesta se alege din fereastra 3D OBJECTS. Programul poate desena
atât piramide cu baza dreptunghiulară, cât şi triunghiulară. Vârful
piramidei poate fi un punct, un patrulater sau un triunghi.
În continuare, vor fi prezentate opţiunile oferite de program pentru
desenarea unei piramide, în ordinea apariţiei lor.

Specify rst corner point for base of pyramid: utilizatorul va introduce


coordonatele în spaţiu ale primului punct al bazei piramidei.
Specify second corner point for base of pyramid: utilizatorul va continua
introducerea coordonatelor bazei piramidei, prin specificarea celui de-al
doilea punct.
Specify third corner point for base of pyramid: se va continua cu introducerea
coordonatelor pentru baza piramidei.
Specify forth corner point for base of pyramid or Tetrahedron: se
va introduce fie cel de-al patrulea punct al bazei, pentru o piramidă
dreptunghiulară, fie caracterul T, pentru obţinerea unui tetraedru.

În cazul introducerii caracterului T de la tastatură, programul va


oferi următoarele două opţiuni: Specify apex point of pyramid, care
oferă posibilitatea închiderii piramidei printr-un punct care desemnează
coordonatele vârfului, cu alte cuvinte înălţimea piramidei sau
introducerea comenzii TOP, care permite închiderea piramidei printr-un
triunghi. În acest al doilea caz, programul va mai solicita introducerea
a trei coordonate.
În cazul introducerii celui de-al patrulea punct, programul va afişa
Proiectarea tridimensională

opţiunile: Specify apex point of pyramid (înălţimea piramidei) sau


RIDGE/TOP, unde RIDGE semnifică închiderea piramidei printr-o 99
pantă (programul va cere introducerea a încă două puncte), iar TOP
semnifică închiderea printr-un alt dreptunghi, deci introducerea a încă
patru coordonate.
În figura 10.5. sunt prezentate câteva tipuri de piramide obţinute cu
ajutorul comenzii PYRAMID.

Fig. 10.5.

Cone Comanda permite desenarea conurilor întregi sau a trunchiurilor de con.


Aceasta poate fi apelată fie prin apăsarea butonului CONE de pe bara de
instrumente SURFACES, fie prin fereastra 3D OBJECTS. Astfel, după
activarea comenzii, programul va cere următoarele informaţii:
Specify center point for base of cone: programul va cere coordonatele centrului
cercului ce formează baza conului.
Specify radius for base of cone or [Diameter]: utilizatorul va introduce fie raza
bazei, fie diametrul acesteia.
Specify radius for top of cone or [Diameter]: se va introduce fie raza, fie
diametrul cercului bazei mici a trunchiului de con, fie valoarea 0, caz în
care se va obţine un con complet.
Specify height of cone: se va introduce înălţimea conului sau a trunchiului de con.
Enter number of segments for surface of cone <16>: utilizatorul va specifica
cât de precisă să fie desenarea suprafeţei laterale a conului, în sensul
netezirii acesteia prin desenarea mai multor generatoare.

În figura 10.6. sunt prezentate un con şi un trunchi de con, desenate


cu ajutorul programului AutoCAD.
TEMA 10 CAD
100

Fig. 10.6.

SPHERE Permite desenarea foarte uşoară a unei sfere. Activarea comenzii se


poate face direct din fereastra 3D OBJECTS sau prin apăsarea butonului
SPHERE, de pe bara SURFACES. Programul va solicita următoarele
elemente ale sferei:
Specify center point of sphere: se vor introduce coordonatele spaţiale ale punctului ce
reprezintă centrul sferei.
Specify radius of sphere or [Diameter]: se va introduce fie raza, fie caracterul D,
urmat de apăsarea tastei ENTER şi de introducerea diametrului sferei.
Enter number of longitudinal segments for surface of sphere<16>: se va
introduce numărul de linii longitudinale ce construiesc conturul sferei;
un număr mai mare va reprezenta o sferă mai bine conturată.
Enter number of latitudinal segments for surface of sphere <16>: este
asemănătoare comenzii anterioare, are acelaşi scop, dar se va specifica
numărul de segmente ce construiesc latitudinea sferei.

În figura 10.7., este reprezentată o sferă, pentru care s-au specificat


100 de segmente longitudinale şi 100 de segmente latitudinale.
Proiectarea tridimensională

101

Fig. 10.7.

DOME Pentru construirea unei semisfere superioare, se va apela comanda DOME, fie
prin fereastra 3D OBJECTS, fie prin apelarea butonului DOME, de pe bara de instrumente
SURFACES. Coordonatele cerute pentru construirea acestui obiect sunt foarte asemănătoare cu cele
cerute în cazul sferei. Astfel:

Specify center point of dome: se vor introduce coordonatele centrului cercului ce


formează baza semisferei.
Specify radius of dome or [Diameter]: ca şi în cazul sferei, se va specifica fie raza,
fie diametrul corpului.
Enter number of longitudinal segments for surface of dome <16>: are
acelaşi scop, ca şi în cazul sferei.
Enter number of latitudinal segments for surface of dome <16>: acelaşi
scop, ca şi în cazul sferei.

În figura 10.8., este prezentată o semisferă superioară, pentru care s-au


folosit 100 de segmente longitudinale şi 100 de segmente latitudinale.
TEMA 10 CAD
102

Fig. 10.8.

DISH Această comandă va desena un corp, asemănător celui obţinut cu


ajutorul comenzii DOME, cu diferenţa că, de această dată, baza (cercul)
va fi deasupra (semisfera inferioară). Comanda este accesată fie prin
fereastra 3D OBJECTS, fie prin apelarea butonului DISH de pe bara
de instrumente SURFACES. Astfel, comenzile vor fi:

Specify center point of dome: se vor introduce coordonatele centrului cercului ce


formează baza semisferei.
Specify radius of dome or [Diameter]: ca şi în cazul sferei şi al semisferei superioare,
se va specifica fie raza, fie diametrul corpului.
Enter number of longitudinal segments for surface of dome <16>: are
acelaşi scop, ca şi în cazul sferei şi al semisferei superioare.
Enter number of latitudinal segments for surface of dome <16>: acelaşi
scop, ca şi în cazul sferei şi al semisferei superioare.

În figura 10.9. este reprezentată o semisferă inferioară, pentru care s-a folosit
acelaşi număr de segmente, ca şi în cazul semisferei superioare.
Proiectarea tridimensională

103

Fig. 10.9.

TORUS Această comandă permite utilizatorului să deseneze un profil tor. Poate


fi accesată în cadrul ferestrei 3D OBJECTS sau prin apăsarea butonului
TORUS de pe bara de instrumente SURFACES. În figura 10.10, sunt
reprezentate elementele constructive ale obiectului.

Fig. 10.10.
TEMA 10 CAD
Astfel, după activarea comenzii, programul va solicita următoarele
104 caracteristici ale corpului:

Specify center point of torus: se vor introduce coordonatele centrului cercului ce


defineşte torul.
Specify radius of torus or [Diameter]: se va introduce raza torului sau diametrul
acestuia.
Specify radius of tube or [Diameter]: se va introduce raza sau diametrul tubului ce
constituie corpul torului.
Specify number of segments around tube circumference <16>: asemenea
sferei, se va introduce numărul de drepte ce vor fi folosite pentru a
construi circumferinţa tubului.
Specify number of segments around torus circumference <16>: se va introduce
numărul de drepte ce vor fi folosite pentru a construi circumferinţa
torului.

În figura 10.11, este prezentat un tor, pentru netezirea căruia s-au


folosit 100 de linii pentru circumferinţa tubului şi 100 de linii pentru
circumferinţa torului. În figură, se poate observa că torul poate fi obţinut
într-un mod asemănător comenzii DONUT, dar în spaţiul 3D.

Fig. 10.11.
Proiectarea tridimensională

10.3.2. Desenarea solidelor 105


Pentru a începe desenarea corpurilor, va trebui activată bara SOLIDS
(Fig 10.10.). Cu ajutorul acestui set de comenzi, vor putea fi create
corpuri ce prezintă masă, volum şi pentru care se pot face modificări
complexe.
Pentru toate obiectele tridimensionale, în construcţia cărora intră
suprafeţe curbate, AutoCAD-ul recomandă întâi specificarea unei
constante globale, egală cu numărul de drepte ce vor fi folosite pentru a
defini aceste suprafeţe. Astfel, în fereastra de comandă se va introduce
comanda ISOLINES, urmată de introducerea valorii în dreptul
mesajului New value for ISOLINES <4>. Pentru exemplele
din această temă, se va folosi valoarea 50.

BOX Comanda permite definirea unui paralelipiped. Se activează pe calea


DRAW > SOLIDS > BOX sau prin apăsarea butonului BOX, de pe
bara de instrumente SOLIDS. Opţiunile oferite vor fi:

Center/<Corner of box> <0,0,0>: se poate specifica fie centrul paralelipipedului, fie


primul colţ al dreptunghiului ce constituie baza acestuia în planul XY.

Dacă au fost introduse coordonatele primului colţ,


Specify corner or [Cube/ length]:

opţiunile sunt:
– coordonatele celui de-al doilea colţ în acelaşi plan, apoi înălţimea
corpului, construcţia încheindu-se aici.
– specificarea lungimii (length), după care programul va cere înălţimea
şi lăţimea corpului, construcţia încheindu-se aici.
– opţiunea CUBE, programul va cere doar lungimea şi va trasa un
cub.

Dacă au fost introduse coordonatele centrului,


Specify corner or [Cube/length]:

opţiunile vor fi:


Specify Corner: introducerea unui colţ, apoi programul va trasa în continuare singur
corpul.
Cube: va fi introdusă lungimea, iar programul va trasa singur corpul.

SPHERE Calea de activare este DRAW > SOLIDS > SPHERE sau butonul
SPHERE, de pe bara de instrumente SOLIDS. Permite desenarea unei
sfere. Opţiunile oferite sunt:
Specify center of sphere: Se va introduce centrul sferei în coordonate spaţiale.
TEMA 10 CAD
Specify radius of sphere or [Diameter]: se va introduce fie raza, fie diametrul
106 sferei.
În figura 10.12, este reprezentată o sferă obţinută cu ajutorul acestei
comenzi.

Fig. 10.12.

CYLINDER Comanda poate fi activată fie pe calea DRAW> SOLIDS > CYLINDER,
fie prin apăsarea butonului cu acelaşi nume, de pe bara de instrumente
SOLIDS. Permite desenarea unui cilindru. După activarea comenzii,
variantele pentru definirea cilindrului sunt:

Specify center point for base or [ELLIPTICAL]: Se vor introduce fie coordonatele
centrului bazei cilindrului, dacă acesta este un cerc, fie se va alege
opţiunea ELLIPTICAL, semnificând definirea bazei cilindrului drept
elipsă. Dacă s-a ales prima variantă, se va introduce raza cercului, altfel
se vor folosi opţiunile cunoscute pentru definirea unei elipse.
Specify height of cylinder or [Center of other base]: se va introduce
înălţimea cilindrului sau centrul cercului ce formează celălalt capăt al
acestuia.
Proiectarea tridimensională

În figura 10.13, este prezentat rezultatul folosirii acestei comenzi 107


pentru definirea a doi cilindri.

Fig.10.13.

CONE Comanda poate fi activată fie pe calea DRAW> SOLIDS > CONE,
fie prin apăsarea butonului cu acelaşi nume, de pe bara de instrumente
SOLIDS. Foloseşte la definirea unui con, iar comenzile sunt:

Specify center point for base of cone or [ELLIPTICAL]: Asemenea


comenzii CYLINDER, se va alege tipul bazei conului şi se vor introduce
coordonatele necesare.
Specify height of cone or APEX: Se va introduce fie înălţimea conului, fie coordonatele
vârfului acestuia.
TEMA 10 CAD
108
În figura următoare, sunt prezentate câteva tipuri constructive
obţinute prin folosirea acestei comenzi.

Fig.10.14.

TORUS Calea de activare este: DRAW > SOLIDS > TORUS sau butonul cu
acelaşi nume. Se va folosi la desenarea unui tor solid. Opţiunile oferite
de program pentru definirea acestuia sunt:

Specify center of torus <0,0,0>: se va specifica centrul torului.


Specify radius of torus or [Diameter]: se va introduce fie raza, fie diametrul
torului.
Specify radius of tube or [Diameter]: se va introduce fie raza, fie diametrul tubului
torului.
Proiectarea tridimensională

În figura următoare, sunt exemplificate două moduri de construcţie 109


a unui tor.

Fig.10.15.

10.4. Vizualizarea
„umbrită“
a proiectelor 3D
Aplicaţia AutoCAD oferă posibilitatea vizualizării „umbrite“ a
obiectelor, prin poziţionarea în spaţiu a unei surse de lumină. În cadrul
aplicaţiei, obiectele umbrite pot fi editate şi pot fi salvate în această
stare. Pentru a activa comanda, se va tasta în fereastra de comandă
instrucţiunea: SHADE MODE sau se va apela comanda, prin intermediul
căii VIEW > SHADE. Opţiunile oferite de program sunt următoarele:

Nume Scop
2D Wireframe Readuce desenul la forma iniţială.
Hidden Este echivalentul comenzii HIDE.
Flatshaded Creează blocuri de culoare între feţele poligonului.
Gourand shaded Creează blocuri de culoare, în mod special pentru suprafeţe curbe.
Flat shaded,
Este folosită la editarea obiectelor umbrite.
Edges ON
Gourand
Este folosită, de asemenea, la editarea obiectelor umbrite, prin combinarea
shaded, Edges
WIREFRAME cu modul GOURAND.
ON
TEMA 10 CAD
110 10.5. Dezvoltări
posibile ale procesului
de modelare în 3 D

Feedback-ul este o componentă foarte importantă a lucrului, fiind


una dintre cele mai eficiente metode de îmbunătăţire a soluţiei desktop
AutoCAD. Programul permite contactul permanent între utilizator şi
compania producătoare, dar şi între utilizatori, prin intermediul unui
centru de comunicare virtual. Astfel, a fost creată una dintre cele mai
mari comunităţi tehnice virtuale, în cadrul căreia atât utilizatorii aflaţi
la început, cât şi cei experimentaţi pot găsi ajutor pentru problemele
tehnice, dar şi informaţii legate de managementul unei echipe. Înscrierea
într-una dintre aceste comunităţi virtuale este foarte utilă, deoarece
permite primirea de răspunsuri rapide la problemele ce pot apărea în
cadrul desenării asistate de calculator, probleme legate de hardware-ul
sistemului, de soft-ul de desenare în sine, de metode de îmbunătăţire a
lucrului, de întrebuinţarea extensiilor pentru aplicaţie (plug-ins) şi de
obţinerea acestora.
În cadrul lucrului cu aplicaţia AutoCAD într-un birou de proiectareî
este foarte important managementul lucrului, alături de experienţa
şi seriozitatea desenatorilor. De multe ori, lucrul la un ansamblu
presupune muncă în echipă, dirijată de un şef de echipă, de obicei tot
din domeniu. Lucrul este bazat pe documentaţia tehnică a pieselor sau
a ansamblului.
Feedback-ul sau răspunsul oferit la munca echipei, fie el pozitiv sau
negativ, este, şi în acest caz, o componentă foarte importantă, conducând
la obţinerea unor desene sau a unor simulări de calitate. Totuşi, nu
trebuie ignorate nici studiul şi lucrul individual, ca metode principale
de formare, atât în direcţia desenării, cât şi a unei pregătiri tehnice
temeinice, acestea fiind cele care, într-un final, oferă corectitudine şi
fluenţă în desenare.
Proiectarea tridimensională

? TEST TEMA 10 111

n Modelul WIREFRAME:
a. defineşte un corp fără masă şi fără volum;
b. defineşte un corp cu masă şi cu volum;
c. nu este un corp 3D.
o Modelele SOLIDS permit:
a. definirea completă a unui corp 3D;
b. desenarea unor corpuri fără masă şi fără volum;
c. desenarea unui cilindru.
p Opţiunea TOP VIEW, de vizualizare a unui desen, permite:
a. obţinerea unei vederi de dedesubtul obiectului;
b. obţinerea unei vederi de deasupra obiectului;
c. obţinerea unei vederi pe diagonală.
q Prin comanda UCS:
a. se poate defini un nou sistem de axe de coordonate;
b. se poate defini o axă de rotaţie;
c. se poate crea un obiect 3D.
r Comanda BOX permite:
a. desenarea unui cub;
b. desenarea unui cilindru;
c. desenarea unui tor.
s Comanda PYRAMID permite:
a. desenarea unei piramide;
b. desenarea unui tor;
c. desenarea unui cilindru.
t Comanda SHADE permite:
a. desenarea umbrită a desenelor;
b. randarea desenelor;
c. trasarea de linii.
u Care este scopul comenzii ISOLINES?
v Care sunt paşii pentru desenarea unei sfere?
w Care sunt paşii pentru desenarea unei semisfere?