Sunteți pe pagina 1din 64

CUPRINS

INTRODUCERE i
1. SISTEMUL BANCAR ROMÂNESC ........................................................................ 1
1.1. Evoluţia sistemului bancar românesc.................................................................. 1
1.2. Cadrul legal al funcţionării băncilor ................................................................... 5
1.3. Apariţia electronic banking-ului şi impactul lui asupra serviciilor bancare
tradiţionale ...................................................................................................................... 7
1.4. Termeni şi legislaţie privind serviciile bacare la distanţa ................................. 12
2. ELECTRONIC BANKING ...................................................................................... 14
2.1. Internet banking ................................................................................................ 16
2.2. Home Banking .................................................................................................. 21
2.3. Mobile Banking ................................................................................................ 23
2.4. ATM/POS ......................................................................................................... 25
2.4.1. Automated Teller Machine ....................................................................... 25
2.4.2. Cardul bancar ............................................................................................ 27
2.4.3. Point Of Sale ............................................................................................. 29
3. RISCURILE FOLOSIRII ELECTRONIC BANKING-ULUI ................................. 31
4. RAIFFEISEN BANK................................................................................................ 34
4.1. Raiffeisen Bank International ........................................................................... 34
4.1.1. Scurta prezentare a Grupului RZB si a Raiffeisen International .............. 34
4.1.2. Raiffeisen Grup in Romania ..................................................................... 38
4.1.3. Raiffeisen Bank Romania ......................................................................... 38
4.2. Servicii bancare electronice oferite de RAIFFEISEN Bank ............................. 39
4.2.1. Raiffeisen Online ...................................................................................... 39
4.2.1.1. Oferta Raiffeisen Online ................................................................... 39
4.2.2. Raiffeisen Direct 0800 802 02 02 ............................................................. 40
4.2.2.1. Oferta Raiffeisen Direct .................................................................... 40
4.2.3. MyBanking Vodafone ............................................................................... 41
4.2.3.1. Oferta myBanking Vodafone ............................................................ 41
4.2.3.2. Utilizarea serviciu myBanking ......................................................... 42
4.2.3.3. Avantajele serviciului: ...................................................................... 42
4.2.4. MyBanking Orange ................................................................................... 49
4.2.4.1. Oferta myBanking orange ................................................................. 49
4.2.4.2. Avantajele serviciului ....................................................................... 50
4.2.4.3. Serviciile myBanking........................................................................ 52
4.2.5. SmartTel .................................................................................................... 57
4.2.6. Conturi/carduri Raiffeisen Bank ............................................................... 58
5. CONCLUZII ............................................................................................................. 60
6. REFERINTE BIBLIOGRAFICE.............................................................................. 62
1. SISTEMUL BANCAR ROMÂNESC

1.1. Evoluţia sistemului bancar românesc

Pe teritoriul românesc practica bancară îşi are originea în Antichitate, fapt afirmat prin
descoperirea în zona fostelor mine de aur ale Daciei Traiane, la Alburnus Maior, între
anii 1786-1855, a circa 50 de tăbliţe cerate, din care 25 s-au păstrat şi au fost publicate
integral în anul 1873, la Berlin în opera Corpus Inscriptiorum Latinarum.( Ion Turcu,
1999)

Cea de-a 13-a tăbliţă cerată, reprodusă în pagina 951, în volumul al III-lea al lucrării lui
Theodor Mommsen, conţine contractul pentru constituirea unei societăţi bancare
(Societas Dinastiarae) redactat la 28 martie 167, la Deusera, localitate situată în apropiere
de Alburnus Maior.( Ion Turcu, 1999)

Sintagma “societas dinastariae” este o combinaţie latino-greacă. Cuvântul grec “danistes”


este echivalentul termenului latin “argentarius”. Aşadar, este vorba de o societate de
bancheri, care practică împrumuturi cu bobândă.

Aporturile asociaţilor la capitalul social constau în numerar. Deşi aporturile erau inegale,
contractul prevede că, atât câştigul, cât şi eventuala pierdere se vor împărţi egal între
asociaţi. Profitul societăţii rezulta din dobânda percepută pentru sumele împrumutate: se
practica o dobândă de 1 %.

În Ţările Române, prima instituţie de tip bancar a apărut în primul deceniu al secolului al
XIX-lea în Bucureşti. Apar apoi în anul 1857, la Iaşi, Banca Naţională a Moldovei, şi, în
1866, Banca Naţională în Bucureşti. Prima tentativă de constituire a băncii naţionale a
aparţinut principelui Grigore Alexandru Ghica. Deşi supravegheată de stat, după mai
puţin de un an de la primele operaţiuni, banca a dat faliment.

1
Cea de-a doua bancă a fost autorizată să funcţioneze ca filială a Băncii Imperiale
Otomane din Constantinopol, fără nici un control sau participare la beneficii în favoarea
guvernului.

Banca Naţională a României a fost înfiinţată ca bancă centrală în anul 1880 după modelul
băncii centrale a Belgiei. În dezbaterile parlamentare asupra proiectului de lege, ministrul
Finanţelor, Ioan Câmpineanu, s-a opus participării capitalului străin la constituirea Băncii
Naţionale. Capitalul băncii a fost stabilit la 30 de milioane, din care 20 de milioane prin
subscriţie publică, iar 10 milioane, depuse de stat.

La fel ca şi în zilele noastre, în primul deceniu de activitate bancară, banca centrală apela
în fiecare an la credite externe, deşi nu exista nici FMI, nici Banca Mondială. La
începutul secolului al XX-lea, statul s-a confruntat cu pericolul incapacităţii de plată
datorită crizei economice şi a acumulării datoriei externe recurgând la soluţia privatizării
băncilor, adică la vânzarea acţiunilor statului din capitalul Băncii Naţionale. Banii
încasaţi din privatizare s-au topit rapid, astfel încât guvernatorul a cerut Băncii Naţionale
un nou împrumut. (Ion Turcu, 1999)

Anul 1907 s-a desfăşurat sub puternica influenţă a două crize deosebite: criza monetară
internaţională pornită din Statele Unite ale Americii şi criza agrară socială din ţară,
datorită răscoalelor ţărăneşti.

În aceeaşi perioadă, numeroase bănci noi cu capital românesc îşi încep operaţiunile în
judeţe şi în capitală. Dacă în anul 1900, existau 27 de bănci, în 1913, numărul băncilor a
crescut la 197. Acest fenomen de nefirească proliferare a condus Banca Mondială, în anul
1912, la concluzia că, în viitor, înmulţirea băncilor ar trebui să se facă “numai după o
cerere serioasă din care s-ar constata necesitatea reală a înfiinţării unei noi bănci”. Pe de
altă parte, “băncile ar trebui să acorde credite numai afacerilor serioase şi sănătoase nu
pentru a se întrebunţa banii spre a produce dobânzi”.

2
În Transilvania, primele institutii de credit apar in deceniile patru si cinci ale secolului al
XIX-lea. Acestea functioneaza in Arad, Sibiu, Brasov, ca sucursale ale unor puternice
banci din Viena si Budapesta. Sistemul bancar din Transilvania era subordonat sistemului
bancar austro-ungar. ( Turliuc V., Cocris V., 1998)

În luna octombrie 1916, Tezaurul Băncii Naţionale se mută, împreună cu guvernul, la


Iaşi. Consiliul de Miniştri hotărăşte mutarea provizorie a sediului Băncii Naţionale la Iaşi
şi acordă Consiliului general al B.N.R aprobarea pentru strămutarea tezaurului în orice
altă parte când va crede necesar. Astfel, datorită războiului, tezaurul Băncii Naţionale a
României a ajuns la 21 decembrie 1916 la Moscova şi depus la Kremlin.

În iulie-august 1917, cu autorizaţia guvernului, depozitul de valori şi efecte a fost predat,


pe bază de protocol, aceluiaişi tezaur rus de la Kremlin.

La 3 decembrie 1919, prin asocierea unui număr de 17 mari bănci s-a marcat un progres
important al activităţii bancare, prin eviatarea manipulării numeralului şi reducerea
costurilor serviciilor. Mai mult de jumătate din rulajul total al Casei de Compensaţiuni
era reprezentat de patru mari bănci: Marmorosch, Blank & Co, Banca de Credit Român,
Banca Comercială Română şi Banca Românească. ( Turliuc V., Cocris V., 1998)

În perioada 1925-1928, fondurile băneşti marchează o tendinţă de creştere continuă ce


duce implicit la creşterea dobânzilor. Consecinţa este scăderea solvabilităţii debitelor
băncilor, marcată de creşterea numărului falimentelor.

Intervine Programul, elaborat de guvern, pentru stabilizarea monetară şi dezvoltarea


economică, urmat în 1929 de adopatrea Legii stabilizării. Se încearcă şi atragerea
capitalului străin privat pentru investiţii în România. Toate eforturile au fost zadarnice,
România confruntându-se în perioada 1929-1933 cu o putenică criză economică ce
reprezintă un seism puternic pentru activitatea sistemului bancar românesc. Efectele au
fost resimţite de băncile populare, micile bănci comerciale, precum şi marile bănci;

3
printre care au falimentat şi Banca Generală a Ţării Româneşti, Banca Marmorosch,
Blank & Co.

Consolidarea sistemului bancar şi însănătoşirea activităţii bancare s-a realizat prin Legea
asanării datoriilor agricole şi urbane din 1934; Legea pentru organizarea şi reglementarea
comerţului de bancă din acelaşi an; Legea pentru înlesnirea şi refacerea creditului din
anul 1935.

În tot timpul angajării României în război alături de Germania, Banca Naţională a depus
eforturi pentru a crea condiţiile unei activităţi bancare sănătoase şi pentru limitarea
efectelor acaparării economiei româneşti de către concernele germane.

Prin Legea nr. 1056 din 1946, Banca Naţională a României a fost abilitată să asigure
dirijarea şi controlul tuturor băncilor, publice sau private.

Prin decretul Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.PR. nr. 197/1948 au fost dizolvate
pe plin, întreprinderile bancare şi instituţiile de credit de orice fel, cu capital particular
sau de stat. Au fost exceptate Bănca Naţională a României, Casa de Economii şi Cecuri
Poştale, Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni, precum şi întreprinderile bancare şi
instituţiile de credit înfiinţate printr-o convenţie specială între Statul român şi un stat
străin.

Alături de Bănca Naţională, activitatea bancară era realizată şi de băncile specializate:


Banca Română de Comerţ Exterior, Banca pentru Agricultură şi Industrie Alimentară şi
Banca de Investiţii, toate subordonate Consiliului de Miniştri.

Incepand cu anul 1946 şi în perioada care a urmat până în 1990, asistăm la un proces de
lichidare a sistemului bancar clasic, de transformări structurale şi funcţionale, prin care se
pun bazele unui sistem bancar etatist ce trebuia sa raspunda comandamentelor de tip
socialist , super-centralizat. Nu se poate vorbi în această perioadă de un sistem bancar

4
care să poată promova o strategie monetară şi de credit în nume propriu, ci de un sistem
făra coloană vertebrală. (Turliuc V., Cocris V., 1998 : 150)

După Revoluţie a fost aprobat noul Statut al Băncii Naţionale a României prin Legea nr.
34/1991. Acesta a fost abrogată prin Legea nr. 101/1998 care a abrogat actualul Statut al
Băncii Naţionale a României, în vigoare din iulie 1998.

1.2. Cadrul legal al funcţionării băncilor

Băncile sunt societăţi comerciale cu statut special, pentru că se constituie şi funcţionează


după reguli specifice, cu autrizarea şi sub supravegherea Băncii Naţionale a României.

Cadrul legal al activităţii acestora este constituit din Legea nr. 101/1998, privind Statutul
B.N.R, Legea bancară nr. 58/1998 şi Legea privind procedura falimentului băncilor nr.
83/1998, care se completează cu actele normative emise de B.N.R., în temeiul art. 50 din
Legea 101/1998.

Conform prevederilor art. 1 al Legii bancare nr. 58/1998, activitatea bancară în România
se desfăşoară prin Banca Naţională şi prin alte bănci.

Alte persoane juridice pot desfăşura activitaţi bancare, numai dacă sunt autorizate prin
lege şi numai cu respectarea principiilor legii bancare. Aceste persoane juridice se supun
şi ele, la fel ca şi băncile, autorizării, supravegherii prudenţiale şi reglementărilor Băncii
Naţionale a României, conform art. 90 din Legea bancară.

Se află sub incidenţa Legii nr. 58/1998 atât băncile, persoane juridice române, cât şi
sucursalele din România ale băncilor, persoane juridice străine (art. 2, alin. 1).

Băncile reprezintă principalii intermediari financiari în economie. Ele facilitează


formarea capitalului disponibil în economie şi coordonează procesul de economisire-

5
investire, în scopul creşterii volumului total de resurse alocate economiei. Băncile sunt
caracterizate prin capacitatea lor de a pune în circulaţie creanţe asupra lor însele, sporind
volumul mijloacelor de plată şi, implicit, al masei monetare.

Sistemul Bancar se află într-un stadiu avansat de transformare, suficient pentru a plasa
acest susbsistem al economiei pe una din principalele poziţii în evoluţia restructurării.

Pornit iniţial cu patru bănci de stat, sistemul bancar românesc s-a dezvoltat pe parcurs şi
s-a consolidat, băncile noi pătrunzând treptat în sistem şi construindu-şi încet poziţii
relativ stabile pe piaţa bancară romănească. Au pătruns pe piaţă băncile străine ce se
adresează afacerilor profitabile ale agenţilor economici din România şi care constituie un
puternic factor concurenţial ce stimulează băncile româneşti – în dezvoltarea şi
modernizarea activităţilor proprii. ( Niţu I., 2002 : 9)

1. Funcţiile băncilor comerciale

• Băncile sunt intermediari financiari şi creatoare de monedă.


• Băncile au rolul de a reduce asimetria informaţiilor, fiind adevărate depozite de
date (warehouse). Prin reputaţia lor băncile atrag încrederea populaţiei şi a
întreprinderilor dintr-o economie.
• Băncile reduc riscul prin dispersia portofoliilor lor de active şi obligaţii.
• Băncile nu numai că intermediază bani dar şi tranzacţionează bani, deoarece pot
obţine profit prin operaţiuni agregate (arbitraj, operaţiuni de acoperire a riscurilor
–engl. hedging).

Pe pieţele financiare operează şi alte instituţii în afara băncilor, numite instituţii


financiare-nebancare:
• Societăţile de asigurare-reasigurare
• Casele de ajutor reciproc – uniunile de credit – băncile populare

6
• Fondurile mutuale închise şi deschise (inclusiv fondurile de pensii) – care
sunt administrate de instituţii specializate, resursele colectate fiind plasate
pe piaţa monetară şi de capital.

Ca şi băncile aceste instituţii reduc asimetria informaţiilor şi riscul (prin dispersia


portofoliului), dar nu crează monedă şi nici nu "comercializează" bani. În România există
şi alte tipuri de instituţii financiare nebancare cunoscute sub denumirea de fonduri ale
proprietăţii de stat şi private, înfiinţate în baza legii privatizării şi cunoscute sub
denumirea de Societăţi de Servicii şi Investiţii Financiare (SSIF).

1.3. Apariţia electronic banking-ului şi impactul lui asupra


serviciilor bancare traditionale

România ţine pasul cu evoluţia continuă a noilor tehnologii: avem peste 5 milioane de
utilizatori de Internet; poşta electronică, telefonie mobilă de ultimă generaţie, vizibile
pretutindeni, iar aplicaţiile software devin din ce în ce mai accesibile publicului larg. In
acest context, sistemul bancar şi-a adaptat oferta pentru a raspunde exigentelor tot mai
crescute ale clienţilor, încorporând noile tehnologii în produsele şi serviciile bancare.

In România, adoptarea tehnicilor monetice moderne a inceput în anul 1995, odata cu


emiterea primelor carduri bancare. In anii ce au urmat, utilizarea cardului a cunoscut o
evoluţie continuă, numarul de carduri emise pe piaţa romănească atingând în prezent 7
milioane, cu un raport de utilizare la bancomate si magazine de 9/1.

O altă iniţiativă, paralelă cu emiterea cardurilor, a fost reprezentată de îmbogăţirea


ofertelor bancare cu produse de Electronic Banking. Acestea permit companiilor, dar nu
numai, să-şi gestioneze încasările şi plăţile printr-o aplicaţie dedicată, eliminând
necesitatea deplasării la bancă şi beneficiind de un set extins de funcţionalităţi.

Incercând adaptarea ofertei la nevoile persoanelor fizice şi micilor companii, urmatoarea


etapă a fost reprezentata de lansarea serviciilor de Internet Banking şi Mobile Banking.

7
Astfel de servicii bancare oferă utilizatorilor acces la conturile lor prin simpla accesare a
unui site Internet sau a unui meniu din telefonul mobil, cu ajutorul unei interfeţe care
permite realizarea operaţiunilor bancare minimale - transferuri şi plăţi, extrase de cont.

Faptul că Internet-ul a revoluţionat economia este un adevăr care poate fi demostrat prin
următoarele argumente:
• Serviciile e-banking sunt mult mai ieftine decât cele derulate prin sucursale ale
băncilor sau chiar prin telefon.
• Serviciile e-banking se pot efectua fără dificultate, după instalarea aplicaţiilor
informatice.
• Furnizorii de portal - providers - vor fi în măsură să atragă cea mai
semnificativă parte din profiturile băncilor.
• Produsele sunt distribuite prin linii individuale.

In felul acesta, băncile tradiţionale vor fi părăsite şi nu vor mai efectua plăţi şi decontări.
Serviciile e-banking cele mai avansate din lume se găsesc în zona Peninsulei
Scandinaviei. În acestă zonă, clienţii doresc realizarea tuturor serviciilor bancare prin
intermediul unui număr de canale de distribuţie. De aceea, viitorul îl reprezintă ‘Martini
Banking’ (oricând, în orice loc, oriunde, oricum).

Demararea activităţii de e-banking presupune costuri foarte ridicate. Obţinerea unei mărci
(brand) de încredere este foarte costisitoare şi presupune costuri pentru reclama
comercială şi, în plus, costuri ridicate pentru cumpărarea tehnologiei. În prezent,
supraveghetorii pieţei financiar - bancare trebuie să-şi concentreze atenţia asupra
impactului pe care activitatea de e-banking o are asupra băncilor tradiţionale, prin
supravegherea, de exemplu a următoarelor:
• strategia
• nivelul clientului
• veniturile şi cheltuielile
• cheltuielile efectuate cu reclama comercială
• marje/limite de profit.

8
În Anglia, de exemplu, acestă piaţă este supravegheată de Autoritatea de Supraveghere
Financiară (Financial Supervisory Authority - FSA). În vederea efectuării supravegherii
bancare, a fost adoptată o lege bancară (Banking Act and the Building Societies Act) şi,
ulterior, o nouă legislaţie (Financial Services and Markets Bill) Services and Markets Bill
oferă, în plus, cadrul legislativ prin care se promovează sistemul financiar pentru o mai
bună înţelegere. În acelaşi timp, legea promovează necesitatea protejării clientului;
aceasta oferă, de asemenea, baza pentru realizarea educaţiei financiar-bancare a
clientului, ceea ce reprezintă un instrument cheie în lupta împotriva riscurilor clientului.
Astfel, în Anglia, nu există un regim special pentru activitatea de e-banking, iar
supraveghetorii consideră că pot să autorizeze orice activitate e-banking nouă care
îndeplineşte standardele minime de prudenţă bancară. Comitetul de supraveghere bancară
de la Basel (Basel Committee E-Banking Group) consideră că "trebuie să realizeze
supravegherea internaţională a întregii comunităţi prin distribuirea unui set de linii
directoare cu privire la electronic banking". Este necesară, de asemnea, furnizarea unui
pachet de reglementări interne pentru sprijinirea educaţiei clientului şi a băncii. În mod
global, un astfel de ghid ar contribui la realizarea cooperării internaţionale şi ar constitui
un fundament pentru realizarea unei abordări coerente a suparvegherii activităţii e-
banking. Astfel, s-ar facilita realizarea activităţii internaţionale de e-banking prin
creşterea încrederii clientului în bănci sănătoase, care au la bază regimuri diferite de
supraveghere şi reglementare.

Grupul a identificat următoarele probleme asupra cărora să-şi concentreze activitatea în


viitor:
• autorizarea,
• standarde prudenţiale,
• transparenţă,
• secret profesional,
• spălarea banilor, si
• supravegherea operaţiunilor transfrontaliere.

9
Schimbǎrile create cât şi alte caracteristici ale tehnologiei Internet-ului au ridicat noi
probleme atât bancherilor cât şi autoritǎţilor de supraveghere prudenţialǎ a activitǎţii
bancare. Problemele şi tendinţele care se manifestǎ ca purtǎtoare de risc din punct de
vedere al caracterului electronic al furnizǎrii de servicii financiare pe Internet au fost
delimitate de grupul de lucru pentru e-banking al Comitetului de la Basel (EBG) ca fiind:

1). O creştere semnificativǎ a competiţiei în industria serviciilor financiare datoritǎ


faptului cǎ atât întreprinderi bancare cât şi nonbancare introduc rapid produse şi servicii
financiare noi.

2). Imbunǎtǎţirile tehnologice rapide în domeniul telecomunicaţiilor, în domeniul


software şi hardware ce permit o procesare foarte rapidǎ a tranzacţiilor.

3). Managementul bǎncilor nu posedǎ cunoştinţe şi experienţǎ de lucru cu noile


tehnologii şi nu cunosc noile riscuri aduse de utilizarea acestor tehnologii.

4). Bazarea pe servicii care provin din exteriorul întreprinderilor bancare pentru
furnizarea de servicii bancare ce a dus la proliferarea de noi alianţe şi coalborǎri cu firme
din afara sferei financiare.

5). Cerere crescutǎ pentru implementarea unei infrastructuri tehnologice scalabile,


flexibile şi care sǎ permitǎ interoperabillitatea atât între intreprinderi cât şi în interiorul
lor şi care sǎ poatǎ asigura securitatea, integritatea şi disponibilitatea informaţiilor şi
serviciilor.

6). Potenţialul de fraudǎ a crescut datoritǎ absenţelor standardelor operaţionale de


verificare a clienţilor şi de autentificare a lor pe reţele deschise ca şi Internetul.

7). Ambiguitate sau absenţǎ de reglementǎri legislative care sǎ se adapteze activitǎţilor


e-banking în continuǎ evoluţie.

10
8). Colectarea, stocarea şi partajarea frecventǎ a unor cantitǎţi semnificative de date cu
privire la clienţi poate duce la apariţia unor probleme legate de confidenţialitatea datelor
clientului ce pot crea bǎncii riscuri de naturǎ prudenţialǎ, ca de exemplu risc legal şi
reputaţional.

9). Probleme legate de eficienţa şi aplicabilitatea verificǎrilor online. Proceduri online de


autentificare lungi sau complicate pot face clientul sǎ renunţe la utilizarea paginii web
prin intermediul cǎreia dorea acces la servicii bancare; mai mult, operaţiunile laborioase
de lucru cu un client pot afecta performanţa generalǎ a aplicaţiei web.

Furnizarea de servicii financiare folosind drept canal de livrare Internetul poate modifica
profilul de risc al bǎncii şi duce la crearea de noi aspecte în controlul şi gestiunea riscului
bancar. Implicaţile pe care le poate avea activitatea de e-banking asupra profilului general
de risc al bǎncii se manifestǎ în legǎturǎ cu riscul strategic, operaţional, de reputaţie,
legal, de credit, de lichiditate, de piaţǎ şi riscul ratei de schimb.

Dupǎ cum se poate observa au fost enumerate toate tipurile de risc pe care o bancǎ
trebuie sǎ le gestioneze, gradul de afectare a fiecarui parametru de risc din categoriile de
risc enumerate mai sus, de cǎtre desfǎşurarea de activitǎţi e-banking fiind diferit între
categoriile de risc şi în funcţie de ponderea e-banking în totalul activitǎţilor bǎncii.

11
1.4. Termeni şi legislaţie privind serviciile bacare la distanţă

Conform Ordinului nr. 218 din 14 iunie 2004 dat de Ministrul comunicatiilor si
tehnologiei informatiei, privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la
distanţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) instrument de plată cu acces la distanţă - soluţie informatică ce permite
deţinătorului să aibă acces la distanţă la fondurile aflate în contul său, în scopul obţinerii
de informaţii privind situaţia conturilor şi operaţiunilor efectuate, efectuării de plăţi sau
transferuri de fonduri către un beneficiar, prin intermediul unei aplicaţii informatice, al
unei metode de autentificare şi al unui mediu de comunicatie ;
b) emitent - banca autorizată de Banca Naţională a României să emită
instrumente de plată electronică şi care pune la dispoziţie deţinătorului un instrument de
plată electronică cu acces la distanţă, pe baza unui contract încheiat cu acesta;
c) deţinător - persoana fizică sau juridică care, în baza contractului încheiat cu
emitentul, deţine un mecanism de autentificare în utilizarea instrumentului de plată cu
acces la distanţă;
d) utilizator - deţinătorul instrumentului de plată cu acces la distanţă sau o
persoană fizică recunoscută şi acceptată de către deţinător ca având acces la drepturile
sale conferite de către emitent;
e) instrument de plată la distanţă tip Internet-banking - acel instrument de
plată cu acces la distanţă care se bazează pe tehnologia Internet (world wide web) şi pe
sistemele informatice ale emitentului;
f) instrument de plată la distanţă tip home-banking - acel instrument de plată
cu acces la distanţă care se bazează pe o aplicaţie software a emitentului instalată la
sediul deţinătorului, pe o staţie de lucru individuală sau în reţea;
g) instrument de plată la distanţă tip mobile-banking - acel instrument de plată
cu acces la distanţă care presupune utilizarea unui echipament mobil (telefon, PDA -
Personal Digital Assistant etc.) şi a unor servicii oferite de către operatorii de
telecomunicaţii;

12
h) plan de securitate - document ce descrie totalitatea măsurilor tehnice şi
administrative care sunt luate de către emitent pentru utilizarea în condiţii de siguranţă a
instrumentului de plată cu acces la distanţă;
i) aviz - actul administrativ emis de Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei
Informaţiei în conformitate cu prevederile art. 31 lit. f) din Regulamentul Băncii
Naţionale a României nr. 4/2002 privind tranzacţiile efectuate prin intermediul
instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la aceste tranzacţii, care
conferă solicitantului dreptul de a obţine autorizaţia din partea Băncii Naţionale a
României pentru emiterea instrumentului de plată cu acces la distanţă;

13
2. ELECTRONIC BANKING

Incepand cu data de 1 iulie 2007 au fost avizate conform Ordinului MCTI nr.389 din 27
iunie 2007, privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanţă, de
tipul aplicaţiilor internet-banking, home-banking sau mobile-banking urmatoarele
instrumente, emise de 29 de banci, data valabilitatii acestor avize fiind 01.07.2008.

Nr.
Denumire bancă Denumire instrument Tip instrument
Crt.
1 Office Net Romania Home Banking
2 ABN AMRO Bank Romania ABN AMRO NetBanking Internet Banking
3 Access Online-Romania Internet Banking
4 AlphaLine Home Banking
Alpha Bank Romania
5 Alpha Click Internet Banking

Anglo-Romanian Bank
6 i-ARBL Internet Banking
Limited
7 Banca Comercială Carpatica BCC e-SMART Internet Banking
Home Banking cu
8 Banca Comercială Română MultiCash BCR modul Internet
Banking
9 Banca C.R.Firenze Romania CR Firenze Online Internet Banking
Bank@You - Internet
10 Banca Italo-Romena Internet Banking
Banking
Internet Banking si
11 Banc Post Internet eBank
Home Banking
12 BRD – Groupe Societe MultiX Home Banking

14
13 Generale Mobilis Mobile Banking
14 BRD-NET Internet Banking
15 BRD@ffice Internet Banking
16 Banca Romaneasca e-bancamea Internet Banking
17 BT Ultra Home Banking
Banca Transilvania
18 BT24 Internet Banking
19 BANK LEUMI Romania Leumi Online Internet Banking
20 Citibank Romania CitiDirect Online Banking Internet Banking
21 Egnatia Bank Romania MultiCash Home Banking

EMPORIKI BANK
22 UBISQL Internet Banking Internet Banking
(Romania)
Internet Banking si
23 EXIMBANK Internet eBank
Home Banking
Credit Europe Bank
24 CreditEuropeNet Internet Banking
(Romania) S.A.
GarantiBank International
25 Garanti Online Internet Banking
NV Suc.Romania
26 MultiCash Home Banking

27 UniCredit Tiriac Bank OnLine B@nking Internet Banking

28 MultiCash Home Banking


29 ING Bank N.V. Amsterdam ING Online Internet Banking
30 Home’Bank Internet Banking
31 Libra Bank UBISQL Internet Banking Internet Banking
32 HBS Home Banking
OTP Bank Romania
33 OTPdirekt Internet Banking
34 Piraeus Bank Piraeus online Internet Banking

15
35 MultiCash Home Banking
36 Raiffeisen Bank myBanking Mobile Banking
37 Raiffeisen Online Internet Banking
38 TerraBanking Internet Banking
ROMEXTERRA BANK
39 TerraM-mobile banking Mobile Banking

SANPAOLO IMI BANK


40 SANPAOLO B@NK Internet Banking
ROMANIA
41 Millennium Bank < a> MilleNet Internet Banking
42 Porsche Bank < a> Bank@You Internet Banking
43 MultiCash Classic Home Banking
Volksbank Romania
44 MultiCash@SmartOffice Internet Banking

Sursa : www.ceris.ro/e-banking

2.1. Internet banking

Se apreciază că, datorită recentelor progrese în reţeaua Internet, serviciile bancare de tip
bancă electronică ar putea să se extindă semnificativ. Ieftinirea computerelor, coroborată
cu, calitatea serviciilor Internet, de mare viteză operaţională, oferite la preţuri mai
accesibile, prin sisteme de cablu ori conexiuni telefonice, fac posibilă o transformare
fundamentală a ordonării şi operării transferurilor monetare. Evoluţia acestor servicii va
depinde şi de înzestrarea tehnică a băncilor şi de stabilirea procedurilor care să asigure
protecţia participanţilor. ( Şeulean V., 2001 : 296)

Unul dintre mediile cel mai des utilizate de transmitere a informaţiilor intre client si
bancă il reprezintă internetul, care in fiecare an prezintă o tot mai mare popularitate.
Astfel, această oportunitate nu poate fi pierdută de bănci, aflate permanent în căutarea
eficientizării operaţionale şi a creşterii volumului vânzărilor de produse, concomitent cu
sporirea clienţilor.

16
Instrumentul de plată la distanţă tip Internet - Banking este acel instrument de plată cu
acces la distanţă care se bazează pe tehnologia Internet (World Wide Web) şi pe
sistemele informatice ale emitentului.

Internet - Banking reprezintă un pachet de soluţii destinat interacţiunii la distanţă dintre


client şi bancă, care permite clienţilor - persoane fizice şi juridice - să-şi acceseze
informaţiile referitoare la conturi şi să genereze tranzacţii securizate prin intermediul
conexiunilor de tip Internet.

Potrivit OTP Bank, internet banking-ul este definit ca fiind un canal alternativ de
accesare a serviciilor băncii prin intermediul internetului.

Internet - banking, uneori este denumit serviciu bancar online şi reprezintă o formă mai
avansată de PC banking. Internet banking utilizează Internetul ca şi canal de distribuţie
prin care se dirijează activitatea bancară, de exemplu;: transferarea fondurilor, plata
facturilor, vizualizarea soldurilor conturilor de economii, plata ipotecilor şi cumpărarea
instrumentelor financiare şi a certificatelor de depozit. Serviciile bancare de Internet sunt
cunoscute ca fiind servicii virtuale (cyber, net) interactive sau web-banks (web-site-urile
băncilor). ( Georgescu - Golosiu L, 2000 : 15 )

Internet banking este un serviciu oferit de către bănci, clientilor, serviciu prin care sunt
facilitate operaţiuni bancare on-line, de la distanţă. Sunt necesare doar un calculator,
indiferent de localizarea acestuia şi o conexiune internet. Accesul la acest serviciu este
asigurat în tot timpul anului, 24 de ore pe zi, 7 zile pe saptamâna.

Pe plan internaţional, există cel puţin două modele de abordare a serviciilor bancare
oferite prin Internet:
1. Modelul exclusiv prin Internet, în care o bancă îşi desfăşoară activitatea
exclusiv online, fără a oferi şi servicii bancare clasice prin intermediul reţelei de
sucursale şi agenţii. Astfel de instituţii nu se regăsesc în peisajul bancar românesc.

17
2. Modelul băncilor tradiţionale, care oferă clienţilor atât servicii clasice, cât şi
servicii electronice, cu acces la distanţă.

Principalele operaţiuni pe care clienţii le pot efectua prin intermediul instrumentelor de


tip Internet - Banking sunt:
• posibilitatea de a deschide conturi şi cărţi de credit;
• posibilitatea de a transfera fonduri între conturile clientului (card, depozite,
conturi curente);
• posibilitatea de a crea plăţi globale;
• posibilitatea de a realiza plăţi în orice valută folosind, inclusiv schimbul valutar;
• aflarea detaliilor despre situaţia conturilor personale.

In scopul asigurării unui înalt nivel de siguranţă, serviciile de tip Internet - Banking sunt
dezvoltate pe infrastructuri care respectă cerinţele standardelor internaţionale de
securitate a informaţiilor. Din momentul conectării clienţilor autorizaţi, orice schimb de
date se efectuează sub protocol securizat, ce utilizează chei şi algoritmi de criptare.
Anumite bănci pun la dispoziţia clienţilor şi dispozitive fizice speciale de securitate
ataşate computerelor.

Autentificarea unui client poate fi realizată pe nivelele:


• nume şi parolă
• certificate digitale (cum este de exemplu, semnătura electronică utilizată de
către unele bănci comerciale)
• token-uri hardware (puternice mecanisme de autentificare)

Procedura care trebuie urmată pentru a beneficia de serviciu este strictă, tocmai pentru o
siguranţă maximă. "Solicitantul, care trebuie sa aibă cont deschis la noi, vine la banca,
completeaza o cerere, apoi i se inmanează în plic închis un "user name" si o parolă. Intră
apoi, de acasă, pe site-ul băncii, introduce "user name"-ul şi parola primite şi în acel
moment este conectat. După aceasta, este obligat sa îşi schimbe parola, astfel încât nici

18
angajaţii bancii să nu o mai cunoască", afirmă Doru Vitalariu, administrator de sistem la
Banca Comerciala a Greciei (BCG).

Pentru ca o bancă să poată să pună la dispoziţia clienţilor serviciul de Internet - Banking”


ea trebuie să obţină un aviz emis de catre Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei
Informaţiei (MCTI).

Un mare avantaj pe care îl au utilizatorii serviciului de internet-banking îl reprezintă


faptul că toate datele referitoare la firma către care se face plata se completează automat.
Firma care ordonă plata prin internet este de ajuns sa scrie doar numele destinatarului
banilor. In cazul în care către acesta au mai fost făcute transferuri în trecut, restul datelor
sunt completate automat din memoria calculatorului. Practic, timpul de completare scade
de patru ori. Comparaţia cu timpul necesar completarii manuale nici nu-şi mai are rostul.

Aplicaţiile de Internet - Banking nu presupun instalarea unui software special pe


computerul clientului. Datele sunt stocate direct pe serverul băncii, sub forma unei baze
de date accesibilă fiecărui client în funcţie de drepturile definite prin intermeduil unui site
de web. Accesul este securizat printr-o cheie de criptare-decriptare, prin utilizator si
parola de acces.

Tranzacţiile au loc online şi în timp real, beneficiind de acelaşi grad de protecţie acordat
de bancă propriului sistem informatic. Securitatea tranzacţiilor realizate prin Internet este,
de altfel un aspect principal care ar trebui să-l intereseze pe client.

In afară de disponibilitatea ridicată, acest serviciu oferă şi avantajul simplitătii. In


general, navigarea pe site-urile dedicate Internet - Banking - ului este simplă si intuitivă,
majoritatea interfeţelor acestui produs fiind „user friendly”.

Mobilitatea este un alt beneficiu al serviciului. Oriunde te găsesti, dacă ai un calculator


conectat la Internet poţi sa realizezi operaţiile puse la dispoziţie de Internet - Banking”.

19
Mai mult, pentru a încuraja folosirea Internet - Banking - ului, băncile percep comisioane
mai mici pentru operatiile online decât pentru cele realizate la ghişeu sau prin telefon.

Utilizând aceste module clienţii pot efectua plaţi prin ordine de plată de compensare sau
de trezorerie, pot transfera interbancar sume între conturile proprii de card şi/sau curente,
pot face plăti valutare interne sau externe, pot vizualiza în orice moment soldurile
conturilor lor deschise la bancă, pot afla informaţii despre diverse cursuri valutare si
dobânzi practicate de bancă.

Principala problema care trebuie avută în vedere de către o bancă în momentul în care
implementează acest tip de serviciu este securitatea comunicaţiilor prin internet.
Deoarece în cadrul Internet - Banking - ului se poate lucra cu sume foarte mari de bani,
securitatea sistemelor de transfer electronic este esenţială pentru buna funcţionare a
serviciului. Astfel, transmiterea datelor este securizată prin intermediul protocolului SSL
cu o lungime a cheii de criptare de 128 de biti

Internet banking-ul este unul dintre serviciile financiare cu un nivel de utilizare mai redus
în România. Astfel, dintre clienţii serviciilor financiare, sub 1% folosesc Internet -
Banking-ul. Utilizarea redusă de către români a serviciilor financiare oferite prin
intermediul internetului nu este diferită de tendinţa din întreaga lume, dar cert este că ea
nu se datorează slabelor performanţe ale sistemului electronic sau neprofesionalismului
realizării unor site-uri web.

20
Tabelul 1. Apariţia Internet – Banking-ului în România

Sursa: www.no-cash.ro

2.2. Home Banking

Home banking-ul este un sistem de derulare a operatiunilor bancare care se bazeaza pe


conexiunea intre computerul aflat la domiciliul sau sediul clientului si computerul bancii.

Instrument de plată la distanţă tip home-banking - acel instrument de plată cu acces la


distanţă care se bazează pe o aplicaţie software a emitentului instalată la sediul
deţinătorului, pe o staţie de lucru individuală sau în reţea ( Georgescu Golosiu, L., 2000 :
30)

Prin Home Banking, clientul unei bănci poate afla informaţii detaliate despre situaţia
curentă a conturilor (de card, de depozit sau de credit) precum şi despre istoricul
tranzacţiilor realizate. In plus, prin intermediul unei aplicaţii informatice furnizate de
banca, se pot efectua o serie de operatiuni bancare, fară a fi necesară deplasarea la sediul
bancii.

Aplicatiile de home banking sunt aplicatii care se instaleaza pe computerul clientului, iar
comunicarea cu serverul bancii se realizeaza de obicei prin intermediul unui modem, pe o
linie telefonica securizată. Clientul trimite de fapt mesajele, ordine de plata, la bancă în

21
"pachete", iar pentru receptionarea unor informaţii - de exemplu extras de cont, trebuie să
iniţializeze o sesiune de comunicare si să formuleze un request. Serviciile de home
banking au fost, si mai sunt incă utilizate in principal de catre clientii - persoane juridice
(companii si corporatii).

Serviciile bancare de tip home banking se bazează pe aplicaţii foarte complexe, instalate
în computerul aflat la sediul clientului. Completarea diferitelor documente ca ordine de
plată, dispoziţii de încasare valutară, dispoziţii de plată valutare se realizează în
majoritatea cazurilor off-line, iar conectarea cu serverul băncii se realizează prin modem,
o dată sau de mai multe ori pe zi, în funcţie de amploarea operaţiunilor. Aplicaţiile de
acest tip sunt disponibile 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână. Ele cuprind, într-o
majoritate covârşitoare module de plăţi interne şi externe, de cash management, de
semnătură electronică. Presupun obligativitatea accesării sistemului de la sediul propriu,
adică prezenţa în firmă a unei persoane cu drept de iniţiere a operaţiunilor.

Pentru a beneficia de un astfel de serviciu, clienţii nu trebuie iniţial decât să se adreseze


băncii şi să completeze o cerere, un formular în care trebuie menţionate conturile ce se
doresc accesate, persoanele autorizate să acceseze aplicaţia, informaţii tehnice etc.
Această cerere stă la baza contractului încheiat între bancă şi client
Un studiu recent al Insomar arată că primele două bănci din România cunoscute
ca furnizoare de home banking sunt BCR, cu 58 la sută, urmată de BRD, cu 51,8 la sută.
BCR are aproape 6.000 de clienţi pentru aplicaţia home banking (MultiCash BCR).
Studiul Insomar mai arată că utilitatea serviciului home banking a primit 4,16 puncte din
5 posibile, acest canal de distribuţie electronică a serviciilor bancare urmând să aibă cea
mai mare utilizare, in viitor, in defavoarea mobile banking-ului.

Beneficiile utilizarii Home Banking

- Economie de timp - Fara drumuri la banca!

- Economie de bani

22
- Costurile operaţiunilor efectuate prin Home Banking sunt cu aproximativ 50% mai mici
decât cele efectuate la ghişeu.

Tabelul 2. Apariţia Home – Banking în România

Sursa : Sursa: www.no-cash.ro

2.3. Mobile Banking

Utilizatorii de servicii de telefonie mobilă nu mai folosesc telefoanele mobile doar pentru
voce, ci şi pentru transferul simultan de text, imagine şi sunet, transfer de date la viteze
din ce în ce mai mari. Telefonul mobil nu mai este doar un mijloc de simplă comunicare
în scop personal şi pentru afaceri, ci un complex instrument de business. De altfel,
consumatorii de servicii de telefonie mobilă au fost clasificaţi de o reţea de magazine în
mai multe categorii1, dintre care reţin atenţia clienţii numiţi business, care sunt atraşi de
terminalele business, ce le conferă un anume statut şi le oferă posibilităţi variate de acces
la informaţii – e-mail, GPRS, WAP (Wireless Application Protocol).

1
Constantinescu R., Celularul vibrează în ritmul pieţei, articol în suplimentul e-finance al revistei Piaţa
Financiară, nr. 44, 2004, p. 69.

23
Un alt tip de serviciu bancar electronic este mobile banking care reprezintă un serviciu
furnizat de operatorii de telefonie mobilă din Romania si strainatate, care asigură o
legatură permanentă dintre un client si o banca, prin intermediul telefonului mobil
Conceptul de mobile banking este folosit pentru operaţiunile bancare efectuate cu ajutorul
telefonului mobil. Tipurile de servicii oferite in Romania sunt in general de tipul
interogare sold cont bancar şi plata unor utilitaţi.

Pentru interogarea soldului tot ce trebuie facut este apelarea unui numar special,
informaţia fiind trimisa prin SMS. Aceste SMS-uri primite au tarif special si sunt incluse
pe factura telefonică a clientului, in general preţul lor fiind intre 0,15-0,20 euro. Daca se
efectueaza si transferuri, taxa pentru acestea va fi reţinuta din contul bancar al clientului
(0,3 euro la Raiffeisen).

Trei banci ofera aplicatii proprii pentru mobile banking: BRD, Raiffeisen si Romexterra,
insă există şi alte bănci care folosesc aplicaţii oferite de alţi dezvoltatori. Aceste trei bănci
oferă pe langă operaţiunea de interogare a soldului din conturile curente si posibilitatea de
a plăti serviciile companiilor de telefonie mobila (facturi, cartele preplatite), iar
Raiffeisen si Romexterra permit chiar şi achitarea de facturi către anumiti furnizori de
utilităţi. Clienţii Raiffeisen pot afla prin intermediul unui SMS şi unde se află cel mai
apropiat sediu de banca sau bancomat Raiffeisen. Raiffeisen percepe un abonament de
0,5 euro/luna pentru serviciul de mobile banking, iar Romexterra il oferă la pachet cu
internet banking-ul (unde se achita o taxa de 2 euro/luna doar daca serviciul nu este
folosit).

Pentru plăţile efectuate către companiile de telefonie mobilă, facturi, cartele preplătite, nu
se percep comisioane.
Pentru a avea acces la aceste servicii trebuie mers la banca unde s-a deschis un cont sau
de unde s-a eliberat un card, completând un formular de acces la serviciul de e-banking,
se semneaza un contract şi se stabilesc beneficiarii catre care se fac plaţi. In schimbul

24
acestora utilizatorul va primi o parolă şi un cod PIN pentru a putea intra direct pe site-ul
băncii sau pentru a intra în sistem.

Există o singură constrangere - banii din cont pot fi transferaţi către o lista predefinită de
companii. In cazul in care telefonul mobil este pierdut şi, prin absurd, găsitorul ar
cunoaşte "user name"-ul si parola, nu ar putea să transfere banii din cont decat spre o
firma din lista predefinita. "Fiind introdus de curand, mobile-banking-ul nu este utilizat in
prezent de un procentaj mare din clientii bancii, insa ne-a adus deja clienti noi la banca",
afirma Antoaneta Curteanu, directoarea centralei Demirbank Romania.

Tabelul 3. Apariţia Mobile – Banking în România

Sursa : Sursa: www.no-cash.ro

2.4. ATM/POS

2.4.1. Automated Teller Machine

Acronimul ATM este creat din cuvintele Automated Teller Machine, ceea ce s-ar traduce
în Maşina de Casierie Automata. ATM-ul este un automat bancar care permite retragerea
de numerar si alte tranzacţii bancare electronice - plaţi de telefonie fixă sau mobilă şi a
altor servicii de utilitaţi publice, transferuri din contul de card in contul curent sau

25
transferuri din contul de card in contul de card virtual pentru efectuarea de cumparaturi
pe Internet, cu ajutorul unui card bancar şi in baza unor instrucţiuni speciale.

In 1967, John Shepperd-Baron a instalat primul ATM intr-o sucursală a Băncii Barclays
din Londra, însă această maşină nu folosea cardul magnetic pentru autentificare.
In 1969, compania Docutel a instalat un ATM echipat cu cititor de card cu bandă
magnetica la Chemical Bank în New York. Atunci, campania de publicitate a bancii
Chemical facea o declaratie revolutionara : “Pe 3 Septembrie, 1969, o sa deschidem
portile la ora 9:00 si nu o sa le mai inchidem niciodata!” De atunci si până în prezent,
ATM-urile au jucat un rol activ în oferta de servicii bancare, reusind chiar să creeze o
dependenţă a clienţilor.

ATM-urile permit clienţilor eliberarea de numerar în condiţii de operativitate maxima,


permanent, şi cu posibilitatea eliberării şi în alte locuri decât sediul băncii. Eliberarea
numerarului se realizează automat prin introducerea unui card şi a codului personal de
identificare - PIN, în limitele disponibilului in cont, sau în cazul cardurilor de credit,
cardurilor de debit cu facilitati de overdraft- în limita unui plafon stabilit de către fiecare
bancă în parte. Pentru clienţii care sunt posesori ai unor carduri emise de o alta banca
decat cea al cărui bancomat este utilizat pentru retragere de numerar, se va percepe un
comision suplimentar, sumele puse la dispozitia clientilor fiind ulterior recuperate prin
relatiile de corespondenta dintre banci.

ATM-ul este o tehnologie sigură, robustă şi de mare viteză, bazată pe celule de lungime
fixa (53 biti). Această lungime standardizată permite ATM-urilor să asigure performanţe
in materie de rapiditate şi predictibilitate.

Principalul avantaj al ATM-urilor este posibilitatea de administrare uniforma a


serviciilor, permiţând unei reţele să îndeplineasca nevoile acoperite de mai multe servicii
broadband. Alte avantaje ale ATM-urilor pot fii : posibilitatea platii atât a propriilor
facturi cât şi a facturilor altor persoane, posibilitatea efectuării plaţilor de la orice ATM,
din orice localitate, alta decât cea de reşedinţa, în orice zi, la orice ora, evitarea
aglomeraţiei de la ghişee pentru plata facturilor de utilitati/ servicii.

26
2.4.2. Cardul bancar

Cardul bancar este un card de plastic care permite titularului obţinerea de numerar de la
ATM-uri şi achiziţionarea de bunuri şi servicii cu plata in sistem electronic la POS in
supermarket-uri, magazine, staţii de benzinarie etc. precum si diverse plăti sau transferuri
electronice de la ATM-urile bancii emitente: in cazul unui card de debit operatiunile se
efectueaza din disponibilitaţile titularului, iar în cazul unui card de credit operatiunile se
efectueaza în limita plafonului de credit acordat titularului de banca emitenta a cardului.

Clasificarea cardurilor

Tipuri de carduri în funcţie de caracteristicile tehnologice :

Se evidentiaza 2 tipuri esentiale de carduri.

A. Carduri magnetice - cu bandă magnetică

B. Carduri cu microprocesor - cu „chip"

A. Carduri magnetice

Cardurile de plata ce conţin o banda magnetica , cuprind toate informatiile esentiale


legate de detinatorul de card. Acestea sunt emise de bănci, comercianţi etc. Aceste
carduri prezintă caracteristici comune pentru toate sistemele naţionale de plată, şi anume:
• sunt confectionate din material plastic si au aceleasi dimensiuni
tipizate si standardizate de ISO

• prezinta pe recto denumirea si simbolul emitentului si o holograma


tridimensionala vizibila la lumina ultravioletelor, numarul cardului, data expirării, numele
posesorului autorizat.

27
• pe verso, cardurile magnetice prezintă o bandă magnetică şi un panel de
semnatură;

Culorile de fundal si desenul hologramei se aleg de fiecare emitent. In afara numelui


posesorului imprimat în relief, apar cuvinte marca pentru identificarea tipului cardului si
simboluri ce indica tipul de posesor.

B. Carduri cu microprocesor

Cardurile au fost dotate progresiv cu microprocesoare încorporate - „chips". Aceste


instrumente, standardizate pe plan internaţional, integrează date informatice susceptibile
unei lecturi optice în cadrul aparatelor de distribuit bilete, facilitându-se astfel evidenţa şi
verificarea ordinelor primite de la clienţi. De asemenea, se economisesc hârtia şi timpul
pentru verificarea autenticitatii semnaturilor.

Cardurile cu microprocesor se mai numesc si smart carduri. Smart card-urile au o serie de


caracteristici, printre care se numară;

• sunt rezistente la încercarile de spargere si protejea/a informatia personală

• izoleaza calculele sensibile, legate de securitate (mai ales cele legate de


autentificare sau semnaturi digitale), de alte parti ale sistemului care „nu trebuie sa stie"

• asigură portabilitatea informatiilor incluse între calculatoare si sisteme,


independent de arhitectura de baza ale acestor sisteme.

In august 2005, pe piata romaneasca se inregistrau 24 emitenti de carduri: ABN AMRO


Bank, Alpha Bank, Banca Comerciala Carpatica, Banca Comerciala Romana, Banca de
Credit si Dezvoltare Romexterra, Banca Romaneasca, Banca Tiriac, Banc Post, BRD-
Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, Citibank, Commercial Bank of Greece,
HVB Austria, ING Bank Romania, Piraeus Bank, Raiffeisen Bank, Romanian
International Bank, Volksbank, Banca Italo Romena, FinansBank, Emporiki Bank,

28
Unicredit, Euroline si ING Bank. Aceste bănci au pus in circulatie 143 de tipuri diferite
de carduri, dupa cum urmeaza: 80 emise sub licenta VISA, 50 sub
EUROCARD/MASTERCARD si 4 sub AMERICAN EXPRESS, dintre care 103
destinate persoanelor fizice si 41 destinate persoanelor juridice si 99 de carduri de debit si
44 de credit.

2.4.3. Point Of Sale

POS – ul este un terminal bancar amplasat la comercianţi (supermarket-uri, magazine,


statii de benzinarie etc.), conectat la sistemul bancii printr-o linie telefonica si care
permite efectuarea in timp real a autorizării, inregistrării si transferului de bani direct din
contul cumparatorului în cel al vânzătorului când plata este efectuată cu ajutorul unui
card bancar.

Modulul POS este destinat inregistrarii si procesarii tranzactiilor efectuate in cadrul


unitatilor de vanzare cu amanuntul - vanzari prin bonuri fiscale, rapoarte zilnice si
periodice, evidenta stocurilor etc

Terminalul POS este destinat inregistrării şi procesării tranzacţiilor efectuate în cadrul


activitatilor de vanzare cu amanuntul, punand la dispozitie facilitati pentru inregistrarea,
centralizarea si urmărirea vânzărilor companiei prin bonuri fiscale, in unitati de tip
supermarket, minimarket, magazin, restaurant, unitate prestatoare de servicii, chiosc etc.

Modulele POS tipăresc bonuri fiscale, in conformitate cu Ordonanţa de Urgenţă nr.


28/1999 privind obligaţia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice
fiscale. Aparatul fiscal indeplineste toate cerintele legislative:

29
• inregistrarea livrării de bunuri sau prestări de servicii concomitent cu calculul taxei
pe valoarea adaugată aferente, cu specificarea nivelului de cotA de taxă pe valoarea
adaugata pentru fiecare operaţiune sau a faptului că operatiunea nu este supusa
taxării;
• imprimarea bonurilor fiscale conform prevederilor ordonanţei de urgenta;
• posibilitatea de corecţie a erorilor numai inainte de emiterea bonului fiscal.
Corectarea unei erori sau anularea unei vânzări se evidenţiază pe bon si se poate
efectua numai cu condiţia ca valoarea totala a acestuia să nu devina negativa;
• emiterea raportului nefiscal ”X” care reprezintă o vizualizare a valorilor curente
cumulate in totalizatoarele zilnice, de la ultimul raport fiscal de inchidere zilnica pana
in momentul tipăririi acestuia;
• emiterea raportului fiscal ”Z” de inchidere zilnică pe baza totalizatorelor zilnice din
memoria de date proprie, insotit de inscrierea datelor cu caracter fiscal care
caracterizeaza sintetic ziua de lucru, in memoria fiscala ca operatiune indivizibila,
urmat de operatiunea efectiva de golire zilnica (stergerea totalizatoarelor si a
contoarelor zilnice).
• avertizarea utilizatorului printr-un mesaj explicit atunci cand capacitatea de
inregistrare libera a memoriei fiscale scade sub minimum 60 de inregistrari de golire
zilnica;

Modulul permite emiterea de rapoarte fiscale periodice pe anumite perioade sau pe


intreaga perioada de utilizare a memoriei fiscale prin obtinerea datelor de raportare pentru
perioada solicitata din memoria fiscala si calcularea totalurilor pentru perioada raportata.
Modulul ofera posibilitatea vizualizarii tuturor bonurilor fiscale emise, chiar si dupa
inchiderea fiscala a zilei.

Pentru a creste viteza de operare se pot selecta produsele atât pe baza codurilor de bare
existente pe produse cât si a id-ului de produs. In plus, numarul bonului, data acestuia si
casa pe care se face bonul sunt propuse automat. In cazul produselor cu pret unic acesta
se propune automat, operatorul avand doar sarcina de a completa cantitatea.

30
Tiparirea presupune si operatia de salvare a bonului in baza de date. In cazul in care
salvarea esueaza, operatia de tiparire nu se executa.

3. RISCURILE FOLOSIRII ELECTRONIC


BANKING-ULUI

Datorită schimbărilor rapide intervenite în tehnologia informatică, băncile se confruntă cu


riscuri specifice activităţilor de bancă electronică şi monedă electronică. La acest nivel, se
pare că riscul operaţional, riscul reputaţional şi riscul juridic reprezintă cele mai
importante categorii de riscuri :
• Riscul operaţional apare dintr-o potenţială pierdere datorată unor deficienţe
semnificative în integritatea şi viabilitatea sistemului. Considerentele de securitate sunt
supreme, dacă băncile sunt subiecte de atac extern sau intern asupra produselor şi
sistemelor lor. Riscul operaţional poate apărea din neutilizarea corectă a sistemelor de
bani electronici sau bancă electronică, precum şi din realizarea sau implementarea
neadecvată a acestor sisteme. În această categorie se încadrează următoarele riscuri:

•Riscul de securitate. Controlarea accesului la sistemele băncii a devenit din ce în


ce mai complexă datorită capacităţilor dezvoltate ale calculatorului, dispersării geografice
a punctelor de acces şi utilizării variatelor căi de comunicaţii incluzând reţelele publice
cum ar fi Internet-ul. Accesul neautorizat la reţea ar putea conduce la pierderi directe,
adăugarea unor datorii clienţilor etc. Ar putea, de asemenea, avea loc o varietate a
problemelor de autentificare şi acces specific. De exemplu, controalele neadecvate ar
putea conduce la atacuri reuşite ale hacker-ilor care operează prin Internet, care ar putea
accesa, salva şi utiliza informaţii confidenţiale despre clienţi. În lipsa unor controale
adecvate, o terţă persoană ar putea avea acces la sistemul computerizat al băncii şi ar
putea să-l viruseze. Pe lângă atacurile externe asupra sistemelor băncii electronice şi

31
banilor electronici, băncile sunt expuse riscului operaţional în ceea ce priveşte frauda
angajaţilor. Angajaţii ar putea achiziţiona clandestin date legate de autentificare în
vederea accesării conturilor clienţilor sau pentru furarea cardurilor cu valoare
înmagazinată. Erorile datorate angajaţilor ar putea, de asemenea, compromite sistemele
băncii. O importanţă deosebită pentru autorităţile de supraveghere o prezintă riscul
contrafacerii banilor electronici, faptă care potrivit codului penal reprezintă infracţiuni.
Acest risc poate fi mărit dacă băncile eşuează în incorporarea măsurilor adecvate pentru
descoperirea şi împiedicarea contrafacerilor. O bancă se confruntă cu riscul operaţional
din falsificări şi devine datoare cu suma soldului banilor electronici falsificaţi. Mai pot
apărea, de asemenea, şi costuri datorate reparaţiilor unui sistem compromis.

•Riscuri legate de proiectarea, implementarea şi întreţinerea sistemelor. Astfel, o


bancă este expusă riscului unei întreruperi sau încetiniri a sistemelor sale, dacă banca
electronică sau banii electronici aleşi de bancă nu sunt compatibile cu cerinţele
utilizatorului.

•Riscuri care apar datorită folosirii necorespunzătoare de către clienţi a


produselor şi serviciilor bancare. Riscul este mărit atunci când o bancă nu îşi educă
corespunzător clienţii cu privire la precauţiile de securitate. În plus, în lipsa existenţei
unor măsuri adecvate de verificare a tranzacţiilor, clienţii ar putea să respingă tranzacţiile
pe care le-au autorizat în trecut, creându-i astfel băncii numeroase pierderi financiare.
Clienţii care folosesc informaţii personale (informaţii de autentificare, numere de cărţi de
credit etc.) într-o transmitere electronică neasigurată poate permite persoanelor rău
intenţionate să obţină accesul la conturile clienţilor. Ca urmare, banca poate suferi
pierderi financiare din cauza tranzacţiilor neautorizate. Spălarea banilor poate fi o altă
sursă deîngrijorare.

• Riscul reputaţional este riscul datorat unei opinii publice negative semnificative care
constă într-o piedere critică a fondurilor sau clienţilor băncii. Riscul reputaţional poate
apărea atunci când acţiunile băncii produc o piedere majoră a încrederii publicului în
abilitatea băncii de a îndeplini funcţii critice pentru a-şi continua activitatea. Riscul

32
reputaţional este important nu numai pentru o singură bancă, ci acesta este important
pentru întreg sistemul bancar.

• Riscul juridic apare prin violarea sau neconformarea cu legile, regulile, reglementările
sau practicile prescrise, sau atunci când drepturile şi obligaţiile legale ale părţilor
participante la o tranzacţie nu sunt stabilite corect. Băncile angajate în activităţile de “e-
banking” sau “e-money” se pot confrunta cu riscuri juridice referitoare la dezvăluirea
unor informaţii privind clienţii şi la protecţia secretului bancar.

• Alte riscuri Riscurile bancare tradiţionale cum sunt riscul de credit, riscul de lichiditate,
riscul ratei dobânzii şi riscul de piaţă sunt riscuri care pot apărea şi în activitatea băncii
electronice. Riscul de credit reprezintă riscul care apare datorită neachitării în întregime a
unei obligaţii de plată, fie la termenul stabilit, fie în orice moment stabilit după aceea.
Băncile care desfăşoară activitatea de bancă electronică pot să-şi extindă creditul prin
canale netradiţionale şi să-şi extindă piaţa dincolo de graniţele geografice tradiţionale.
Procedurile neadecvate prin care se determină credibilitatea debitorilor care solicită
credite prin canale electronice pot determina riscurile de credit pentru băncile respective.
Riscul de lichiditate reprezintă riscul care apare datorită incapacităţii băncii de a-şi
îndeplini obligaţiile atunci când vin scadenţele. Riscul ratei dobânzii se referă la
expunerea situaţiei financiare a băncii la mişcările nedorite ale ratelor dobânzii. Riscul de
piaţă este riscul piederilor înregistrate în poziţiile din interiorul bilanţului, cât şi în cele
din afara acestuia, pierderi care apar datorită mişcărilor preţurilor de piaţă, incluzându-se
şi cursurile de schimb valutar.

• Riscul de management Un proces de administrare al riscurilor care include cele trei


elemente de bază evaluarea riscului, controlul expunerii la risc şi monitorizarea riscurilor
va ajuta băncile şi supraveghetorii să atingă aceste obiective. Este esenţial ca băncile să
aibă o gestionare transparentă a riscurilor. Iar atunci când sunt identificate noi riscuri în
aceste activităţi, consiliul de administraţie şi conducerea executivă trebuie informate. În
plus, au mai apărut în ultimul timp şi riscuri noi cum ar fi riscul de strategie, care apare ca
rezultat al lipsei de înţelegere dintre conducătorii activităţii cu privire la potenţialul şi

33
implicaţiile acestora în conducerea băncii. Băncile trebuie să răspundă de aceste riscuri
prin elaborarea unei strategii clare, care să pornescă de sus şi sa ia în calcul toate efectele
relevante ale activităţii de ebanking. O astfel de strategie trebuie distribuită eficient de-a
lungul tranzacţiei şi trebuie să se bazeze pe un plan de afaceri adecvat, cu scopul efectiv
de a monitoriza performanţa activitatii de e-banking.

4. RAIFFEISEN BANK

4.1. Raiffeisen Bank International

4.1.1. Scurta prezentare a Grupului RZB si a Raiffeisen International

Raiffeisen Zentralbank Österreich AG (RZB) cu sediul în Viena este entitatea centrală a


Grupului RZB. RZB ocupă a treia poziţie pe piaţa bancară din Austria şi este instituţia
principală a Grupului Bancar Raiffeisen (RBG). La 31 decembrie 2006, bilanţul total
consolidat a fost de 205 miliarde EUR, RBG devenind cel mai puternic grup financiar din
ţara din punctul de vedere al activelor totale. Grupul realizează aproape un sfert din
activitatea bancară internă şi dispune de cea mai mare reţea de distributie din ţară, cu
peste 2.250 de unitaţi şi aproximativ 22.000 de angajaţi.

Infiinţată în 1927, RZB oferă o gamă completă de servicii bancare şi de investment


banking în Austria şi este considerata un pionier în Europa centrală şi de est. Se numară
printre principalele bănci din regiune, oferind servicii bancare pentru companii şi
persoane fizice, precum şi servicii de investment banking, pe urmatoarele pieţe:

• Albania Raiffeisen Bank Sh.a.


• Belarus Priorbank, OAO
• Bosnia si Hertegovina Raiffeisen Bank d.d. Bosna i Hercegovina
• Bulgaria Raiffeisenbank (Bulgaria) EAD
• Croaţia Raiffeisenbank Austria d.d.

34
• Republica Ceha Raiffeisenbank a.s. si eBanka, a.s.
• Ungaria Raiffeisen Bank Zrt.
• Kosovo Raiffeisen Bank Kosovo S.A.
• Polonia Raiffeisen Bank Polska S.A.
• România Raiffeisen Bank S.A.
• Rusia ZAO Raiffeisenbank Austria
• Serbia Raiffeisen banka a.d.
• Slovacia Tatra banka, a.s.
• Slovenia Raiffeisen banka d.d.
• Ucraina VAT Raiffeisen Bank Aval

Raiffeisen International Bank-Holding AG este compania care coordonează toate aceste


bănci , deţinand majoritatea acţiunilor (în cele mai multe cazuri 100% sau aproape
100%). Mai mult, din Grupul Raiffeisen International fac parte numeroase companii de
leasing (inclusiv una în Kazahstan) şi furnizori de servicii financiare. Raiffeisen
International este o subsidiară integral consolidată a RZB care deţine 68,5% din acţiuni.
Restul de acţiuni se tranzacţionează liber, fiind deţinut de investitori instituţionali sau
privaţi. Acţiunile sunt tranzacţionate la Bursa de Valori din Viena.

RZB şi Raiffeisen International au confirmat constant reputatia de promotori în Europa


centrala şi de est, înfiinţând prima subsidiară bancară în Ungaria înca din 1986, cu trei ani
înaintea caderii Cortinei de Fier. Unul dintre cele mai recente exemple este intrarea pe
piaţa din Belarus în ianuarie 2003, când Raiffeisen International a achiziţionat pachetul
majoritar al Prioribank, a treia bancă pe piaţa locală. Astfel, RZB a devenit primul grup
financiar occidental care a demarat o investiţie strategică in Belarus. Acelaşi lucru s-a
întamplat şi în decembrie 2003, cand Raiffeisen International a castigat licitaţia pentru
privatizarea Bancii de Economii a Albaniei, cea mai mare bancă din ţara, redenumită
Raiffeisen Bank în luna octombrie a anului următor. Iar în august 2005 Raiffeisen
International a achiziţionat 93,5% din actiunile Bank Aval, cea de-a doua bancă din
Ucraina. Această tranzactie a reprezentat cea mai mare achiziţie a Raiffeisen

35
International, contribuind la consolidarea semnificativă a poziţiei sale pe plan local si
regional. In urma unui proces de rebranding banca a devenit Raiffeisen Bank Aval în
octombrie 2006. Odata cu achizitionarea băncii ruseşti Impexbank la inceputul anului
2006, Raiffeisen International şi-a consolidat şi mai mult poziţia pe cea mai mare piaţă
din Europa centrala şi de est: Impexbank si Raiffeisenbank Austria, înfiinţate în 1997, au
devenit numarul şapte pe piaţa locală, respectiv cea mai importantă bancă occidentală din
Rusia. Fuziunea dintre Impexbank si Raiffeisen s-a finalizat din punct de vedere legal în
noiembrie 2007. In iulie 2006, Raiffeisen International a achiziţionat în totalitate eBanka
din Cehia, marindu-şi astfel prezenţa pe piaţa locala datorita bunei poziţionari a acestei
bănci de retail.
Raiffeisen International a continuat sa-şi majoreze profitul în primele trei trimestre ale
anului 2007. Profitul consolidat (dupa impozitare şi interese minoritare) a crescut cu 43%
până la 626 milioane EUR. Crescând cu 21%, bilanţul total a atins 67,5 miliarde EUR la
sfârşitul lunii septembrie. Rentabilitatea capitalurilor proprii înainte de impozitare s-a
menţinut la 28% şi raportul cost/venituri s-a îmbunătaţit până la 56,2%. O reţea de 3.023
unităţi acoperea regiunea Europei centrale şi de est, iar 57.000 de angajaţi deserveau
peste 13 milioane de clienţi.

La 30 iunie 2007 bilanţul total al Grupului RZB, era de 126,1 miliarde EUR,
reprezentând o creştere de 9% comparativ cu decembrie 2006. Grupul şi-a dublat activele
totale în ultimii trei ani. Profitul înainte de impozitare în conformitate cu IFRS a crescut
cu 46% până la 846 milioane EUR. Rentabilitatea capitalurilor proprii înainte de
impozitare era de 25,5%, reprezentând din nou una dintre cele mai bune rate raportate de
o bancă austriacă importantă. Raportul cost/venituri s-a îmbunătăţit cu 1,4 puncte
procentuale, ajungând la 55,3%. La data raportării, Grupul avea 58.030 de angajaţi în
toată lumea.

In plus fată de operaţiunile bancare - la care se adaugă reprezentanţele din Moldova


(Chisinau) şi Rusia (Moscova) - RZB este prezentă în Europa centrală şi de est prin mai
multe companii specializate care oferă, printre altele, servicii în domeniul fuziunilor si

36
achiziţiilor (M&A), dezvoltării de proiecte imobiliare, managementului de fonduri,
leasingului şi creditelor ipotecare.

In Europa occidentală şi în SUA, RZB este prezentă printr-o sucursală în Londra şi


reprezentanţe la New York, Bruxelles, Frankfurt, Milano, Paris şi Stockholm, precum şi
printr-o companie de finantare în New York (cu reprezentanţe în Chicago, Houston şi Los
Angeles) şi o bancă subsidiară în Malta. In Asia, RZB are sucursale la Beijing (cu o
reprezentanţa in Zhuhai) si Singapore şi reprezentanţe la Ho Chi Minh, Hong Kong,
Mumbai, Teheran si Seul. Această prezenţă internaţionala ilustrează clar strategia
Grupului privind pieţele în dezvoltare.

Angajamentul permanent al Grupului RZB pentru calitate este recunoscut prin numeroase
premii locale şi internaţionale. In iulie 2007, revista britanica „Euromoney” a desemnat
RZB împreuna cu subsidiara Raiffeisen International drept „Cea mai buna banca din
Europa centrala si de est”, pentru a treia oara consecutiv. In aprilie 2007, publicaţia
„Global Finance” a desemnat fiecare din băncile Raiffeisen International din Albania,
Bosnia si Herţegovina şi Serbia drept „Cea mai buna bancă” din ţările respective. De
asemenea, RZB si Raiffeisen International au fost distinse de aceeaşi publicatie cu
premiul regional „Cea mai bună bancă din Europa centrala şi de est” pentru a cincea oară.
In plus, Grupul RZB a primit premiul „Cea mai buna bancă” pentru Albania, Belarus,
Bosnia şi Herţegovina, Serbia si Ucraina. In noiembrie 2007, prestigioasa publicatie „The
Banker”, membră a Grupului Financial Times, a acordat RZB premiul „Banca anului in
Austria” pentru a doua oara consecutiv, iar bancile Raiffeisen International din Bosnia şi
Hertegovina, Kosovo, Serbia, Slovacia şi Ucraina au primit premiile similare pentru ţarile
respective.

RZB este membră a Grupului Bancar Unico, o asociaţie a băncilor cooperative europene.
Cu un capital propriu de peste 170 miliarde EUR şi un bilanţ total de peste 3.334 miliarde
EUR (la sfarsitul anului 2006), Unico este categoric cel mai mare grup bancar din
Europa. 531.000 de angajati deservesc peste 100 milioane de clienti prin intermediul a

37
38.000 de unitaţi bancare. Cotele medii de piaţa de aproximativ 17% la credite si 21% la
depozite reflecta importanta grupului

4.1.2. Raiffeisen Grup in Romania

Grupul Raiffeisen aduce în România o tradiţie de peste 130 de ani, ce a fost


construită pe filosofia Raiffeisen: accesibilitate, eficienţa şi încredere. Peste 420 de
sucursale şi agenţii în toată ţara urmează visul Fondatorului, Friedrich Wilhelm
Raiffeisen, şi garantează servicii bancare de cea mai înalta calitate.

Profesioniştii Raiffeisen dezvoltă în fiecare zi o relaţie constructiva între bancă şi clienţi,


răspunzând cu promptitudine întrebărilor şi sugestiilor clientilor şi prin oferirea celor mai
simple şi accesibile soluţii.

Grupul Raiffeisen este reprezentat în România prin: Raiffeisen Leasing, Raiffeisen


Capital & Investment, Raiffeisen Asset Management, Raiffeisen Investment Romania,
Raiffeisen Banca pentru Locuinte, Raiffeisen Bank.

4.1.3. Raiffeisen Bank Romania

Prezenţa Raiffeisen Zentralbank Oesterreich (RZB) în România a început în anul 1994


prin deschiderea unei reprezentanţe la Bucuresti. In 1998, reprezentanţa a fost
transformată într-o subsidiară a RZB, oferind servicii şi produse pentru companii.
In acelaşi timp, una dintre cele mai mari bănci deţinute de statul român - Banca Agricola
- se afla intr-o situaţie financiară dificilă. Datorită măsurilor luate de autoritaţile romane -
precum preluarea creditelor neperformante de către stat - banca a fost pregatită pentru
privatizare în anul 2000.

In februarie 2001, RZB, împreuna cu Romanian - American Enterprise Fund (RAEF), şi-
a exprimat interesul de a achiziţiona pachetul majoritar de acţiuni ale Băncii Agricole.
Contractul de achiziţie a fost semnat la sfârsitul lunii iulie 2002.

38
4.2. Servicii bancare electronice oferite de RAIFFEISEN Bank

• Raiffeisen Online
• Raiffeisen Direct
• myBanking Vodafone
• myBanking Orange
• SmartTel

4.2.1. Raiffeisen Online

Doar un simplu click şi oriunde ai fi Raiffeisen bank e mai aproape de tine prin serviciul
Internet Banking, Raiffeisen Online. Raiffeisen Online te scuteşte de grija drumurilor la
bancă, fara să faci cel mai mic efort. In plus, beneficiezi de comisioane mai mici cu până
la 50% decât la ghişeele băncii.

4.2.1.1.Oferta Raiffeisen Online

• Acces 24 / 7 online, securizat, la conturile posesorului oriunde în lume


• Consultare solduri conturi şi istoric tranzacţii. Toate tranzacţiile se realizează în
timp real şi soldurile conturilor sunt permanent actualizate.
• Ordonarea plaţilor intra sau interbancare în lei către conturile proprii sau ale altor
titulari.
• Ordonarea plaţilor către trezoreria statului.
• Plata facturilor către furnizorii de utilitaţi agreaţi de bancă şi, mai mult, se poate
împuternici banca să le plătească automat.
• Predefinire beneficiari pentru plăţi intra şi interbancare.
• Constituirea şi lichidarea depozitelor.
• Efectuare schimburi valutare între conturile proprii, precum şi "cross currency"
între valute.

39
• Transferuri între conturile proprii.
• Alegerea şi definirea codului de utilizator, precum şi parola de acces la Raiffeisen
Online.
• Alegerea pseudonimelor pentru conturile proprii pentru a le putea identifica mai
uşor.
• Vizualizerea întregului istoric al activitatii posesorului, online (maximum 6 luni).
De asemenea, salvarea pe propriul computer al istoricului tranzacţiilor.

4.2.2. Raiffeisen Direct 0800 802 02 02

Un simplu apel telefonic, GRATUIT de pe telefonul fix (reţeaua Romtelecom), indiferent


de sezon, scuteşte clientul de grija drumurilor la banca. Oriunde se află, acum banca este
mai aproape de client. DIRECT, fara sa facă cel mai mic efort şi fară să platească
comisioane sau taxe suplimentare

4.2.2.1.Oferta Raiffeisen Direct

Operatiunile pe care le poate clientul efectua prin intermediul serviciului Raiffeisen


Direct sunt:
1. Daca eşti client Raiffeisen Direct: (ai solicitat serviciul Raiffeisen Direct în una
dintre unitaţile băncii şi ai semnat contractul aferent):
• Afli informaţii despre conturile tale si despre oferta băncii.
• Ordoni plăti intra sau interbancare în lei catre conturile proprii sau ale altor
titulari/furnizori.
• Constitui sau lichidezi depozite.
• Soliciţi emiterea de carduri de debit.
• Efectuezi schimburi valutare între conturile proprii (valabil doar pentru rezidenti).

40
2. In cazul în care nu eşti client Raiffeisen Direct (nu ai semnat contractul pentru
acest serviciu) sau nu eşti client al băncii poti să afli toate informaţiile care te intereseaza
despre:
• Situaţia contului tau de card Raiffeisen Bank (doar în prima situatie).
• Produsele şi serviciile băncii
• Reţeaua de unităţi/bancomate Raiffeisen Bank
• Cursul valutar.

Sursa : www.raiffeisenbank.ro

4.2.3. MyBanking Vodafone

4.2.3.1.Oferta myBanking Vodafone

Oriunde în aria de acoperire Vodafone, chiar şi în roaming, se pot efectua următoarele


operaţiuni din meniul telefonului mobil:

• Transferuri intra si interbancare: în cazul în care există un cont curent în lei la


Raiffeisen Bank se pot efectua transferuri bancare din acel cont fără sa fie nevoie
deplasarea la bancă. myBanking permite transferul de sume în lei din contul curent de
la Raiffeisen Bank în alte conturi, deschise la Raiffeisen Bank sau la altă bancă. Se
poate defini şi modifica ulterior pana la 10 conturi către care se pot efectua transferuri.

• Plata facturilor de utilitati şi a poliţelor de asigurare din contul curent în lei


deschis la Raiffeisen Bank, prin cateva comenzi simple din meniul telefonului. Plata
unei facturi costa numai 0.23 EUR+TVA.

• Consultare sold şi miniextras cont: se pot afla în orice moment soldul conturilor
deschise la Raiffeisen Bank sau se pot obţine lista ultimelor 5 tranzacţii efectuate in
cont (debitari, creditari sau toate tranzactiile).

41
• Notificari: se pot seta notificări pe care clientul să le primească automat, sub
forma unor mesaje SMS, atunci când se efectueaza tranzacţii în cont. Se pot
personaliza notificările pe care doreşte clientul sa le primeasca: debitări, creditari sau
toate tranzacţiile şi suma minimă sau maximă pentru care se vrea primirea mesajelor.

• Plata facturilor Vodafone/reincarcari cartele preplatite Vodafone, din contul


curent în lei deschis la Raiffeisen Bank.

• Bancomat în zona: posibilitatea aflări unde este localizat cel mai apropiat
bancomat Raiffeisen Bank.
• Banca în zona: se poate afla unde este localizată cea mai apropiată unitate
Raiffeisen Bank.

• Tarifare: abonament lunar 0,5 euro; 0,12 EUR mesajul primit cu informatia
ceruta de client si cu 0,23 EUR mesajul de confirmare pentru transfer intra si
interbancar.

4.2.3.2.Utilizarea serviciu myBanking

Ce este myBanking?
Prin telefonul mobil se poate intra în legătură cu banca oricând şi oriunde. Cu myBanking
se pot obţine informaţii financiare privind contul bancar, iar transferurile intra şi
interbancare, plăţile de facturi Vodafone, de utilităţi şi poliţe de asigurare şi reîncărcările
de cartele telefonice se pot face simplu, direct din meniul telefonului.

4.2.3.3.Avantajele serviciului:

• confort şi economie de timp - operaţiuni bancare direct din meniul telefonului, oriunde
în acoperirea Vodafone şi în roaming;

42
• uşurinţă în utilizare, prin navigarea într-o aplicaţie personalizată, încărcată pe cartela
SIM, în care sunt listate serviciile disponibile;
• plata facturilor de utilităţi şi a poliţelor de asigurare;
• plata facturii Vodafone şi reîncărcarea cartelei Vodafone;
• securitatea necesară derulării de tranzacţii financiar-bancare. Aplicaţia aflată pe cartela
SIM comunică sistemului bancar prin intermediul mesajelor scurte SMS criptate,
asigurând confidenţialitate înaltă şi securitate. în plus, numărului de cont i se asociaza un
pseudonim;
• informaţii utile - curs valutar, convertor valutar.

Utilizarea myBanking Vodafone

MyBanking este accesibil oriunde există acoperire Vodafone, inclusiv în roaming.

De ce este nevoie pentru utilizarea serviciului myBanking Vodafone

Pentru a utiliza acest serviciu trebuie:


• să se detina un SIM pe care se găseşte aplicaţia myBanking şi un telefon compatibil;
• să existe cel puţin un cont curent la Raiffeisen Bank;
• să se încheie cu Raiffeisen Bank un contract prin care se vor furniza datele personale şi
contul bancar/sau conturile pentru care va fi disponibil serviciul.

Activarea serviciului

• în maximum 24 de ore de la completarea contractului de înrolare se face activarea


aplicaţiei aflată pe cartela SIM Smart;
• activarea se face odată cu primirea unui mesaj special de activare venit din sistemul
bancar al Raiffeisen Bank;
• după activare, în meniul “Vodafone” din telefon va apărea un submeniu denumit
“Raiffeisen”;

43
• mesajul venit de la bancă se va stoca în zona denumită “Mesaje Bancă”, zonă accesibilă
doar după introducerea unui cod denumit “BPIN”;
• accesarea pentru prima dată a aplicaţiei se va face utilizând codul “BPUK”, cod scris în
interiorul plicului sigilat în care se afl ă cartela SIM Smart;
• după introducerea codului BPUK, aplicaţia va cere introducerea unui cod BPIN
preferat, format din 4 până la 8 cifre. Exista posibilitatea schimbarii oricând BPIN-ul
intrând în meniul dedicat, “Schimbă BPIN”.

Codul BPUK este utilizat şi pentru deblocarea aplicaţiei în cazul în care s-a introdus de 3
ori greşit codul BPIN. Introducerea incorectă de 10 ori a codului BPUK duce la blocarea
aplicaţiei. Codul BPUK este cunoscut doar de utilizator. In cazul pierderii codului BPUK,
cartela SIM Smart va trebui înlocuită.

Meniul aplicaţiei myBanking

In diagrama de mai jos se prezintă meniul principal care se vede pe telefonul clientului
după ce a activat aplicaţia myBanking:

Serviciile myBanking Vodafone

MyBanking permite accesul la următoarele servicii direct din meniul telefonului oriunde
în acoperirea Vodafone şi în roaming:

44
1. Transferuri intra şi interbancare
Poţi face transferuri intra şi interbancare între conturile în lei presetate în aplicaţie.
Selectezi submeniul Plăţi/Facturi, alegi contul din care vrei să faci transferul, introduci
suma şi confi rmi iniţierea comenzii de transfer. După ce tranzacţia are loc, vei primi
mesajul de confi rmare. |n cadrul sumelor cu zecimale, pentru delimitarea zecimalelor se
va folosi semnul “#” în loc de “,”. De exemplu, suma de 64,5 lei se va introduce ca 64#5.
La data tipăririi prezentului ghid, limita pe tranzacţie este de 6.000 lei .

2. Info - informaţii de cont

2.1 SoldCont
Aflii diverse informaţii despre contul curent, de depozit sau de credit (soldul contului,
data scadenţei depozitului, următoarea sumă de plată - rată + dobândă).

2.2 MiniExtras - informaţii referitoare la ultimele 5 tranzacţii dintr-un cont


• debitări;
• creditări;
• toate - ultimele 5 tranzacţii din cont, indiferent că sunt debitări sau creditări.

3. Setări / Notificări – se pot primi notificări ori de câte ori se modifi că suma din cont /
conturi
• adăugare notificări - debitări, creditări, rata dobânzii, scădere sold, rată credit,
creştere sold, modifi care sold;
• listare notifi cări;
• anulare notifi cări - debitări, creditări, rata dobânzii, scădere sold, rată credit,
creştere sold, modifi care sold.

4. Curs valutar

45
După selectarea valutei, vei primi 3 cursuri de schimb: cursul BNR şi cursurile de schimb
Raiffeisen Bank pentru cumpărare şi pentru vânzare, toate din data curentă sau din orice
dată anterioară, nu mai veche de un an.

5. Convertor - convertor valutar


|n mesajul de răspuns vei obţine rezultatul conversiei la data selectată, calculat pentru
cursul de vânzare al primei valute în cursul de cumpărare al celei de-a doua. Informaţia
este pentru două cursuri: curs BNR şi curs de schimb Raiffeisen Bank.

6. Reîncărcare - reîncărcare cartele telefonice pre-plătite Vodafone


Fără niciun cost adiţional (nici comision şi nici costul SMS-ului), poţi reîncărca orice
cartelă Vodafone. Alegi contul, introduci numărul de telefon pentru care doreşti să faci
reîncărcarea, alegi una din valorile listate pentru reîncărcare (dintre valorile listate sau
orice valoare întreagă între 4 şi 24 USD) şi confi rmi. Tu şi cel pentru care ai efectuat
reîncărcarea veţi primi confi rmare de debitare de cont bancar şi respectiv de reîncărcare
a contului pre-plătit prin SMS.

7. Plăţi/Transfer - plăţi facturi


Poţi plăti facturile de utilităţi şi poliţele de asigurare. Pentru a activa această funcţie sună
la 0800 080808 sau vino la cea mai apropiată unitate Raiffeisen Bank cu actul de
identitate şi facturile de utilităţi sau poliţele de asigurare. Fără niciun cost adiţional (nici
comision şi nici costul SMS-ului), poţI plăti atât factura personală, cât şi factura
Vodafone a prietenilor, dacă specifi ci această cerinţă la bancă. |n aplicaţia de pe SIM, ai
de selectat submeniul Facturi, selectezi din lista predefi nită a facturilor pseudonimul
facturii pentru care plăteşti, selectezi contul din care doreşti să se facă debitarea, introduci
suma de plată şi confi rmi iniţierea comenzii de plată a facturii. După ce tranzacţia are
loc, vei primi mesajul de confi rmare.
|n cadrul sumelor cu zecimale, pentru delimitarea zecimalelor se va folosi semnul “#” în
loc de “,”. De exemplu, suma de 64,5 lei se va introduce ca 64#5. La data tipăririi
prezentului ghid, limita pe tranzacţie este de 6.000 lei.

46
8. Relaţii clienţi
Dacă selectezi meniul dedicat acestui serviciu, se va genera un apel la Departamentul
Relaţii cu Clienţii Vodafone fără a fi necesar să ştii numărul de telefon. |n funcţie de ce
problemă ai, apelul poate fi transferat la departamentul Relaţii cu Clienţii de la Raiffeisen
Bank.

9. Schimbă BPIN - Schimbare parolă


Se poate face oricând doreşti, folosind meniul dedicat.

Reguli de utilizare
• în cazul uitării codului BPIN, apelează la codul BPUK de pe plicul în care a fost sigilată
cartela SIM Smart. Pierderea sau uitarea codului BPUK necesită înlocuirea cartelei SIM
Smart;
• păstrează în condiţii sigure codul BPIN şi codul BPUK;
• în cazul pierderii sau furtului telefonului mobil, sună la Vodafone (Serviciul Relaţii cu
Clienţii - *222 de pe un mobil sau 021 302 2222) pentru a bloca utilizarea cartelei SIM;
anunţă şi Raiffeisen Bank la numărul 0800 080 808 pentru blocarea alertelor/notifi cărilor
presetate;
• verifi că dacă datele introduse în meniul myBanking sunt corecte (spre exemplu, suma
pentru plata facturii);
• dacă în cont nu există disponibilităţi sufi ciente pentru debitarea integrală cerută, vei
primi un mesaj de eroare. |nainte de lansarea unei operaţiuni dedebitare cont, îţi
recomandăm să verifi ci soldul contului;
• în cazul unei plăţi, al unui transfer sau al unei reîncărcări, aşteaptă mesajul deconfi
rmare a tranzacţiei;
• nu poţi utiliza serviciul myBanking dacă: a. telefonul nu se afl ă în zona de acoperire;
b. cartela SIM Smart este utilizată pe un tip de telefon incompatibil (lista telefoanelor
compatibile se găseşte pe site-ul www.vodafone.ro);
c. introduci greşit codul BPIN, de trei ori la rând;

47
d. cartela SIM Smart are aplicate, de tine sau de Vodafone România S.A., restricţii
de utilizare.
• soldul contului se actualizează după orice tranzacţie ai efectuat în cont.

Tranzacţiile efectuate prin intermediul cardului în afara orelor de program ale băncii (luni
– sâmbătă: 8:00 – 20:00 şi duminică: 8:00 – 17:00) şi în zilele nelucrătoare vor infl uenţa
soldul contului vizualizat prin myBanking în dimineaţa următoarei zile lucrătoare. Lista
ultimelor 5 tranzacţii nu este disponibilă în afara orelor de program ale băncii şi în zilele
nelucrătoare;
• plăţile, transferurile şi reîncărcările se pot efectua în timpul orelor de program ale băncii
(luni – sâmbătă: 8:00 – 22:00 şi duminică: 8:00 – 17:00);
• după fi ecare comandă expediată către Raiffeisen Bank, ieşi din aplicaţie pentru a putea
primi mesajele de răspuns sau confi rmare;
• în cazul în care ai telefonul închis, mesajele SMS netransmise se pot stoca în vederea
transmiterii lor ulterioare, dar nu mai mult de 4 zile calculate din ziua solicitării;
• mesajele de la bancă se primesc în meniul “Mesaje Bancă”. Aplicaţia poate stoca prin
comanda “Blocare” 3 mesaje, care nu vor putea fi şterse accidental, ci doar în urma
comenzii de deblocare. Celelalte mesaje vor fi înlocuite de noilemesaje primite de la
bancă, în ordinea sosirii lor.

Dezactivarea aplicaţiei
Se face la cererea ta, după prezentarea la una din unităţile Raiffeisen Bank.

Tarifare
• abonamentul lunar este de 0,5 Euro pentru persoane fi zice şi 1 Euro pentru persoane
juridice şi va fi debitat din contul respectiv din bancă;
• pentru plata facturilor Vodafone sau pentru reîncărcarea cartelei nu se plăteşte mesajul
primit sau recepţionat şi nici nu se percepe taxă/ comision la bancă;
• se tarifează cu 0,15 USD (fără TVA) mesajul primit cu informaţia cerută de tine;
• se tarifează cu 0,30 USD (fără TVA) mesajul de confi rmare pentru transfer intra şi
interbancar;

48
• se tarifează cu 0,30 USD (fără TVA) mesajul de confi rmare pentru plata facturilor
de utilităţi şi a poliţelor de asigurare;
• în cazul în care la o comandă pe care ai dat-o din aplicaţie se răspunde cu 2 mesaje
scurte, taxarea se va face doar pentru unul din ele;
• mesajele de eroare nu se taxează.

Suport Clienţi
Există următoarele modalităţi de comunicare a diverselor aspecte legate de serviciul
myBanking:
a. utilizând meniul “Relaţii Clienţi” din aplicaţia de pe telefon, prin care se generează un
apel către departamentul de Relaţii Clienţi Vodafone, în funcţie de problemele pe care le
ai, apelul poate fi transferat la departamentul Relaţii Clienţi de la Raiffeisen Bank;
b. sunând direct, gratuit, la departamentul Relaţii Clienţi de la Raiffeisen Bank (0800
080808);
c. sunând direct la departamentul Relaţii Clienţi Vodafone (*222).

4.2.4. MyBanking Orange

4.2.4.1.Oferta myBanking orange

Prezentare MyBanking Orange


MyBanking este un serviciu de tip “mobile banking”, care oferă abonaţilor Orange acces
la conturile deschise la Raiffeisen Bank.

Ce poate face myBanking Orange


MyBanking permite utilizatorului controlul deplin al conturilor personale deschise la
Raiffeisen Bank prin:
• posibilitatea efectuării de transferuri intra şi interbancare din conturile incluse în acest
serviciu

49
• plata facturilor de utilităţi şi a poliţelor de asigurare, către furnizorii de utilităţi şi
companiile de asigurare agreate de către bancă
• plata facturii Orange şi reîncărcarea unui cont PrePay
• securitatea necesară derulării de tranzacţii financiar-bancare Aplicaţia aflată pe cartela
SIM comunică cu sistemul bancar prin intermediul mesajelor scrise criptate, asigurånd
confidenţialitatea şi securitatea. In plus, numărului de cont i se asociază un pseudonim.
• informaţii utile - curs valutar
• consultare sold: posibilitatea de a afla în orice moment soldul conturilor pesonale
deschise la Raiffeisen Bank
• notificări: posibilitatea setării notificări care se primesc automat, sub forma unor mesaje
SMS, atunci când se efectuează tranzacţii în cont. Posibilitatea de a personaliza
notificările pe care utilizatorul doreste să le primească: debitări, creditări sau toate
tranzacţiile şi suma minimă sau maximă pentru care se doreşte primirea mesajelor. De
asemenea, se pot programa alerte privind soldul contului şi cursul valutar în funcţie de
necesităţi.

4.2.4.2.Avantajele serviciului

• confort şi economie de timp: myBanking este un serviciu bancar modern care nu


presupune deplasarea la sediul băncii sau al furnizorului de utilităţi. Se pot efectua
operaţiuni bancare direct din meniul telefonului mobil.
• disponibilitate: serviciul myBanking este accesibil oriunde în aria de acoperire Orange
şi în roaming
• control: exista in permanenţă acces la informaţii despre soldul conturilor utilizatorilor
şi posibilitateade a seta notificări prin care utilizatorul sa fie anunţat la fiecare modificare
în cont

De ce este nevoie pentru utilizarea serviciul


Pentru a utiliza acest serviciu, trebuie:
• clientul să fi abonat Orange şi să detina o cartelă SIM Smart, pe care se găseşte aplicaţia
mobile banking şi un telefon compatibil

50
• utilizatorul să aiba cel puţin un cont curent la Raiffeisen Bank
• să se încheie cu Raiffeisen Bank un contract prin care se vor furniza datele personale şi
contul bancar sau conturile pentru care va fi disponibilserviciul

Activarea serviciul myBanking


In maxim 24 de ore de la semnarea contractului cu Raiffeisen Bank se primeşte un mesaj
cu textul: “De acum puteţi utiliza serviciul de mobile banking, myBanking, oferit de
Raiffeisen Bank şi Orange.” După recepţionarea mesajului se acceseaza opţiunea mobile
banking din meniul Orange şi se introduce codul PIN al cartelei SIM. Vor fi afişate
opţiunile: înreg. Bancă, şterge Bancă, MB Intrări.

Pentru a înregistra Raiffeisen Bank vor trebui introduse datele de pe plicul confidenţial
furnizat de bancă. Se alege opţiunea înreg. Bancă, se introduce denumire bancă: RBR,
Cod Client MB (de ex: 12345678), după care se validează operaţiunea cu PIN Bancar
MB (de ex: 1234). Pe ecranul telefonului mobil va apărea mesajul “Banca
dumneavoastră a fost activată”. Din acest moment serviciul myBanking este activ. In
cadrul meniului Orange/Mobile Banking afişat de telefon apare o nouă opţiune RBR care,
odată selectată, va afişa meniul aferent serviciului

51
4.2.4.3.Serviciile myBanking.

Cunoaşterea situaţiei soldului pentru conturile selectate în contractul încheiat cu banca


Important: această funcţionalitate poate fi utilizată numai pentru conturile pentru care
exista calitatea de titular. In meniul principal al serviciului myBanking se alege opţiunea
Informaţii, după care se parcurg următorii paşi:
• selectare opţiune: INFO Personale
• selectare opţiune: INFO Conturi
• selectare contul pentru care se doreşte obţinerea informaţiilor cu privire la sold
• selectare, dacă se doreşte, obtinerea informaţiilor imediat sau periodic, la intervale alese
de utilizator
• introducerea PIN-ului bancar pentru a se transmite operaţiunea către bancă

Ca răspuns la solicitarea clientului, banca va transmite un mesaj ce conţine informaţii


despre soldul contului disponibil şi limita de credit aferentă. In cazul în care se doreşte
obţinerea informaţiilor cu o anumită periodicitate, se va solicita de către bancă alegerea
zilelor săptămånii şi orele (între 0 şi 23) la care se doreste primirea lor..
INFO Generale, o altă funcţionalitate de care dispune utilizatorul MyBanking & Orange
în meniul Informaţii, oferă posibilitatea recepţionării informaţiilor cu privire la cursurile
valutare practicate de către bancă.

Transfer bani între conturile selectate în contractul încheiat cu banca


Atenţie: Pentru a putea utiliza această funcţionalitate trebuie să existe cel puţin
două conturi de aderare la myBanking. In meniul principal al serviciului myBanking se
alege opţiunea Transferuri, după care se parcurge următorii paşi:
• selectare opţiunea: TRAN Personale
• selectare cont din care se doreşte realizerea transferului
• selectare cont pentru alimentare
• introducerea suma care se doreşte a fi transferată
• validare cu OK operaţiunea

52
• introducere PIN bancar pentru a se transmite operaţiunea către bancă După efectuarea
operaţiunii, banca va notifica utilizatorul cu un mesaj în care va fi informat că
operaţiunea a fost efectuată.

Uutilizare meniu Plăţi


In meniul principal al serviciului myBanking se alege opţiunea Plăţi, după care se parcurg
următorii paşi:
• selectare opţiunea: PL Predefinite
• selectare din listă alias-ul de plată/transfer dorit (plată factură Orange, plată factură de
utilităţi/poliţe de asigurare/transfer intra sau interbancar)
• selectare cont în lei din care se doreşte efectuarea plaţilor/transferului
• introducere suma de plată sau transferata
• în cåmpul Nr. Factură se tastează OK*
• în cåmpul Cod Abonat se tastează OK*
• în cåmpul Descriere se tastează OK*
• validezi operaţiunea cu OK
• introducere PIN bancar pentru a se transmite operaţiunea către bancă
*Detaliile plăţii există în baza de date a băncii şi nu mai este necesară introducerea
acestor informaţii.
După efectuarea operaţiunii, banca va notifica tlizatorul cu un mesaj în care va fi informat
că plata a fost efectuată.

Informare modificări petrecute în conturile selectate în contractul încheiat cu banca


Important: această funcţionalitate poate fi utilizată numai pentru conturile pentru care
există calitatea de titular.
In meniul principal al serviciului myBanking se alege opţiunea Alarme, după care se
parcurg următorii paşi:
• selectare opţiune Urmărire CONT
• selectare cont pentru care se doreşte setarea alarmei
• selectare tip de modificare din cont pentru care se doreşte a fi înştiinţat clientul

53
• introducere suma care va declanşa alarma
• validare cu OK operaţiunea
• introducere PIN bancar pentru a se transmite operaţiunea către bancă

Ca răspuns la solicitare, ori de cåte ori se va efectua o operaţiune pe contul pentru care
s-a programat alarma corespunzătoare parametrilor introduşi, va fi transmis un mesaj care
conţine informaţii de identificare a contului în care s-a efectuat operaţiunea, tipul
operaţiunii şi valoarea acesteia.

Alte funcţionalităţi disponibile în meniul Alarme: Blocare, Apelare bancă.

Blocare
In meniul principal al serviciului myBanking se alege opţiunea Alarme, după care se
selectează Blocare şi se va putea iniţia un apel către bancă pentru a anunţa pierderea sau
furtul cardului personal.

Apelare bancă
In meniul principal al serviciul myBanking se alege opţiunea Alarme, după care se
selecteaza Apelare bancă şi se va iniţia un apel către bancă unde utilizitaroul va putea
aduce modificări în meniul stabilit în momentul semnării contractului sau va putea
semnala orice problemă în utilizarea serviciului myBanking.

Incărcare un cont PrePay cu myBanking


In meniul principal al serviciului myBanking se alege opţiunea PrePay, după care se
parcurg următorii paşi:
• selectare cont în lei din care se doreşte să efectuarea plăţii
• selectarea intervalul de reîncărcare dorit
• selectare valoarea de reîncărcare dorită
• introducerea numărul de telefon al cartelei PrePay de reîncarcat
• validare opţiunii cu OK

54
• introducere PIN bancar pentru a se transmite operaţiunea către bancă
După efectuarea operaţiunii, banca va notifica utilizatorul, cu un mesaj în care este
informat că operaţiunea a fost înregistrată, cât şi pe utilizatorul cartelei PrePay.
Tranzacţia se efectuează la cursul BNR al zilei. Ex: pentru o reîncărcare de 5 USD la un
curs BNR de 1 USD = 3,3 lei, contul se va debita cu suma 5 x 3,3 = 16,5 lei, la care se
adaugă TVA.

Costurile serviciului myBanking


• abonamentul lunar este de 0,5 euro pentru persoane fizice şi 1 euro pentru persoane
juridice şi va fi reţinut direct din contulcurent cu care s-a aderat la serviciu
• pentru reîncărcarea cartelei nu se plăteşte mesajul primit sau recepţionat şi nici nu se
percepe taxă/comision la bancă
• se tarifează cu 0,15 USD (fără TVA) mesajul primit cu informaţia cerută de tclient
• se tarifează cu 0,30 USD (fără TVA) mesajul de confirmare pentru transfer intra şi
interbancar
• mesajele de eroare nu se taxează

Riscurile serviciului myBanking.


1. Blocarea cartelei SIM
Cartela SIM se poate bloca prin introducerea greşită de trei ori consecutiv a codului PIN.
Pentru deblocare trebuie introdus codul PUK. Pentru informaţii se poate contacta
Serviciul Clienţi Orange la telefon 411, gratuit de pe telefonul Orange, sau la 021 203 30
30.

2. Blocare PIN Bancar MB


Contactare orice unitate Raiffeisen Bank la telefon 0800 08 08 08 pentru informaţii.

3. Blocare serviciu myBanking


Contactare Serviciul Clienţi Orange la telefon 411 sau 021 303 30 30 pentru informaţii.

4. Forţarea sesiunii de myBanking

55
Pentru buna funcţionare a aplicaţiei de mobile banking, din momentul în care s-a efectuat
o cerere de informaţie, se aşteptă primirea unui mesaj de răspuns de la bancă, sau 5
minute pånă la efectuarea unei noi cereri. Dacă se iniţiază o nouă operaţiune fără ca cea
în curs să se fi terminat, există riscul de a primi doar răspunsul la ultima solicitare.

5. Notificări pentru operaţiunile de plăţi, transferuri, reîncărcări de conturi PrePay


In cazul în care pentru ultima operaţiune nu s-a recepţionat notificarea din partea băncii,
trebuie să verificată situaţia înainte de a iniţia o nouă solicitare.

6. Probleme de reţea GSM


Funcţionarea serviciului myBanking este influenţată de funcţionarea reţelei Orange.

Informaţii utile.
1. Programările pe care le efectuează clientul de pe telefonul mobil pentru a recepţiona
informaţii valutare sau informaţii despre conturile personale vor intra în vigoare în
termen de maximum 24 de ore de la transmiterea acestora.
2. Setările de Alarme pe care le efectuează de pe telefonul mobil vor intra în vigoare în
termen de maximum 24 de ore de la transmiterea acestora.

3. Soldul contului se actualizează după orice tranzacţie efectuată în cont. Tranzacţiile


efectuate în afara orelor de program al băncii (luni-såmbătă: 8:00-22:00 şi duminică:
8:00-17:00) şi în zilele nelucrătoare vor influenţa soldul contului vizualizat prin
myBanking în dimineaţa următoarei zile lucrătoare.

5. Plăţile, transferurile şi reîncărcările se pot efectua în timpul orelor de program al băncii


(luni-såmbătă: 8:00-22:00 şi duminică: 8:00-17:00).

6. Mesajele de la bancă se primesc în meniul MB Intrări. Ele sunt înlocuite succesiv de


noile mesaje primite de la bancă, în ordinea sosirii lor.

56
4.2.5. SmartTel

Esti in permanenta miscare si ai nevoie de acces rapid la informatie?


Oriunde te-ai afla, prin acest serviciu, informatiile despre cont iti sunt disponibile 24 de
ore din 24, 7 zile pe saptamana, direct pe ecranul telefonului mobil, sub forma unor
mesaje text de tip SMS. Oriunde in raza de acoperire Orange, Connex Vodafone,
Cosmorom sau Zapp poti efectua urmatoarele operatiuni din meniul telefonului mobil.

Prin apel la numarul scurt 1881 (pentru Connex Vodafone, Orange si Zapp) si 1681
(pentru Cosmorom) vei primi informatii cu privire la toate conturile selectate in
contractul SmartTel:
• Informatii despre cont (curent, de credit sau de depozit). Poti selecta contul sau
conturile pentru care doresti informatiile.
• Lista ultimelor 5 tranzactii efectuate pe un anumit cont (tranzactii de debit si
credit).
• Lista ultimelor 5 tranzactii de creditare efectuate pe un anumit cont.
• Lista ultimelor 5 tranzactii de debitare efectuate pe un anumit cont.
• Cursul valutar al bancii/ BNR din data curenta. Poti solicita si un curs valutar
dintr-o data anterioara, dar nu mai veche de un an de la data solicitarii informatiei de
curs valutar.
• Schimbare parola (PIN).
• Interogare a ratelor de credit (poate fi utilizata doar in cazul conturilor de credit).

Prin browsing Zapp, Wap Connex Vodafone sau Orange (numai pentru clientii care
au telefoane in reteaua Zapp, Connex sau Orange si permit navigarea pe Internet) se pot
obtine numeroase informatii despre conturi si tranzactii.
- clientii Orange au posibilitatea sa acceseze pagina SmartTel WAP selectand meniul
Orange WAP, submeniul "Bazar".
- clientii Connex Vodafone au posibilitatea sa acceseze pagina SmartTel WAP la adresa
http://wap.smarttel.ro/http://wap.smarttel.ro .
- clientii Zapp au posibilitatea sa acceseze pagina SmartTel selectand meniul
"FAVORITES", iar adresa este smarttel.zappmobile.ro.

57
Informatiile obtinute prin browsing sunt:
• Informatii de interes general:
o produsele si serviciile oferite de catre banca (informatii despre carduri,
dobanzi si cursul valutar - atat pentru ziua in curs cat si retroactiv);
o reteaua de bancomate;
o reteaua de unitati;
o date de contact;.
• Informatii personalizate: accesul se face in baza unui nume de utilizator (numarul
de telefon mobil) si a unei parole:
o informatii despre sold;
o informatii despre ultimele 5 tranzactii (toate, de debit sau de credit);
o informatii despre alerte (listare, modificare, adaugare sau stergere);
o schimbarea pin-ului.

4.2.6. Conturi/carduri Raiffeisen Bank

Ce este un cont curent?

Un instrument bancar, cu ajutorul caruia iti poti administra mai usor si mai eficient banii.
Contul curent poate servi deopotriva la pastrarea banilor si la efectuarea de plati, incasari
sau transferuri bancare. In functie de nevoile tale, iti poti deschide un cont curent in Lei,
USD, Euro, GBP sau in alte valute.

Sumele depuse in cont beneficiaza de dobanda la vedere, nu au un termen prestabilit, iar


accesul la acestea se face fara restrictii. Contul curent poate fi alimentat oricand, fie prin
salariul care iti poate fi virat in acest cont, fie prin alte depuneri.

Eliberare de numerar prin intermediul retelei de ATM-uri

58
Raiffeisen Bank ofera tuturor detinatorilor de carduri emise sub siglele VISA si
Eurocard/MasterCard posibilitatea eliberarii de numerar prin reteaua sa de bancomate
instalate in principalele orase ale tarii, 24 ore pe zi, 7 zile pe saptamana.

Carduri oferite de Raiffeisen Bank:


Cardul de credit Raiffeisen Bank Standard
Cardul de credit Raiffeisen Bank – Vodafone
Cardul de credit Raiffeisen Bank Gold
Visa Electron
Maestro
Mastercard in LEI
Eurocard / Mastercard in EURO
Eurocard / Mastercard in USD

59
5. CONCLUZII

Românii sunt tot mai atraşi de ideea de tehnologizare, de investiţii în cele mai noi
instrumente de comunicare si de a învata modalităţi noi de a utiliza spre propriul
beneficiu descoperirile cele mai recente din sfera comunicaţiilor şi tehnologiei
informaţiei, a opinat ministrul Comuncatiilor si Tehnologiei Informatiei, Zsolt Nagy în
cadrul unei dezbateri organizate de un cotidian national. Ministrul şi-a argumentat
punctul de vedere cu cifre referitoare la instrumentele de plată cu acces la distanta. Astfel,
comparativ cu sfarsitul anului 2004, la finele anului 2005 s-a inregistrat o crestere cu
126% a numarului de utilizatori, iar valoarea tranzacţiilor, exprimate în echivalent euro, a
crescut cu 77%, depăşind valoarea de patru miliarde Euro.

Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor. a arătat că, în urma raportărilor


efectuate de catre băncile avizate, conform art.15 din Ordinul 218/2004 privind procedura
de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanţă, de tipul aplicaţiilor internet-
banking, home-banking sau mobile-banking, a rezultat urmatoarea situatie: 25 din bancile
active pe piata româneasca pun la dispozitia clientilor 35 de instrumente de plata cu acces
la distanta, 20 dintre acestea fiind solutii de Internet Banking, 14 de Home Banking si 3
de Mobile Banking. Numarul utilizatorilor depaseste 100.000, iar numarul tranzactiilor se
situeaza in jurul a 3.500.000. Pe parcursul întregului an 2007 s-au inregistrat 11.144.494
tranzactii, valoare acestora exprimate in echivalent euro fiind de peste 65 de miliarde de
Euro.

Considerăm că piaţa actuală a serviciilor de Electronic - Banking este destul de populată


de oferte de acest gen, iar clientii serviciilor în cauza încep a se înmulţi tot mai mult,
tocmai datorită mediului afacerilor prezent în România, în care economisirea timpului, a
banilor şi siguranţa unor servicii de calitate sunt puncte vitale în desfasurarea în condiţii
satisfăcătoare a activităţilor economico-sociale.

60
Având în vedere faptul că Electronic - Bankingul ia amploare tot mai mare in
desfăşurarea activităţilor bancare, iar pe de alta parte datorită necesităţii tot mai mari a
economisirii timpului si fondurilor bănesti, consideram - si nu suntem singurii - că
serviciile de Electronic - Banking vor înlocui în cel mai scurt timp serviciile tradiţionale
oferite până acum de băncile românesti, iar lumea va fi tot mai încrezatoare în siguranţa
şi beneficiile oferite de acestea.

61
6. REFERINTE BIBLIOGRAFICE

1. Banca Naţională a României - Sinteza principalelor evoluţii economice,


financiare, monetare şi valutare în anul 2000, Ed. BNR, 2000
2. Basno, C.& Dardac, N. - Operaţiuni bancare. Instrumente şi tehnici de plată, Ed.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996.
3. Constantinescu, G. C. & Trufaşu, M. C. - Capcanele viruşilor informatici, Revista
Market Watch IT&C, numărul 67, iulie-august 2004
4. David, J. & Jaffre, P. - La monnaie et la politique monétaire, Paris, Economica,
3eme edition
5. Davis, A. - Banking operations, London, Pitman Publishing, 1992.
6. Diaconescu, M. - Bănci. Sisteme de plăţi. Riscuri, Ed. Economica, 1999.
7. Electronic Banking Group of the Basel Comitee on Banking Supervision,
Electronic Banking Group White Paper, Cross-Border Electronic Banking Issues
for Bank Supervisors, septembrie 2000.
8. Gaftoniuc, S. - Finanţe internaţionale, Bucureşti, Ed. Economică, 1994.
9. Gaftoniuc, S. - Practici bancare internaţionale, Bucureşti, Ed. Economică, 1995
10. Georgescu – Golosiu, L. - Servicii bancare electronice, Ed. Economica, Bucuresti,
2000
11. Georgescu - Golosiu, L. - Mijloace, modalităţi şi instrumente de plată, Ed. A.S.E.,
Bucuresti, 2003
12. Georgescu - Golosiu, L. - Banking Techniques and Operations, Bucureşti, Ed.
A.S.E., 1992.
13. Ilie, M. - Tehnica şi managementul operaţiunilor bancare, Ed. Expres, 2004.
14. Imireanu, M - Tehnica şi practica operaţiilor bancare – Relaţiile agenţilor
economici cu băncile, Ed. Economică, Bucureşti, 2003.
15. Institutul Naţional de Statistică din România (http://www.insse.ro/indexe.htm).
16. Niţu I. - Control şi audit bancar, Ed. Expert, Bucureşti, 2002

62
17. Popescu, R.& Tudorancea, C. - Cardul - instrument modern de plata, Ed. Tribuna
Economica, 1998 .
18. Publicaţia Piaţa financiarǎ : Sectorul IT&C.
19. Revista Market Watch IT&C, numărul 67, iulie-august 2004.
20. Simon, Y. - Techniques financières internationales, Paris, Economica, 1990.
21. Trenca Ioan, Metode si tehnici bancare, Ed. Casa Cărtii de Stiinta, Cluj - Napoca,
2004.
22. Trenca Ioan, Tehnica bancară, Ed. Casa Cărtii de Stiinta, Cluj - Napoca, 2006.
23. Tuchila R.- Servicii bancare prin Internet, Revista Market Watch IT&C, 2003.
24. Ţugui, A & Andone, I - Sisteme inteligente în management, contabilitate, finanţe-
bănci şi marketing, Ed. Economica, 2005.
25. Turcu I. - Drept bancar, vol. I, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1999
26. Turliuc V. & Cocris V. - Moneda si Credit, Ed. Ankarom, Iasi, 1998
27. Şeulean V. - Sisteme de plăţi comparate, Ed. Orizonturi Universitare, Timişoara,
2001,
28. Ungurean Pavel – Banking. Produse şi servicii bancare, Ed. Dacia, Cluj - Napoca,
2001.
29. Vasilache, D. - Plăţi electronice : o introducere, Rosetti Educational, 2004.
30. Whiting, D. P. - Elements of Banking, London, M&E Handbooks, 1975.
31. www.efinance.ro
32. www.internetworldstats.com
33. www.raiffeisen.ro
34. www.legi-internet.ro/ordin_ebanking.htm
35. www.ceris.ro/e-banking/

63