Sortimentul de Nuci in RM Si Valoarea Lor Nutritiva

Universitatea Tehnică a Moldovei
Facultatea Tehnologie și Management în Industria Alimentară
Proiect La Disciplina
Instruirea Științifică
Tema: Sortimentul de nuci caracteristice

Pentru Republica Moldova.
Valoarea lor nutritivă.
Efectuat: studenta gr.TAP-121

Golub Nadejda
Verificat: dr.conf. univ

Mija Nina
Chișinău 2016
Cuprins
1. Introducere
2. Obiectivele Programului de dezvoltare a culturilor nucifere pînă în anul
2020
2.1 Nucul
2.2 Migdalul
3. Producerea nucilor pe plan mondial
4. Informație generala despre nucifere
4.1 Nucile
4.1.1 Beneficiile consumului de nuci
4.1.2 Cuntraindicațiile consumului de nuci
4.2 Migdalul
4.3 Alunul de pădure
4.4 Castanul comestibil
5. Sortimentul de nuci caracteristice pentru Republica Moldova
6. Sortimentul nuciferelor în alte țări
7. Valoarea nutritive a nuciferelor
8. Concluzie
9. Bibliografie
Coal
Proiect Instruirea Științifică a
ModCoala Nr. Semn. Data
ю document
1. Introducere
Pomicultura constituie o ramură tradiţională pentru Moldova, fiind favorizată de clima
moderată, solurile adînci şi fertile, posibilităţile de cultivare în condiţiile noastre, a celor mai
valoroase soiuri din selecţia mondială. Ea are un rol aparte în asigurarea securităţii alimentare a
ţării şi integrării ei în economia mondială.
Actualmente, una din priorităţile pomiculturii moldoveneşti, menită să contribuie esenţial
la creşterea venitului naţional şi echilibrarea balanţei de plăţi prin sporirea exportului produselor
cu valoare adăugată înaltă, este extinderea plantaţiilor şi sporirea producţiei de nuc, migdal şi
alun - specii nucifere, cererea cărora, pe plan mondial, dar mai ales european, este în continuă
solicitare, în proporţii tot mai mari, la preţuri rezonabile.
Valoarea alimentară şi, în special, energetică a fructelor acestor specii, creează un interes
deosebit pentru consumul lor în stare proaspătă în vederea refacerii potenţialului biologic al
populaţiei, dar şi ca materie primă pentru dezvoltarea în continuare a industriei alimentare a ţării
noastre.
În condiţiile economiei de piaţă, nucul, migdalul şi alunul reprezintă unicele plante
pomicole care necesită cele mai reduse fonduri pentru înfiinţarea şi exploatarea plantaţiilor
comerciale cu un profit esenţial.
Extinderea şi modernizarea culturii nucului, migdalului şi alunului vor contribui la sporirea
considerabilă a volumului producţiei nucifere, creşterea exportului şi asigurarea industriei
alimentare cu materie primă de calitate superioară, ceea ce va contribui la îmbunătăţirea
nivelului de trai al populaţiei.
Actualmente, în Moldova, conform datelor recensămîntului plantaţiilor pomicole din
1994, există 2,2 mil. arbori de nuc, dintre care peste 85% - în plin rod. Majoritatea absolută a
arborilor de nuc se cultivă ca pomi răzleţi în livezile de pe lîngă casă, în aleile de nuc înfiinţate
ca fîşii de protecţie, de-a lungul drumurilor naţionale, în grupuri mici pe sectoarele publice şi de
stat. Plantaţii de tip livadă sînt puţine şi ocupă suprafeţe mici.
Fiind înmulţit pînă nu demult în exclusivitate prin semănarea directă a nucilor, plantaţiile
acestei specii reprezintă o diversitate mare de tipuri (pomi), care se deosebesc mult unul de altul,
atît prin particularităţile biologice (mărimea pomului, rezistenţa la boli şi dăunători etc.), dar mai
ales prin caracterele de producţie (mărimea recoltei, calitatea nucilor). Printre numeroasele tipuri
predomină cele cu productivitate scăzută, cu nuci mici, costelive, cu coaja groasă, din care
miezul se separă anevoios şi numai fărîmiţat.
În ultimii ani producţia anuală de nuci pe ţară a constituit 22,0-33,0 mii tone, din care peste
hotare s-au vîndut 20,0-32,0 mii tone. Din cauza neomogenităţii producţia este comercializată
numai prelucrată în miez.
La speciile nucifere care reprezintă un interes economic se referă şi migdalul, graţie
fructelor sale, solicitate pentru folosirea în stare proaspătă, dar şi ca materie primă în industria
alimentară. Miezul migdalelor este mai bogat decît miezul nucilor în substanţe proteice (15-37%)
şi are un gust mai plăcut.
Deşi în ultimii 50 de ani la Institutul de Cercetări pentru Pomicultură au fost create mai multe
soiuri de migdal, cu un grad înalt de adaptivitate în condiţiile ţării noastre, această specie rămîne
deocamdată cultură de amator.
De asemenea, dintre speciile nucifere, plantaţiile cărora necesită a fi lărgite, este alunul, înalt
apreciat pentru fructele sale, care sînt folosite în stare proaspătă şi ca materie primă în industria
alimentară. Este răspîndit în sectorul silvic prin păduri şi desişuri, rar este cultivat şi pe loturile
individuale ale populaţiei.
Coal
2. Obiectivele Programului de dezvoltare a culturilor nucifere pînă în
anul 2020
Programul naţional de dezvoltare a culturilor nucifere pînă în anul 2020 (în continuare -
Program) are drept obiectiv de bază extinderea plantaţiilor de culturi nucifere, modernizarea
tehnologiilor aplicate şi, în baza lor, sporirea producţiei de culturi nucifere, prelucrarea
aprofundată a recoltei şi asigurarea exportului unor produse competitive şi cu valoare adăugată
înaltă.
2.1 Nucul. Sporirea productivităţii plantaţiilor existente de nuc (pomi răzleţi, fîşii de
protecţie, alei de-a lungul drumurilor) necesită a fi realizată prin efectuarea la timp şi la un nivel
înalt a tuturor verigilor tehnologiei de producere a nucilor prin restructurarea coroanelor îndesite
ale pomilor, efectuarea tăierilor de rărire, lucrarea solului sub proiecţia coroanelor, administrînd,
totodată, şi necesarul de îngrăşăminte organice şi minerale; combaterea bolilor şi dăunătorilor.
Rezultatele cercetărilor ştiinţifice din ultimii ani au demonstrat că, prin respectarea corectă a
recomandărilor în vigoare privind îngrijirea nucilor în plantaţiile actuale, există posibilităţi reale
de sporire a cantităţii de nuci în plantaţii de la 24,0-27,0 mii tone, cît se recoltează în prezent,
pînă la 45,2 mii tone, începînd cu anul 2010 (tabelul 1).
Tabelul 1. Volumul producţiei de nuci preconizată spre a fi obţinută în plantaţiile

existente, ca rezultat al implementării metodelor progresiste de îngrijire
Anii 200 200 200 200 201 201 201 201 201 101 201 201 201 201 202
Tipul de plantaţii 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
Pomi răzleţi pe loturile

individuale ale 24,0 24,0 24,0 24,5 36,0 36,0 36,0 36,0 36,0 36,0 36,0 36,0 36,0 36,0 36,0
populaţiei
Fîşii de protecţie contra

3,2 4,0 5,0 6,5 8,0 8,0 8,0 8,0 8,0 8,0 8,0 8,0 8,0 8,0 8,0
vînturilor
Alei de-a lungul

0,9 0,9 1,0 1,0 1,2 1,2 1,2 1,2 1,2 1,2 1,2 1,2 1,2 1,2 1,2
drumurilornaţionale
Total producţie 28,1 28,9 30,0 32,0 45,2 45,2 45,2 45,2 45,2 45,2 45,2 45,2 45,2 45,2 45,2
Starea actuală a economiei naţionale şi speranţele oamenilor de la sate demonstrează

convingător posibilităţile înfiinţării, în perioada 2006-2020, a plantaţiilor de nuc pentru
producţie-marfă pe o suprafaţă de cel puţin 14 mii ha (tabelul 2).
Coal
ю document
Tabelul 2. Suprafaţa preconizată de înfiinţare a livezilor de nuci pînă în anul 2020
(mii tone)
200 200 200 200 201 201 201 201 201 101 201 201 201 201 202
Anii
6 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
Suprafaţa, mii ha 0,3 0,5 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0
Necesarul de pomi
30 50 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100
altoiţi, mii buc.
Treptat pînă la intrarea deplină în rod (anul 10-12 după plantare), cînd de pe 1 ha livadă
se vor obţine 2,0-2,5 tone nuci uscate. Extinderea plantaţiilor şi intrarea livezilor în rod va
asigura creşterea treptată a producţiei de nuci, care, în anul 2020, va atinge 12,5 mii tone.
Recoltată pe soiuri, producţia, fiind omogenă ca formă şi mărime, va fi comercializată la export
în cea mai mare parte ca nuci în coajă (tabelul 3).
Tabelul 3. Volumul producţiei de nuci în plantaţiile nou-înfiinţate
201 201 201 201 201 201 201 201 201

Anii 2019 2020
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Cantitateaproducţiei, 131 216 350 525 750 1000 1250

40 120 290 660
tone 0 0 0 0 0 0 0
Realizarea prevederilor Programului de sporire a potenţialului productiv al plantaţiilor

existente şi înfiinţarea de noi plantaţii intensive de nuc pe bază de soi va asigura o creştere
considerabilă a volumului producţiei de nuci în ţară, care, în anul 2020, se preconizează a fi de
57,7 mii tone, iar în anul 2025 - peste 70 mii tone, ceea ce va asigura o creştere considerabilă a
exportului miezului de nucă pînă la 15,0 mii tone, iar a nucilor în coajă - pînă la 15,0-20,0 mii
tone. Cantităţi însemnate de nuci ar putea fi folosite pentru industria alimentară.
Creşterea considerabilă a volumului producţiei de nuci în ţara noastră va genera sporirea
numărului de muncitori antrenaţi în recoltarea, prelucrarea şi uscarea nucilor proaspăt recoltate.
Ţinînd cont de faptul că, în perioada recoltării nucilor, forţa de muncă este destul de solicitată şi
la multe alte lucrări, cum ar fi recoltarea fructelor, a strugurilor şi legumelor, iar pentru obţinerea
unei producţii de calitate superioară nucile trebuie recoltate, decojite de coaja verde, spălate şi
uscate în termene cît mai reduse, producătorii de nuci trebuie să dispună de maşini speciale
pentru scuturarea nucilor, adunarea fructelor de pe suprafaţa solului şi încărcarea lor în
containere, transportarea producţiei la fabricile de prelucrare, înzestrate cu linii speciale, care
efectuează în flux lucrările de decojire, spălare, uscare, calibrare şi sortare. Actualmente, în
nucicultura mondială există diferite maşini şi utilaje, folosite cu succes în practica de producţie şi
de prelucrare a nucilor. Unele dintre ele au fost elaborate şi la noi, producerea cărora ar putea fi
reluată de industria constructoare de maşini.
Coal
ю document
2.2 Migdalul. Pentru perioada 2006-2020 Programul preconizează înfiinţarea a 10,1 mii
hectare livezi de migdal cu soiuri autohtone omologate, care posedă un grad înalt de adaptivitate
la condiţiile din centrul şi sudul ţării şi în perioada de fructificare deplină asigură recolte de 2,0-
2,5 tone fructe uscate la hectar (tabelul 4).
Tabelul 4. Suprafaţa preconizată pentru înfiinţarea livezilor de migdal
200 200 200 200 201 201 201 201 201 201 201 201 201 201 202
Anii
6 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0
Suprafaţa,
100 300 500 500 700 800 800 800 800 800 800 800 800 800 800
ha
Realizarea planului de plantări va asigura obţinerea în anul 2020 a 9600 tone de migdale,
urmînd ca în anul 2025 să fie produse circa 16.250 tone (tabelul 5).
Tabelul 5. Volumul producţiei de migdale în livezile nou-înfiinţate
200 201 201 201 201 201 201 201 201 201 201
Anii 2020
9 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
126 207 321 455 608 795
Producţia de migdale, tone 10 40 130 320 660 9600
0 6 0 0 0 0
Producţia obţinută se prevede a fi folosită pentru consum local şi export în stare

proaspătă şi ca materie primă pentru industria alimentară.
Alunul. Ca plantă arbustiformă, cu un sistem radicular superficial, alunul în ţara noastră

se dezvoltă şi fructifică rentabil numai în condiţii de irigare. La vîrsta de 5 ani, producţia de
alune la hectar este de 200 kg, la vîrsta de 6-7 ani - de 450-500 kg, la vîrsta de 10 ani - 1000-
1200 kg. Durata rentabilă a plantaţiilor de alun este de 40-60 ani.
Cu toate că în ultimii 15-20 ani în condiţiile autohtone au fost încercate şi depistate multe
soiuri valoroase din selecţia mondială, care ar putea fi cultivate cu succes şi la noi, în prezent
lipseşte baza pepinieristică a acestei culturi, ceea ce nu poate contribui la o dezvoltare continuă a
speciei în cauză.
În legătură cu aceasta, se prevede ca în perioada 2006-2010 pepinierele specializate în
producerea pomilor altoiţi de nuc şi migdal şă înfiinţeze marcotiere cu cele mai valoroase soiuri
de alun din selecţia mondială, încercate şi depistate ca perspective în condiţiile ţării noastre.
Totodată, cu multiplicarea materialului săditor să fie înfiinţate plantaţii de concurs ale acestor
soiuri în diferite zone ale ţării, ceea ce va contribui la lărgirea suprafeţelor ocupate cu alun.
Coal
ю document
3. Producerea nucilor pe plan mondial

Dat fiind sistemul de cultură extensiv, practicat în majoritatea ţărilor cultivatoare de
nuc (excepţie SUA şi Franţa), nu se cunosc exact suprafeţele ocupate cu această cultură,
numărul pomilor şi producţia de fructe, în majoritatea situaţiilor, fiind stabilite prin evaluare.
Comparativ cu alte plante pomicole, suprafeţele plantaţiilor comerciale de nuc sunt mai mici
şi în mai puţine ţări.
În ultimul timp producţia mondială anuală de nuci depăşeşte volumul de 1200 mii tone.
Faţă de media anilor 1950-1960, volumul producţiei anuale s-a dublat, iar în ultimii 10 ani a
crescut de la 793,6 mii tone (în 1980) până la 1221 mii tone (în 2001).
Pe continente, cele mai mari producţii în perioada 1999-2001 s-au înregistrat în Asia
(640,40 mii tone - cu o creştere faţă de media 1980-1990 cu 51,9%), America de Nord
(231,6 mii tone - sporind faţă de media 1980-1990 cu 11,9%) şi în America de Sud (24,47 mii
tone - cu o creştere faţă de media 1980-1990 cu 47,7%).
In Europa şi Africa producţiile medii au scăzut de la 236,65 mii tone, înregistrate în
perioada 1980-1990, la 234,47 mii tone, în perioada 1999-2001 în Europa şi, respectiv, de la
32,65 mii tone la 12,35 mii tone în Africa.
Principalele ţări producătoare de nuci pe plan mondial la momentul actual sunt China şi
SUA, care împreună produc peste 43% din producţia mondială. Cantităţi mari se produc în
Iran şi Turcia,urmate la distanţă considerabilă de Ucraina, Franţa, România şi alte ţări.
Tabelul 6. Evoluţia producţiei de nuci pe continente, recalculat la nuci în coajă (mii
tone).
Continentul Media Nivelul producţiei în anii Media 1999- Procent de depăşire
1980- 2001
1990
1999 2000 2001
Asia 231,67 604,62 650,25 667,40 640,40 151,90
America de 195,18 254,00 216,82 225,00 231,60 111,9

Nord
America de 17,01 23,75 24,92 24,14 24,27 147,7
Sud
Europa 236,29 145,47 280,23 277,75 234,47 99,20
Africa 32,65 13,00 12,00 12,00 12,33 37,70

Coal
ю document
Tabelul 7. Principalele ţări producătoare de nuci de pe glob şi producţia medie,

recalculat la nuci în coajă [mii tone).
Ţara Nivelul producţiei în anii
1999 2000 2001 2002
China 275,0 300,0 330,0 320,0
SUA 254,0 216,0 225,0 249,5
Iran 142,8 140,0 135,0
Turcia 120,0 122,0 122,0 68,0
Ucraina 41,1 49,9 52,0
India 30,0 31,0 31,0 32,0
Franţa 23,0 27,8 27,0 30,0
România 32,5 25,0 25,0

Grecia 24,4 22,1 20,0
Nucul este răspândit şi în multe alte ţări, însă producţiile obţinute sunt comparativ mici şi
se folosesc pentru uz intern. Principalele căi de modernizare a culturii nucului în scopul
sporirii producţiei şi îmbunătăţirii calităţii acesteia sunt ameliorarea genetică şi
intensificarea producerii nucilor.
Obiectivele principale în programele de ameliorare cunoscute prevăd crearea unor noi
soiuri de mare productivitate şi rodire timpurie, dezmugurirea şi înflorirea târzie pentru a
reduce pericolul brumelor târzii, toleranţa la atacul de bacterioze şi antracnoză; nuci mari şi
procent ridicat de miez (peste 45%), coajă subţire care se sparge uşor.
Intensificarea cultivării nucului este posibilă prin implementarea unor sisteme de
cultură moderne şi folosirea soiurilor cu fructificare din mugurii laterali. Astfel de sisteme sunt
deja elaborate în Franţa şi în alte ţări care, de la anul 5 după plantare, asigură o productivitate a
plantaţiilor de 3 t/ha, urmând ca pe viitor să crească.
Sortimentul de nuc utilizat pe plan mondial este destul de restrâns comparativ cu alte
specii pomicole. Fiecare zonă ecologică are, în general, un sortiment specific cu soiuri create în
aceleaşi condiţii.
In vederea îmbunătăţirii sortimentului de nuc, în majoritatea ţărilor cultivatoare
continuă selecţia şi studiul tipurilor valoroase în populaţiile autohtone. în mai multe ţări,
printre care SUA, Franţa, Ungaria, Italia, România şi altele, se realizează programe speciale de
ameliorare genetică în vederea creării unor noi soiuri cu valori superioare celor existente
Coal
ю document
4. Informație generala despre nucifere

4.1 Nucile sunt un aliment sănătos, delicios şi versatil, fiind potrivite atât pentru gustările de
peste zi, cât şi în salate sau diverse alte preparate de acest fel. Cu un conţinut bogat deacid folic,
vitamina A, K, colină, magneziu, fosfor, potasiu, calciu, proteine, fibre, acizi graşi Omega 3
şi 6, dar scăzute în sodiu şi colesterol, nucile sunt unele dintre cele mai nutritive alimente.
În plus, nucile includ o cantitate considerabilă de acid alfa linoleic, a cărui eficienţă a fost deja
demonstrată în contextul unor afecţiuni importante, de la cele inflamatorii până la bolile
cardiovasculare. Pe lângă aceste beneficii, îmbunătăţirea calităţii somnului sau scăderea ratei
mortalităţii sunt doar câteva dintre avantajele unei diete bogate în nuci.
4.1.1 Beneficiile consumului de nuci
Nucile sunt esenţiale în contextul sănătăţii cardiovasculare

Pentru a funcţiona în parametri optimi, organismul nostru are nevoie de acidul alfa linolenic
ALA (regăsit în uleiul de cânepă, de in, varza kale, spanac, varza de bruxelles şi nuci), acidul
eicosapentaenoic EPA şi acidul docosahic DHA, regăsiţi în peştele gras. Organismul nostru nu
poate converti decât parţial ALA în ceilalţi doi acizi, aşa că avem nevoie de ambele tipuri de
Omega 3, diversificând şi variind mereu sursele.
În afară de aceste proprietăţi clare ale nucilor, există mai multe studii care au demonstrat
deja că persoanele care mănâncă în mod regulat nuci sunt cu 30-50% mai puţini predispuşi către
infarct sau dezvoltarea unor boli cardiovasculare.
Pe lângă faptul că scad colesterolul, acizii graşi Omega 3 din nuci previn coagularea
sângelului, conţin şi un alt amino acid important, arginina, dar şi alte substanţe esenţiale pentru
sănătatea noastră.
De asemenea, un alt studiu realizat la Harvard School of Public Health a arătat că,
atunci când consumăm surse importante de acid linoleic, cum sunt nucile, uleiurile vegetale şi
seminţele, dar nu uităm nici să reducem grăsimile săturate şi carbohidraţii, scade dramatic şi
riscul bolilor coronariene.
Aşadar, o mână de nuci, consumate zilnic şi integrate într-o alimentaţie sănătoasă are un
efect benefic pentru sănătatea cardiovasculară.
Nucile reduc riscul de diabet

Specialiştii de la Harvard School of Public Health au dorit să determine în ce măsură
poate ajuta consumul de nuci în contextul unei afecţiuni grave şi foarte răspândite, cum este
diabetul de tip 2. După ce au evaluat 135 000 de persoane, pe o perioadă de 10 ani, au constatat
că 2-3 gustări pe săptămână cu nuci au redus cu 24% riscul de diabet.
4.1.2 Cuntraindicațiile consumului de nuci
Nucile au un efect alergen destul de mare
Ca mai toate tipurile de nuci, şi acestea pot declanşa eczeme, strănut, mâncărimi, toate
simptomele unei alergii. Dacă ai astm, riscul de alergie este cu atât mai mare, aşa că trebuie să
fii atent sau să te adresezi unui medic alergolog pentru o testare specifică.
Coal
ю Nucile pot determina creşterea în greutate, în asociere cu o alimentaţie nesănătoasă
document
Nu te gândi că dieta bogată în nuci te va scăpa peste noapte de kilogramele în plus, şi asta pentru
că efectul ar putea fi chiar invers. Dacă nu eşti atent şi la celelalte alimente, excluzând pe cât
posibil celelalte grăsimi, nucile ar putea duce la o creştere în greutate.
Tabel 8. Caracteristicile de calitate a nucilor

Indicator Caracteristici şi condiţii de admisibilitate
Aspect exterior Nuci proaspete, întregi, verzi, curate, fără
umiditate exterioară anormală, turgescente
Forma nucilor Rotundă, alungită sau ovală, nedeformată
Diametrul ecuatorial al nucilor, mm 25-40
Coaja sub pericarpul cărnos Moale, nelignificată, nu se desprinde de masa
verde
Vătămări mecanice:
- numărul de leziuni, produse de grindină, 2
cicatrizate pe un fruct, maximum
- presări Se admite o presare uşoară
- zgîrieturi Se admit zgîrieturi mici care la prima etapă a
prelucrării tehnologice se înlătură împreună
cu coaja şi nu influenţează calitatea
produsului
Vătămări provocate de dăunători agricoli Nu se admit
Corpuri străine Nu se admit
Miros Caracteristic nucilor verzi, fără miros străin
4.2 Migdalul Migdalul cuprinde 25 de specii de arbori şi arbuşti fructiferi, originare din ţările
euro-asiatice. Este răspândit din Siria, Iran şi Asia Centrală până în Turchestan, naturalizat şi
sălbătăcit în China, India, ţările mediteraneene, cultivat în Europa Centrală şi America. În Persia
şi China este cultivat de mai bine de 3500 ani. Pe larg se cultivă, ca plantă nuciferă (pentru
fructe care conţin 40-60% ulei preţios), în multe alte ţări din lume ca: Moldova, România,
Ucraina, regiunea Crasnodar din Rusia, Asia Mijlocie, Caucaz etc.
Este o specie de copaci mijlocii, din familia rozaceelor, cu mărimea de 4-6(8)m care în
zonele secetoase se transformă într-un arbust mijlociu. Se cultivă în pustiuri, stepe şi pădurile
xerofile dar creşte bine pe platouri la poalele munţilor şi în munţi până la înălţimea de 2500m,
Este rezistent la geruri şi arşiţe, se foloseşte ca portaltoi la piersic şi cais în favorizând rezistenţa
acestora la geruri, la fixarea nisipurilor pe coastele abrupte.
Migdalul în Moldova creşte pe întreg teritoriul republicii dar fructifică numai până la
graniţele nordice, de centru ale ţării. Livezile formate din migdal, de obicei, rodesc până la 25-
30 ani. Primele fructe de fapt, se formează la vârsta de 2-3 ani după plantare, dar intră în
perioada de fructificare deplină abea la al 8 – 9-lea an.
In Moldova sunt plantate mai mult de 2000 ha plantatii de migdal altoit de soiuri
autohtone.
Bazându-ne pe metoda de fructificare a migdalului, respectiv pe tăierea şi formarea
coroanei pomului, în principiu prin rărirea ramurilor ce îndesesc coroana, a ramurilor alipite una
Coal
ю document
de alta, a celor uscate si a lăstarilor concurenţi ( lacomi ) pomul va rodi pe ramurile buchet, iar
durata de rod va fi de 4-5 ani ,
Dacă livada nu a fost îngrijită multă vreme, atunci pomii vor forma o mulţime de lăstari
lacomi care trebuiesc înlăturaţi. Pomii de migdal, în vârstă sau afectaţi de calamităţi naturale pot
regenera uşor, dacă sunt supuşi tăierii de regenerare.
Fructul este o bacă, cu pericarpul acoperit cu puf care se coace la finele verii ( august-
septembrie). Sămânţa este un sâmbure cu găurele sau brăzduţe mici ( nuca migdalului).
4.3 Alunele de pădure Originare din Europa şi Asia, alunele de pădure sunt astăzi un aliment
foarte consumat, atât datorită gustului, cât şi a proprietăţilor nutritive. Bogate în vitamina E,
vitamina A, acid oleic, acid folic, proteine, grăsimi mononesaturate şi minerale precum
mangan, cupru, seleniu şi zinc, alunele de pădure menţin o stare de sănătate bună şi ajută chiar
la ameliorarea unor afecţiuni precum colesterol mărit, depresie sau boli cardiovasculare.
Alunul turcesc sau Funducul (genul Corylus, specia Avellana) face parte din același gen
și aceiași specie cu alunul obișnuit. Funducul este un arbust relativ pitic, cu inaltimea de circa 3-
5 m, cultivat în regiunea Abhazia din Turcia, la o altitudine care nu depășeste 750-800 m.
Alunul se plantează de regulă după schema 5x4m, fiind asociat cu 1-2 polenizatori. Se
plantează in terenuri cu textură ușoară. Epoca optimă de plantare este toamna, înainte de
inghețuri. Alunele sunt culese atunci când coaja acestor fructe capată o colorație caracteristică și
învelișul lor (caliciul) devine brun. În timpul recoltării, alunele se culeg cu învelișul verde și se
așează în grămezi pe platforme curate din beton, expuse la soare, unde se produce mai întâi o
încingere și apoi o fermentare a acestor fructe. Pe parcurs, substanțele tanante și produsele lor de
descompunere trec din înveliș in coajă și din această cauza miezul capătă gust, iar coaja alunei –
culoare. Mai departe, alunele sunt scoase din învelișul lor și uscate la soare până la un conținut
în umeditate de 5-6%.
Cea mai mare plantaţie de aluni din Europa se află în judeţul Timiş.
4.4 Castan comestibil Un frumos exemplar de castan comestibil crescut la marginea unei

păduri în Germania.
Denumirea de castan comestibil -,,painea tarilor sarace”se referă desigur la fructele
acestui arbore care sunt comestibile, fiind considerate în anumite rețete de preparare (vedeți
piure de castane) chiar o delicatesă. Există, desigur, și alte modalități de mâncare a fructelor,
dintre care castanele coapte sunt foarte cunoscute.
Castanul comestibil este cultivat în multe zone ale Europei, fiind cunoscut și cultivat încă
de pe vremea Romei antice, când a fost introdus treptat în regiuni mai nordice decât arealul său
natural.
Fructele, care sunt foarte gustoase, sunt utilizate ca ingredient ales de către fabricanții de
ciocolată și delicatese, fiind frecvent coapte sau prăjite. Sub forma lor prăjită sunt foarte
apreciate în Franța, Italia și, mai ales, în Corsica.
Lemnul arborelui este frumos și durabil, fiind folosit la confecționarea de mobilă,
butoaie, material pentru garduri sau chiar ca material de grinzi pentru acoperișul clădirilor, așa
cum ar fi în Alpujarra, Spania.
Coaja arborelui este o sursă importantă de tani
Coal
ю document
5. Sortimentul de nuci caracteristice pentru Republica Moldova

Pentru Republica Moldova, din categoria nuciferelor fac parte nucul comun, migdalul,
alunul, castanul comestibil, fisticul și pecanul.
Conform Legii Republicii Moldova nr. 39-XVI din 29 februarie 2008 privind
protecţia soiurilor de plante, soiurile pot fi utilizate în procesul de producţie numai după
efectuarea testării oficiale de către Comisia de Stat pentru Testarea Soiurilor de Plante.
Tabelul 9. Sortimentul de nuc înregistrat în Republica Moldova, anul 2014

Soiuri în Republica Soiuri introduse pentru Soiuri introduse pentru
Moldova, înregistrate testare temporară utilizare numai în calitate
pentru răspândire largă în de polenizatori
cultură
Cazacu (S-65) Alsószentiváni 117 Chandler
Codrene Fernor Corne de Perigord
Cogîlniceanu Franquette Fergean
De Briceni Lara Fernette
De Fălești Milotai 10 Hartley
Iargara Marbot
Kalaraski (K-36) Meylannaise
Kișineovsgi (I-33) Parisienne
Korjeutski (K-21) Ronde de Montignac
Kostiujenski (I-24) MJ 209-soi forestier
Lunguetse, Pescianski
Recea, Skinosski (I-28)
Tabeul 10. Alte nucifere autohtone

Alun Castan Comestibil Migdal
Adigeiskii-1 CA-90 Alb Moldovenesc
Ata-Baba Maraval Rihter-2052
Cerchsskii Mirigoule Hramov Standard
Dar Pavlenko Marlhac Delicat
Dnepr-1 Marsol Meteor
GF NR.1/2004 Pervenet Hramova
Lazovschii Sarovidnii Victoria
Moscovschii Rubin
Nahodca
Panaheeskii
Pobeda-74
Romovel
Coal
ю document
Senteabrskii
Cazacu
Pomul
Soiul Cazacu are vigoare medie de creștere, tipul creșterii este semi-erect. Densitatea
plantării variază de la 100 la 156 pomi/ha. Cazacu reprezintă un soi clasic de nuc cu fructificare
terminală care se poate adapta unei mari varietăți de terenuri cu excepția celor expuse riscurilor
de îngheț tardiv în cursul primăverii.
Soiul Cazacu are un lemn cu densitate mare care îi conferă o rezistență deosebită la
înghețurile din cursul iernii până în prezent nefiind consemnate cazuri în care, în condiții
normale, pomii de acest soi ar fi suferit de pe urma gerurilor din cursul iernii.
Culoarea lăstarilor anuali maturați este de la verde-gălbuie până la dovleac. Este tolerant
la bacterioză și sensibil la antracnoză.
Înfloritul și fructificarea
Cazacu este un soi protandru, florile sale masculine înfloresc cu 5 – 7 zile înaintea celor
feminine, necesitând în mod obligatoriu polenizatori. Soiul are fructificare de tip terminal,
rareori fructifică mixt sau lateral. Cu toate acestea, capacitatea sa de ramificare precoce îl
determină să aibă multe terminații fructifere către anul 6 – 7 care este anul intrării sale pe rod.
Fructul
Fructul este de calibru relativ mic, având greutate de la 10 la 12 g. Coaja este de grosime
medie și de culoare specifică gri, miezul constituie circa 53 % din greutatea nucii, se extrage
foarte ușor, este de culoare alb-gălbuie, are textură și aromă foarte plăcute pentru consum.
Maturarea fructelor are loc către finele primei decade a lunii septembrie.
Codrene
Pomul
Soiul Codrene este un soi de vigoare ușor peste medie, cu port semi-erect care ajută la
formarea coroanei de tip ax structurat recomandabilă soiurilor cu productivitate sporită.
Dezmuguritul tardiv al acestui soi exclude în mare parte riscul înghețurilor de revenire de
primăvară și îl expune mai puțin la riscul de afecțiuni provocate de bacterioză și antracnoză. În
general, soiul manifestă o rezistență specifică la majoritatea maladiilor care afectează părțile
vegetative și fructul (Xanthonomas, Gnomonia, Botryosphaeria, Phomopsis, Colletotrichum,
Alternaria). Din observațiile noastre, dăunătorii specifici ai fructelor la nuc sunt prezenți în
număr mult mai redus la acest soi.
Conform autorului soiului (dr. hab. prof. Ion Comanici), Codrene este unul dintre cele
mai rezistente la temperaturile negative extreme din cursul iernii rezistând până la -37°C. În
perioada monitorizării noastre atente a acestui soi (2010 – 2015) am constatat într-adevăr o
rezistență totală la gerurile din timpul iernii, acest fapt recomandându-l pentru regiunile cu
riscuri sporite de incidență a acestor fenomene.
La soiul Codrene dezmuguritul se produce de regulă câteva zile mai târziu decât la
celelalte soiuri. Înfloritul este de tip protogin iar în cei mai mulți ani este omogam, fiind
asigurată astfel autopolenizarea.
Coal
ю document
Ca și Pescianski și Cogâlniceanu, soiul Codrene are înflorit de tip mixt, adică formează
fructe nu doar mugurele terminal ci și cei subterminali. Din observațiile noastre însă, la soiul
Codrene poate fi observat un înflorit de tip lateral propriu zis. Este important faptul că, spre
deosebire de alte soiuri autohtone la care se manifestă acest caracter, la Codrene fructificarea
laterală este stabilă și nu periodică.
Fructul
Nucile soiului Codrene au o formă ovoidă, turtită pe lungimea suturii, cu suprafață
brăzdată și vârf proeminent. Sudura valvelor este foarte puternică, coaja este suficient de groasă
pentru a rezista la operațiunile mecanizate de recoltare si procesare. Miezul este foarte specific
având o suprafață mult mai netedă decât la oricare alt soi, constituie circa 50% din greutatea
nucii, se extrage ușor și are culoare galben-închisă spre brun-deschisă.
Cogilniceanu
Pomul
Cogâlniceanu face parte, împreună cu soiul Pescianski, din categoria soiurilor autohtone
cu cea mai redusă vigoare de creștere. La fel, Cogâlniceanu se pretează la cultura intensivă și se
poate planta la densități de la 156 la 208 pomi/ha. O trăsătură distinctivă a acestui soi este
culoarea galbenă-pai a lăstarilor maturați de 1 an care ajută la identificarea mai ușoară a soiului,
în special în cadrul certificării sau autentificării sale varietale în plantația-mamă sau în pepinieră.
Cogâlniceanu are înflorit de tip protogin bine evidențiat. Acesta este unicul soi cu
fructificare de tip mixt care fructifică atât pe extremitățile ramurilor anuale, cât și pe ultimii 3-4
muguri laterali. În cazul plantațiilor întreținute adecvat, Cogâlniceanu are tendința să fructifice
lateral pe cea mai mare parte a mugurilor laterali. Cogâlniceanu este, alături de soiul
Pescianski, unul dintre soiurile cu potențialul cel mai mare de fructificare.
Fructul
Nucile soiului Cogâlniceanu au o formă cilindrică alungită, cu valve ușor asimetrice. În
partea sa interioară coaja este netedă, septul care separă jumătățile de miez este foarte subțire
făcând extragerea miezului foarte simplă. Miezul, deși nu atât de alb ca la soiurile Chișinău,
Pescianski sau Ovata ®, este de o calitate foarte înaltă și are o savoare particulară alcătuind circa
54-57% din greutatea nucii. Fructele sunt destinate în special pentru industrializare.
Costiujeni
Pomul
Costiujeni este un pom cu creștere rapidă și puternică, fiind cel mai viguros soi de nuc
moldovenesc. Acestui fapt se datorează adaptarea sa la majoritatea tipurilor de sol, constituind
unul dintre puținele soiuri care pot fi recomandate pentru soluri sărace, în special în regiunile cu
puține precipitații.
Spre exemplu, plantațiile noastre mamă pentru ramuri-altoi cresc într-un sol lutos cu
expoziție sud-vestică care își pierde destul de repede rezervele de apă din precipitații. În aceste
condiții destul de dure pentru orice plante multianuale, soiul Costiujeni este unicul care are o
dezvoltare foarte bună și practic nu este afectat de boli și nici nu suferă de dezechilibre
fiziologice.
Pentru acest soi, recomandăm amplasarea pomilor la distanțe de la cel puțin 10 m până la

cel mult 12 m. Cei care optează pentru 12 m este cel mai indicat să planteze în formă de triunghi
echilateral în care caz vor putea planta 80 pomi/ha în loc de 69 în cazul patratului cu l=12m.
Coal
Mo Coala Nr. Semn. Data
dю document
Soiul Costiujeni are înfloritul de tip protandru, adică florile masculine înfloresc primele.
Înfloritul florilor sale femele nu este acoperit practic deloc de propriul polen, necesitatea sa în
polenizatori fiind totală. Acest soi are fructificare terminală clasică, productivitatea sa fiind
destul de înaltă începând cu anul 7-8.
Fructul
Maturarea nucilor survine la o săptămână după Cazacu și Pescianski, adică în a treia
decadă a lunii septembrie. Coaja este puternic brăzdată, sudura valvelor este foarte bună și
proemientă. Privită din față, nuca acestui soi are formă aproape perfect rotundă. Masa medie a
unei nuci este de 14,5 g. Miezul constituie circa 50% din greutatea nucii, are culoare galben-
închisă cu vine bine pronunțate, cu gust și textură specifică apreciată.
Chișinău
Pomul
Soiul Chișinău are vigoare medie de creștere medie, pretându-se în livadă la densități de
la 100 la 140 pomi/ ha. O trăsătură specifică a acestui soi din care rezultă și recomandarea
specifică de plantare este tardivitatea a dezmuguritului și, bineînțeles, tardivitatea înfloritului.
Această particularitate a soiului Chișinău îi permite să fie plantat în terenuri cu risc sporit
a înghețurilor de revenire primăvara târziu. Dacă aceste înghețuri care pot surveni către sfârșit de
aprilie – început de mai pot distruge recolta anului la alte soiuri mai timpurii, ele nu afectează
soiul Chișinău care scapă neatins având în vedere că în perioada respectivă mugurii abia se umflă
și temperaturi de -4ºC-5ºC nu-i sunt periculoase. O altă trăsătură specifică a acestui soi sunt
ramurile foarte ondulate, aproape spiralate și limbul frunzei este mare și mult mai lat decât la alte
soiuri.
Soiul Chișinău are rezistență foarte bună la îngheț iar datorită pornirii sale mai tardive în
vegetație este comparativ mult mai puțin afectat de bacterioză și antracnoză.
Înfloritul survine foarte tardiv și are loc concomitent pentru florile feminine și masculine
fiind astfel de tip omogam. În practică, aceasta înseamnă că soiul Chișinău este autofertil, adică
se autopolenizează.
Deși fructificarea soiului Chișinău este de tip terminal și subterminal, potențialul său este
destul de bun, în special pentru faptul că tardivitatea dezmuguritului său îl protejează de ultimele
înghețuri garantând practic recolte stabile în fiecare an.
Fructul
Fructele soiului Chișinău au de la 10 la 13 g, au formă ovoidală, puternic aplatizată pe
sudura valvelor, au vârful ascuțit foarte proeminent. Coaja este subțire, sudura valvelor foarte
bună. Miezul este foarte alb și se conservează astfel o perioadă destul de îndelungată, se extrage
foarte ușor și are calități organoleptice superioare.
Pescianski
Pomul
În comparație cu majoritatea soiurilor, soiul Pescianski are o creștere mult mai moderată
și compactă în livadă, făcându-l pretabil la cultura intensivă. Din observațiile noastre, la vârsta
de 8 ani, acest soi are un volum al coroanei cu 30 – 40% mai mic comparativ cu soiul Costiujeni.
În primul an de creștere în pepinieră, la acest soi se dezvoltă în primul rând sistemul radicular, și
Coal
ю document
mai puțin tulpina. În primii doi ani după plantarea în livadă, creșterea părții aeriene la fel este
puțin mai redusă decât la alte soiuri, însă ritmul de creștere se accelerează puternic în al 3-lea an
și pomul se dezvoltă relativ repede până la intrarea pe rod.
Soiul Pescianski este sensibil la antracnoză și este relativ sensibil la bacterioză, însă
respectarea recomandărilor privind tratamentele fitosanitare obligatorii asigură un control
eficient al acestor două maladii.
Dezmuguritul la acest soi are loc timpuriu, la fel și înfloritul care este de tip protogin,
adică primele înfloresc florile feminine și apoi cele masculine. În majoritatea anilor, înfloritul
celor două tipuri de flori coincide și atunci pomii se autopolenizează, însă asocierea
polenizatorilor este oricum indispensabilă și obligatorie pentru acest soi.
În anii cu condiții optime de dezvoltare, diferențiază în flori nu doar mugurii terminali,

dar și până la 60% din mugurii laterali, astfel încât în anul care urmează la soiul Pescianski
fructificarea este de tip lateral. Acest mod de fructificare este menținut printr-o întreținere
agrotehnică adecvată a plantației. Pescianski este unul dintre cele mai productive soiuri cultivate
în prezent pe teritoriul Moldovei.
Fructul
Pescianski produce fructe de o calitate excepțională: miezul este alb, are gust dulce și este
foarte apreciat ca nucă de desert consumată în stare proaspătă, în special în primele 3 luni de la
recoltare sau pe un termen mai lung dacă este păstrată în condiții de frigider. Sudura valvelor
este suficient de bună și coaja este subțire dar robustă, rezistând foarte bine la operațiile de
recoltare mecanizată și prelucrare industrială. Greutatea medie a unei nuci este de 13,5 g. Miezul
alcătuiește circa 55-60% din greutatea nucii, se extrage foarte ușor iar cel mai des întreg și se
desprinde ușor pe jumătăți. Circa 85-90% din miez se încadrează în clasa premium de calitate.
6. Sortimentul nuciferelor în alte țări

Tabelul 11. Speciile alunului genul Corylus și distribuția geografică
Specia Numele comun Distribuția geografică
C. avellana L. Alun european Europa,estul Turciei, Liban,
Siria și Iran
C. americana March Alun american America de Nord
C. colurna L. Alun turcesc S-E Chinei(Yunnan,
Var chinensis franch Alun chinezesc Sichnan,Cuizhan,Hubei)
Var jacquemontii Decne Alun indian Afganistan, N.Pakistan
N.Indiei,Nepal
C. cornuta Marsh Alun cu vîrf N-E Americii de Nord
C. ferox Wall Alun himalaian Nepal, Sikkin,S-E Chinei
(Tibet, Yunnan, Sichan,
Giishan)
C. heterophylla fish Alun siberian Japonia, Corea, N-E Chinei
Var sutochuensis Franch Alun de Sucian (Henan, Shanki, Hubei.Jianki,
Var yunnanensis Franch Alun de Yunan Anhui,Zheging)
C. maxima Mill Alun Tubular S-E europei, din estul Turciei
pînă îi N Germaniei
C. sieboldiana Blume Alun japonz Japonia
Var mandshurca Maxim Alun manciurian N-e Asiei, Nordul Chinei,
ю document
Corea
C. tibetica Botell Alun tibetan China centrală și de vest
Specii de nuci Românești

Valcor – soi de nuc viguros, intra pe rod timpuriu, produce constant, este rezistent la ger,
seceta si boli. Infloritul este semitardiv, de tip protandru, florile masculine (amentii) infloresc
inaintea celor femele si produc mult polen. Polenizatorii recomandati sunt soiurile: Geoagiu 65,
Germisara, Jupanesti, Mihaela si Orastie. Fructul este mijlociu, are forma larg eliptica, cu
orificiu peduncular bine inchis. Coaja este subtire, neteda si se sparge usor. Greutatea medie este
de 12-13 g iar miezul care se extrage intreg, are culoarea galbuie, gust placut si aromat, fiind de
o buna calitate. Miezul reprezinta 51-52% din greutatea totala a fructului si contine 72,23%
lipide si 26,57% protide. Acest soi merita sa fie extins in zona dealurilor subcarpatice. Maturarea
are loc in a doua jumatate a lunii septembrie.
Valmit – soi de nuc foarte viguros, precoce, produce constant, rezistent la ger, seceta si
destul de rezistent la boli. Infloritul este semitardiv de tip protogin, florile femele infloresc
inaintea celor mascule. Fructul este aspectuos, de forma larg eliptica, cu coaja neteda, subtire,
care se sparge usor, de culoare galbuie, greutatea medie 12,6 g; miezul se extrage usor, intreg,
are culoarea galbuie si gustul placut, de calitate buna, detine 52% din greutatea fructului si
contine 62,9% lipide si 30,36% protide. Merita sa fie extins in cultura, in zona dealurilor
subcarpatice. Maturarea are loc in a doua jumatate a lunii septembrie.
Valrex – soi de nuc de vigoare mijlocie, produce constant, tolerant la boli, rezistent la ger
si seceta. Infloreste semitardiv, florile fiind de tip protandru, cu mult polen. Principalii
polenizatori sunt soiurile Jupanesti, Germisara, Geoagiu 65, Mihaela si Orastie. Fructul are
forma larg eliptica, orificiul peduncular bine inchis, coaja subtire si neteda, de culoare galben-
maronie, greutatea medie este 14g; miezul de nuca se extrage intreg, are culoarea alb galbuie,
gustul placut aromat. Miezul contine lipide si substante proteice. Muturarea nucilor are loc in
prima decada a lunii septembrie.
Soiuri de nuc obtinute la SCDP Iasi

Anica – este un soi de nuc de vigoare medie, foarte rezistent la boli, destul de rezistent la
ger, seceta si foarte productiv. Fructul este simetric, mare, de forma ovala, usor ascutit la varf.
Coaja are culoarea crem si este relativ subtire. Miezul este bine dezvoltat. Maturarea are loc in a
doua decada a lunii septembrie.
Miroslava – este un soi de nuc destul de viguros, cu coroana globuloasa, productiv,
rezistent la ger si la atacul bolilor. Perioada de inflorire este semitarzie, de tip protogin. Nucile
sunt destul de mari, de forma rotund elipsoidala, rotunjite la capete si cu o greutate medie de
14,1%. Randamentul la miez este de 52,6%. Miezul are gust placut, bogat in lipide si substante
proteice. Maturarea are loc in prima decada a lunii septembrie.
Ovidiu – este un soi de nuc de vigoare mijlocie, rezistent la seceta si ger. Nucile sunt
mari, oval-alungite, rotunjite la capete. Coaja este subtire, miezul de culoare alb-
galbuie. Maturarea are loc in a doua decada a lunii septembrie.
Velnita – este un soi de nuc semiviguros, cu coroana globuloasa, rodeste si pe mugurii
laterali, foarte productiv, tolerant la boli, rezistenta mai slaba la atacul de antracnoza si
bacterioza, rezistent la ger. Perioada de inflorire este semitarzie, de tip protogin. Fructele sunt de
ю document
marime mijlocie, cu forma rotund ovoida, cu greutate medie de 13,5 g si randamentul in miez de
50,6%, coaja cenusie-galbuie, miezul este bogat in lipide si are un gust placut. Maturarea are loc
in partea a doua a lunii septembrie.
7. Valoarea nutritive a nuciferelor

Tabel 12.Nucile
Calorii/100 g 654 kcal
Proteine 15.20 g
Glucide 13.70 g
- Fibre alimentare 6.70 g
- Amidon 0.10 g
- Zaharuri 2.60 g
Lipide 65.20 g
- Grăsimi satuate 6.10 g
- Grăsimi polinesaturate 47.20 g
- Grăsimi mononesaturate 8.90 g
- Grăsimi trans 0.00 g
- Colesterol 0.00 g
- Acizi grași Omega 3 9079.00 mg
Vitamine
- Vitamina A- Retinol 20.00 UL
- Vitamina C- Acid Acorbic 1.30 mg
- Vitamina D- Calciferol 0.00 UL
- Vitamina E- Tocoferol 0.70 mg
- Vitamina K 2.70 mcg
- Vitamina B 1- Tiamina 0.30 mg
- Vitamina B 2- Riboflavina 0.20 mg
- Vitamina B 3 – Vit.PP-Niacina 1.10 mg
- Vitamina B 5- Acid Pantotenic 0.60 mg
- Vitamina B 6- Piridoxina 0.50 mg
- Vitamina B 8 – Colină 39.20 mg
- Vitamina B 9- Acid Folic 98.00 mcg
- Vitamina B 12- Ciancabalamina 0.00 mcg
- Betanină 0.30 mg
Minerale
- Calciu 98.00 mg
- Fier 2.90 mg
- Magneziu 158.00 mg
- Fosfor 346.00 mg
- Potasiu 441.00 mg
- Sodiu-Natriu 2.00 mg
- Zinc 3.10 mg
- Iod 0.00 mg
- Fluor 0.00 mcg
- Seleniu 4.90 mcg
- Cupru 1.60 mg
- Mangan 3.40 mg
Altele
ю document
- Cofeină 0.00 mg
- Alcool 0.00 g
Tabel 13.Alune de Pădure

Proteine 15.00 g
Glucide 16.70 g
- Amidon 0.50 g
- Zaharuri 4.30 g
Lipide 60.70 g
- Colesterol 0.00 g
Vitamine
- Betanină 0.40 mg
Minerale
- Calciu 114.00 mg
- Fier 4.70 mg
- Fosfor 290.00 mg
- Potasiu 680.00 mg
- Zinc 2.50 mg
- Iod 0.00 mg
- Fluor 0.00 mcg
- Seleniu 2.40 mcg
- Cupru 1.70 mg
- Mangan 6.20 mg
Altele
- Cofeină 0.00 mg
Coal
ю document
- Alcool 0.00 g
Tabel 14.Migdale
Proteine 20.50 g
Glucide 29.50 g
- Amidon 0.00 g
- Zaharuri 0.00 g
Lipide 39.10 g
- Colesterol 0.00 g
Vitamine
- Betanină 0.40 mg
Minerale
- Calciu 256.00 mg
- Fier 4.50 mg
- Fosfor 491.00 mg
- Potasiu 725.00 mg
- Zinc 3.30 mg
- Iod 0.00 mg
- Fluor 0.00 mcg
- Seleniu 2.00 mcg
- Cupru 0.00 mg
- Mangan 0.00 mg
Altele
Coal
ю document
- Cofeină 0.00 mg
- Alcool 0.00 g
Tabel 15.Castane
Proteine 2.0 g
Glucide 27.80 g
- Amidon 0.00 g
- Zaharuri 0.00 g
Lipide 1.40 g
- Colesterol 0.00 g
Vitamine
- Betanină 0.00 mg
Minerale
- Calciu 46.00 mg
- Fier 1.70 mg
- Magneziu 54.00 mg
- Fosfor 99.00 mg
- Potasiu 715.00 mg
- Zinc 0.30 mg
- Iod 0.00 mg
- Fluor 0.00 mcg
- Seleniu 0.00 mcg
- Cupru 0.50 mg
- Mangan 0.90 mg
Coal
ModCoala Nr. Semn.Altele
Data
ю document
- Cofeină 0.00 mg
- Alcool 0.00 g
8. Concluzie
În urma cercetării, în mare parte informațională asupra temei Sortimentul de nuci
caracteristice pentru Republica Moldova și valoarea lor nutritivă am studiat și am însușit speciile
de nucifere din RM. Din speciiile ce cresc la noi sunt Nucul, Migdalul, Alunele de pădure și
Castane comestibile.
Cel mai răspîndit este nucul ce are mai multe soiuri ce se diferențiază mult unele de altele.
Am făcut diferența de cantitatea de roadă din RM și alte state, de asemenea am aflat că fiecare
stat se diferențiază prin soiurile și speciile sale specifice cum ar fi: RM- Czacu, Costijeni;
România- Valcor, Miroslava.
Am przentat unele obiective și tabele prezentate de Guvern pentru dezvoltarea culturilor
Nucifere și mărirea producției acestora, care ar trebui sa mareasca cantitatea de nuci nu doar in
RM dar și pentru exportul acestora.
De asemeni am aflat cantitatea de producere a nucilor cît in Republica Moldova atît și pe
plan Mondial.
Nu în ultimul rînd am prezentat tabele cu valoarea nutritiva a spciilor de nuci cultivate la
noi în țară.
După ce am lucrat asupra acestui proiect am realizat că chiar daca la noi în țară se cultivă
și se produce o cantitate cît de cît mare de nuci, o foarte mare parte din aceasta este exportată
peste hotare. În țare se vind doar nucile care sunt crescute în gospodăriile oamenilor și vîndute
tot de ei. Am aflat că nucile reduc riscul de diabet și înbunătățescc lucrul inimii, dar cu toate
acestea au și unele riscuri pentru sănătate în special pentru oamenii cu alergii la nucifere.
Coal
ю document
9. Bibliografie
Cărți Articole
Culturile Nucifere: Nucul, Alunul, Revista de Medicina Interna
Migdalul, Castanul comestibil, Alte specii Autor-Societatea Romana de Medicina Interna
nucifere.- Prof.dr.doc. Vasile Cociu Editura-Coloseum Events 2006
Editura Ceres- București 2006
Uniunea Asociatiilor Producatorilor de Culturi
Nucifere din Republica Moldova
Autor-Constantin Gajim
2013
Cultivarea Nucului- Dr.hab Maria Pîntea

Editura- Junglas regia L. 2015
Brevete SM; STAS

Coal
HGM8/2006
ModCoala Nr. cu privire
Semn. la unele
Data măsuri de SM 121:2011 Nuci verzi pentru prelucrare
ю sporire a producţiei de culturi nucifere
document industrială
Publicat : 13.01.2006 în Monitorul Oficial
Nr. 5-8 art Nr : 38

Sortimentul de Nuci in RM Si Valoarea Lor Nutritiva

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sortimentul de Nuci in RM Si Valoarea Lor Nutritiva

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Tehnologie și Management în Industria Alimentară

Tema: Sortimentul de nuci caracteristice

Efectuat: studenta gr.TAP-121

Verificat: dr.conf. univ

Tabelul 1. Volumul producţiei de nuci preconizată spre a fi obţinută în plantaţiile

Pomi răzleţi pe loturile

Fîşii de protecţie contra

Alei de-a lungul

Starea actuală a economiei naţionale şi speranţele oamenilor de la sate demonstrează

201 201 201 201 201 201 201 201 201

Cantitateaproducţiei, 131 216 350 525 750 1000 1250

Realizarea prevederilor Programului de sporire a potenţialului productiv al plantaţiilor

Producţia obţinută se prevede a fi folosită pentru consum local şi export în stare

Alunul. Ca plantă arbustiformă, cu un sistem radicular superficial, alunul în ţara noastră

3. Producerea nucilor pe plan mondial

America de 195,18 254,00 216,82 225,00 231,60 111,9

Africa 32,65 13,00 12,00 12,00 12,33 37,70

Tabelul 7. Principalele ţări producătoare de nuci de pe glob şi producţia medie,

SUA 254,0 216,0 225,0 249,5

Iran 142,8 140,0 135,0

Turcia 120,0 122,0 122,0 68,0

Ucraina 41,1 49,9 52,0

India 30,0 31,0 31,0 32,0

Franţa 23,0 27,8 27,0 30,0

România 32,5 25,0 25,0

4. Informație generala despre nucifere

Nucile sunt esenţiale în contextul sănătăţii cardiovasculare

Nucile reduc riscul de diabet

Tabel 8. Caracteristicile de calitate a nucilor

4.4 Castan comestibil Un frumos exemplar de castan comestibil crescut la marginea unei

5. Sortimentul de nuci caracteristice pentru Republica Moldova

Tabelul 9. Sortimentul de nuc înregistrat în Republica Moldova, anul 2014

Tabeul 10. Alte nucifere autohtone

Pentru acest soi, recomandăm amplasarea pomilor la distanțe de la cel puțin 10 m până la

În anii cu condiții optime de dezvoltare, diferențiază în flori nu doar mugurii terminali,

6. Sortimentul nuciferelor în alte țări

Specii de nuci Românești

Soiuri de nuc obtinute la SCDP Iasi

7. Valoarea nutritive a nuciferelor

Tabel 13.Alune de Pădure

Cultivarea Nucului- Dr.hab Maria Pîntea

Brevete SM; STAS

S-ar putea să vă placă și