Aspecte generale privind sistemul organelor judecătoreşti

Unitate de învăţare Nr. 2

ASPECTE GENERALE PRIVIND SISTEMUL ORGANELOR

JUDECĂTOREŞTI

Cuprins Pagina

Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 2.............................................................................. 34

2.1 Aspecte generale privind organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti...... 34
2.2 Compunerea şi conducerea instanţelor judecătoreşti................................................ 34
2.3 Completele de judecată............................................................................................. 37
2.4 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.............................................................................. 39
2.5 Compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instanţelor şi al parchetelor... 41
2.6 Instanţele militare...................................................................................................... 46
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 2............................................................... 48
Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare........................................................ 48
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 2............................................................................. 49

33
Organizarea sistemului judiciar și a profesiilor juridice
 Aspecte generale privind sistemul organelor judecătoreşti

OBIECTIVELE Unităţii de învăţare Nr. 2

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare Nr. 2 sunt:

 capacitatea de a asimila cele mai importante dispoziții

corespunzătoare sistemului judiciar din România;
 dezvoltarea abilităților de a înțelege organizarea și funcționarea
sistemului judiciar din România.

2.1 Aspecte generale privind organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti

Constituţia României din 1991, reviziuta in anul 2003, instituie în

Capitolul VI, sub denumirea de “autoritate judecătorească”, trei
categorii de organe ale puterii judecătoreşti: instanţele judecătoreşti,
Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii.
Dintre acestea, numai instanţele judecătoreşti exercită activitatea
propriu-zisă de judecată. Ministerul Public, compus din procurori, deşi
constituie o componentă a “autorităţii judecătoreşti”, nu are competenţă
jurisdicţională ci îndeplineşte atribuţii specifice în toate fazele
proceselor judiciare. Nici Consiliul Superior al Magistraturii nu are
competenţă jurisdicţională de drept comun. El este instanţa disciplinară
pentru magistraţi, dar nu numai atât, şi nu pentru aceasta a fost aşezat
de legea fundamentală în sfera autorităţii judecătoreşti.
Apartenenţa la puterea judecătorească atât a Ministerului Public
cât şi a Consiliul Superior al Magistraturii se explică prin competenţa
lor - atât procurorii cât şi membrii Consiliului sunt magistraţi - şi prin
obiectul activităţii lor, care nu poate fi încadrat în altă formă
fundamentală de exercitare a puterii de stat.
Ministerul Public, împreună cu instanţele judecătoreşti sunt două
componente ale aceleiaşi entităţi, justiţia, care se completează şi se
controlează reciproc în scopul asigurării temeiniciei, legalităţii şi
deplinei obiectivităţi a actului judiciar.

Test de autoevaluare 2.1 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

1. Care sunt categoriile de organe ale puterii judecătoreşti?

Răspunsul la test se găseşte la pagina 48.

2.2 Compunerea şi conducerea instanţelor judecătoreşti

Prin instanţe judecătoreşti, în conformitate cu dispoziţiile

constituţionale şi ale legii de organizare judecătorească, se înţeleg
verigile care constituie sistemul unitar al organelor judecătoreşti, aşa
cum sunt dispuse în piramidă de la vârf şi până la unităţile de bază.
A. Curţile de apel sunt instanţe cu personalitate juridică, în
34
Organizarea sistemului judiciar și a profesiilor juridice
 Aspecte generale privind sistemul organelor judecătoreşti

circumscripţia cărora funcţionează mai multe tribunale şi tribunale

specializate, potrivit anexei nr. 1 din Legea nr. 304/2004.
B. Tribunalele sunt instanţe cu personalitate juridică, organizate la
nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti, şi au, de regulă,
sediul în municipiul reşedinţă de judeţ.
În circumscripţia fiecărui tribunal sunt cuprinse toate judecătoriile
din judeţ sau, după caz, din municipiul Bucureşti.
Fiecare judecătorie, tribunal şi curte de apel se încadrează cu
numărul de judecători, personal auxiliar şi de serviciu aprobat prin
hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei.
În cadrul curţilor de apel şi tribunalelor, funcţionează secţii sau,
după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze
comerciale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios
administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări
sociale.
Se pot înfiinţa tribunale specializate, acestea fiind instanţe fără
personalitate juridică, care pot funcţiona la nivelul judeţelor şi al
municipiului Bucureşti şi au, de regulă, sediul în municipiul reşedinţă
de judeţ.
Tribunalele specializate preiau cauzele de competenţa tribunalului
în domeniile în care se înfiinţează.
Judecătoriile sunt instanţe fără personalitate juridică, organizate
în judeţe şi în municipiului Bucureşti unde funcţionează câte una în
fiecare sector, potrivit anexei nr. 1 din lege.
Numărul judecătoriilor a fost sporit considerabil faţă de perioada
dinaintea reformei judiciare, ţinând seama de creşterea numărului de
litigii penale şi civile rămase în competenţa acestor instanţe, iar pe de
altă parte de necesitatea uşurării accesului la justiţie al persoanelor din
localităţile aflate la distantă mare de sediile vechilor instanţe.
Localităţile care fac parte din circumscripţiile judecătoriilor din
fiecare judeţ se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea
ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
În cadrul judecătoriilor se organizează secţii sau complete
specializate pentru minori şi familie. Acestea, ca şi tribunalele
specializate pentru minori şi familie judecă atât infracţiunile săvârşite
de minori, cât şi infracţiunile săvârşite asupra minorilor. Dacă în
aceeaşi cauză sunt mai mulţi inculpaţi, unii minori şi alţii majori, şi nu
este posibilă disjungerea, competenţa aparţine tribunalului specializat
pentru minori şi familie.
Judecătorii de la judecătoriile care nu au secţii, nu sunt
specializaţi pe categorii de litigii, având competenţa de a soluţiona
cazuri din toate domeniile, dar pot fi complete specializate pentru
soluţionarea cauzelor în anumite materii.
Competenţa materială a judecătoriilor este generală, atât în
procesul penal cât şi în procesul civil.
Secţiile şi completele specializate ale curţilor de apel şi ale
instanţelor din circumscripţia acestora se înfiinţează, la propunerea
colegiilor de conducere ale fiecărei instanţe, prin hotărâre a Consiliului
Superior al Magistraturii.

35
Organizarea sistemului judiciar și a profesiilor juridice
 Aspecte generale privind sistemul organelor judecătoreşti

Componenţa secţiilor şi completelor specializate se stabileşte de

colegiul de conducere al instanţei, în raport cu volumul de activitate,
ţinându-se seama de specializarea judecătorului.
Dacă în cadrul unei secţii nu se poate constitui un complet de
judecată, colegiul de conducere al instanţei poate dispune participarea
unor judecători de la alte secţii.
Potrivit prevederilor art. 42 din lege, în raport cu volumul de
activitate, cu natura şi complexitatea cauzelor deduse judecăţii, pentru
curţile de apel, tribunale şi judecătorii se pot înfiinţa sedii secundare cu
activitate permanentă în alte localităţi din judeţ sau în municipiul
Bucureşti.
Fiecare instanţă judecătorească este condusă de un preşedinte care
exercită atribuţiile manageriale în scopul organizării eficiente a
activităţii acesteia, preşedinţii curţilor de apel şi ai tribunalelor
exercitând şi atribuţii de coordonare şi control ale administrării instanţei
unde funcţionează, precum şi ale instanţelor din circumscripţie (art. 43
din Legea nr. 304/2004).
În funcţie de volumul de activitate şi de complexitatea cauzelor, la
curţile de apel, tribunale şi tribunale specializate, preşedintele poate fi
ajutat de 1-2 vicepreşedinţi, iar la judecătorii, preşedintele poate fi
ajutat de un vicepreşedinte (art. 45. alin.1). La Curtea de Apel Bucureşti
şi la Tribunalul Bucureşti, preşedintele poate fi ajutat de 1-3
vicepreşedinţi.
Aceştia asigură şi verifică respectarea obligaţiilor statutare şi a
regulamentelor de către judecători şi personalul auxiliar de specialitate.
Verificările efectuate personal de preşedinţi sau vicepreşedinţi sau prin
judecători anume desemnaţi trebuie să respecte principiile
independenţei judecătorilor şi supunerii lor numai legii, precum şi
autoritatea de lucru judecat.
Principiul independenţei judecătorilor şi supunerea lor numai
legii, consacrat în art. 124 (3) din Constituţie, exclude ideea
subordonării acestora, aşa cum am mai arătat, faţă de instituţii sau
persoane din afară ori dinăuntrul sistemului judiciar.
“Controlul” şi “subordonarea” nu au nici semnificaţia şi nici
conţinutul relaţiei ierarhice de tip administrativ. Preşedintele instanţei, în
calitate de “şef ierarhic” al judecătorilor din “subordinea” sa, nu le
poate stabili acestora alte atribuţii decât cele care se referă la
competenţa judecătorilor prevăzută de lege şi nici nu le poate da
dispoziţii asupra modului în care să-şi îndeplinească atribuţiile.
Secţiile instanţelor judecătoreşti sunt conduse de câte un
preşedinte de secţie.
În cadrul fiecărei instanţe judecătoreşti funcţionează un colegiu
de conducere, care hotărăşte cu privire la problemele generale de
conducere ale instanţei, îndeplineşte atribuţiile prevăzute la art. 41 din
lege şi sunt formate dintr-un număr impar de membri. Hotărârile
colegiului de conducere se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi.
Colegiile au următoarea componenţă:
a) la curţile de apel şi tribunale: preşedintele şi 6 judecători, aleşi
pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor;

36
Organizarea sistemului judiciar și a profesiilor juridice
 Aspecte generale privind sistemul organelor judecătoreşti

b) la tribunale specializate şi judecătorii: preşedintele şi 2 sau 4

judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a
judecătorilor.
La şedinţele colegiilor de conducere pot participa şi preşedinţii de
secţii, putând fi invitaţi şi judecători de la alte instanţe, care nu au drept
de vot.
Membrii aleşi ai colegiilor de conducere pot fi revocaţi de
adunările generale în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor
prevăzute de lege.
Anual sau ori de câte ori este necesar, la instanţele judecătoreşti,
se convoacă adunări generale ale judecătorilor. Adunarea generală
poate fi convoacă şi la solicitarea unei treimi din numărul judecătorilor
care fac parte din aceasta.
Adunările generale ale judecătorilor se pot convoca şi de către
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau colegiul de conducere
al instanţei.
Adunările generale ale judecătorilor, au următoarele atribuţii:
a) dezbat activitatea anuală desfăşurată de instanţe;
b) aleg, în condiţiile legii, membrii Consiliului Superior al
Magistraturii;
c) dezbat probleme de drept;
d) analizează proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului
justiţiei sau a Consiliului Superior al Magistraturii;
e) formulează puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior
al Magistraturii;
f) aleg şi revocă membrii colegiilor de conducere;
g) iniţiază procedura de revocare a membrilor Consiliului
Superior al Magistraturii, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 317/2004
privind Consiliul Superior al Magistraturii;
h) îndeplinesc alte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente.

Test de autoevaluare 2.2 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

1. Care sunt atribuţiile Adunărilor generale ale judecătorilor?

Răspunsul la test se găseşte la pagina 48.

2.3 Completele de judecată

La începutul fiecărui an, Colegiile de conducere stabilesc

compunerea completelor de judecată, urmărind asigurarea continuităţii
completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod
excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de
ordine interioară a instanţelor judecătoreşti.
Completul de judecată este prezidat, prin rotaţie, de unul dintre
membrii acestuia.
Pentru a asigura judecata obiectivă a cauzelor şi pentru a înlătura

37
Organizarea sistemului judiciar și a profesiilor juridice
 Aspecte generale privind sistemul organelor judecătoreşti

orice suspiciune cu privire la obiectivitatea judecătorilor, repartizarea

cauzelor pe complete de judecată se face în mod aleatoriu, în sistem
informatizat.
În acelaşi sens, cauzele repartizate unui complet de judecată nu
pot fi trecute altui complet decât în condiţiile prevăzute de lege.
Cauzele date, potrivit legii, în competenţa de primă instanţă a
judecătoriei, tribunalului şi curţii de apel se judecă în complet format
dintr-un judecător, cu excepţia cauzelor privind conflictele de muncă şi
de asigurări sociale, care se constituie dintr-un judecător şi 2 asistenţi
judiciari.
Asistenţii judiciari participă la deliberări cu vot consultativ şi
semnează hotărârile pronunţate. Opinia acestora se consemnează în
hotărâre, iar opinia separată se motivează.
Asistenţii judiciari se bucură de stabilitate pe durata mandatului şi
se supun numai legii. Sunt numiţi de ministrul justiţiei, la propunerea
Consiliului Economic şi Social, pe o perioadă de 5 ani, dintre
persoanele cu o vechime în funcţii juridice de cel puţin 5 ani şi care
îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) au cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate
deplină de exerciţiu;
b) sunt licenţiate în drept şi dovedesc o pregătire teoretică
corespunzătoare;
c) nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal şi se bucură de o
bună reputaţie;
d) cunosc limba română;
e) sunt apte, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru
exercitarea funcţiei.
Dispoziţiile legale privind obligaţiile, interdicţiile şi
incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor se aplică şi asistenţilor
judiciari, ca şi dispoziţiile referitoare la concediul de odihnă, asistenţă
medicală gratuită şi gratuitatea transportului.
Cu privire la apeluri, acestea se judecă în complet format din 2
judecători, iar recursurile, în complet format din 3 judecători, cu
excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.
În cazul completului format din 2 judecători, dacă aceştia nu
ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a se pronunţa, procesul se
judecă din nou în complet de divergenţă, situaţii în care în completul de
judecată intră preşedintele instanţei sau vicepreşedintele ori judecătorul
din planificarea de permanenţă.

Test de autoevaluare 2.3 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

1. Cum se realizează repartizarea cauzelor pe complete de judecată?

Răspunsul la test se găseşte la pagina 48.

38
Organizarea sistemului judiciar și a profesiilor juridice
 Aspecte generale privind sistemul organelor judecătoreşti

2.4 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

În România funcţionează o singură instanţă supremă, denumită

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu personalitate juridică şi cu sediul
în capitala ţării.
Dintre toate instanţele judecătoreşti, Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie este singura care are un statut constituţional, fiind nominalizată
expres în art. 126 alin. 1 din Constituţia României, celelalte instanţe
fiind stabilite prin lege.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se compune din: preşedinte, un
vicepreşedinte, 4 preşedinţi de secţii şi judecători.
Este organizată în 4 secţii - Secţia civilă şi de proprietate
intelectuală, Secţia penală, Secţia comercială, Secţia de contencios
administrativ şi fiscal, iar Completul de 5 judecători şi Secţiile Unite,
având fiecare competenţă proprie.
În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează
magistraţi-asistenţi, stabiliţi prin statul de funcţii.
În structura sa, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cuprinde
Cancelaria, Direcţii, Servicii şi Birouri, cu personalul stabilit prin statul
de funcţii.
Secţia civilă şi de proprietate intelectuală, Secţia penală, Secţia
comercială şi Secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile împotriva hotărârilor
pronunţate de curţile de apel, în cazurile prevăzute de lege.
Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se exercită de
preşedinte, vicepreşedinte şi colegiul de conducere.
Preşedintele reprezintă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în
relaţiile interne şi internaţionale.
Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este
compus din preşedinte, vicepreşedinte şi 5 judecători, aleşi pe o
perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor, cu reprezentarea
fiecărei secţii. La şedinţele colegiilor de conducere pot participa şi
preşedinţii de secţii.
Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are
următoarele atribuţii:
a) aprobă Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea
administrativă, precum şi statele de funcţii şi de personal al Înaltei Curţi
de Casaţie şi Justiţie; Colegiul de conducere poate stabili, prin hotărâre,
reguli de desfăşurare a şedinţelor sale ordinare şi extraordinare;
a1) aprobă compunerea completelor de 5 judecători şi a completelor din
cadrul secţiilor;
a2) sesizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu cereri de recurs în
interesul legii;
b) propune Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii care vor
face parte din comisiile de concurs pentru promovarea în funcţia de
judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
c) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea,
transferul, suspendarea şi încetarea din funcţie a magistraţilor-asistenţi;
propunerea se va transmite Consiliului Superior al Magistraturii în

39
Organizarea sistemului judiciar și a profesiilor juridice
 Aspecte generale privind sistemul organelor judecătoreşti

formă motivată. Colegiul de conducere poate solicita, în acest sens,

Consiliului Superior al Magistraturii informaţii privind cariera
profesională şi buna reputaţie a persoanelor vizate;
d) primeşte candidaturile judecătorilor înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
pentru funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii;
e) verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege de către judecătorii
înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care şi-au depus candidaturile pentru
funcţia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii;
f) organizează şi supraveghează rezolvarea petiţiilor, în condiţiile legii;
g) propune proiectul de buget al înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
h) aprobă normele privind cheltuielile de protocol, drepturile şi
obligaţiile personalului trimis în ţară sau în străinătate pentru misiuni cu
caracter temporar;
i) stabileşte numărul autoturismelor din parcul auto al Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie, precum şi regimul folosirii acestora;
j) dezbate şi aprobă măsurile necesare pentru buna desfăşurare a
activităţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este
prezidat de către preşedinte, iar în lipsa acestuia, de către
vicepreşedinte. Se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar,
la convocarea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau la
solicitarea a cel puţin 3 dintre membrii săi.
Hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi.
Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie se întruneşte pentru:
a) aprobarea raportului anual de activitate, care se dă publicităţii;
b) aprobarea bugetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu
avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice;
c) alegerea celor 2 membri pentru Consiliul Superior al
Magistraturii, în condiţiile legii.
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prezidează Secţiile
Unite, Completul de 5 judecători, iar în cadrul secţiilor orice complet,
când participă la judecată, iar în lipsa preşedintelui, şedinţele la care
acesta trebuie să ia parte sunt prezidate de vicepreşedintele instanţei sau
de un preşedinte de secţie.
Preşedinţii de secţii pot prezida orice complet de judecată din
cadrul secţiei, iar ceilalţi judecători prezidează prin rotaţie.
În cazul în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă în Secţii
Unite, la judecată trebuie să ia parte cel puţin două treimi din numărul
judecătorilor în funcţie. Decizia poate fi luată numai cu majoritatea
voturilor celor prezenţi.

Test de autoevaluare 2.4 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

1. Cum este organizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie?

Răspunsul la test se găseşte la pagina 48.

40
Organizarea sistemului judiciar și a profesiilor juridice
 Aspecte generale privind sistemul organelor judecătoreşti

2.5 Compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instanţelor şi al parchetelor

2.5.1. Consideraţii generale

În înfăptuirea actului de justiţie, munca personalului auxiliar de
specialitate constituie un sprijin pentru magistraţi, competenţa şi
îndeplinirea corectă a sarcinilor ce revin acestei categorii de personal
jucând un rol important în buna desfăşurare a întregii activităţi a
instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea.
Potrivit prevederilor art. 4 din Legea nr. 567/2004, personalul
auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe
lângă acestea, este obligat ca, prin întreaga sa activitate, să respecte
drepturile şi libertăţile persoanelor, precum şi egalitatea lor în faţa legii
şi să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor
participanţilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora,
să respecte normele deontologice ale profesiei şi să participe la
formarea profesională continuă.
Prevederile Legii nr. 567/2004, se aplică şi personalului auxiliar
de specialitate de la instanţele şi parchetele militare, precum şi de la
Secţia militară a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie şi Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de
militari ai Direcției Naţionale Anticorupţie.
Promovarea în funcţii de execuţie a personalului auxiliar de
specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor se face prin
concurs sau prin examen, în funcţia imediat superioară.
Promovarea în funcţii de execuţie în grade sau trepte profesionale
superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, se face prin
examen, iar în funcţii de execuţie la instanţe sau parchete superioare se
face numai prin concurs.
Personalul auxiliar de specialitate poate candida pentru
promovarea la oricare dintre instanţele şi, respectiv, parchetele
superioare, cu respectarea condiţiilor minime de vechime.

2.5.2. Compartimente auxiliare de specialitate

Instanţele judecătoreşti şi parchetele au în structură următoarele
compartimente auxiliare de specialitate:
a) registratura;
b) grefa;
c) arhiva;
d) biroul de informare şi relaţii publice;
e) biblioteca.
Corpul grefierilor este alcătuit din grefieri cu studii superioare şi
grefieri cu studii medii.
Sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanţelor
judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea funcţiile de agent
procedural şi aprod.
Personalul de specialitate auxiliar este subordonat ierarhic
conducerii instanţelor sau parchetelor unde funcţionează.
Repartizarea personalului în cadrul compartimentelor auxiliare de
specialitate se face de preşedintele instanţei sau de procurorul general

41
Organizarea sistemului judiciar și a profesiilor juridice
 Aspecte generale privind sistemul organelor judecătoreşti

ori, după caz, de prim-procurorul parchetului.

La curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi parchetele de
pe lângă acestea, compartimentele în care îşi desfăşoară activitatea
personalul auxiliar de specialitate sunt conduse de prim-grefieri, iar la
secţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la
secţiile Direcției Naţionale Anticorupţie, la judecătorii şi parchetele de
pe lângă acestea, de grefieri-şefi.
Grefierii care participă la şedinţele de judecată sau la efectuarea
actelor de urmărire penală sunt obligaţi să efectueze toate consemnările
despre desfăşurarea acestora şi să îndeplinească orice alte însărcinări
din dispoziţia şi sub controlul preşedintelui completului de judecată sau,
după caz, al procurorului.
La şedinţele de judecată, grefierii sunt obligaţi să poarte ţinuta
vestimentară corespunzătoare instanţei unde funcţionează. Ţinuta
vestimentară se stabileşte prin hotărâre a Guvernului şi se asigură în
mod gratuit, iar la şedinţele de judecată, grefierii militari sunt obligaţi
să poarte uniforma militară.
Grefierii provin de regulă, din Şcoala Naţională de Grefieri.
Concursul de admitere în Şcoala Naţională de Grefieri se
organizează anual, la nivel naţional, de către Şcoala Naţională de
Grefieri, sub coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii.
Numărul de locuri se stabileşte în funcţie de necesarul de personal
calificat al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea.
Concursul se desfăşoară separat, pentru posturile de grefieri cu
studii superioare şi grefieri cu studii medii.
Modul de organizare şi desfăşurare a concursului de admitere se
stabileşte prin regulament, aprobat de Consiliul Superior al
Magistraturii.
Grefierii arhivari, registratorii şi personalul conex se recrutează
prin concurs pentru ocuparea posturilor vacante.
Şcoala Naţională de Grefieri este o instituţie publică, cu
personalitate juridică, aflată în coordonarea Consiliului Superior al
Magistraturii, care realizează formarea iniţială a grefierilor şi a celuilalt
personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al
parchetelor de pe lângă acestea, precum şi formarea profesională
continuă a acestora, în condiţiile legii.
Are sediul în municipiul Bucureşti însă Şcoala Naţională de
Grefieri îşi poate desfăşura activitatea şi în teritoriu, în centre şi puncte
zonale de formare profesională, organizate potrivit legii.
Organizarea şi funcţionarea Şcolii Naţionale de Grefieri se
stabilesc prin regulament aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.
Personalul de instruire al Şcolii Naţionale de Grefieri este numit de
Consiliul Superior al Magistraturii dintre magistraţi, grefieri cu studii
superioare sau alţi specialişti.
Poate fi numită în funcţia de grefier persoana care îndeplineşte
următoarele condiţii:
a) are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate
deplină de exerciţiu;
b) nu are antecedente penale, nu are cazier fiscal şi se bucură de o

42
Organizarea sistemului judiciar și a profesiilor juridice
 Aspecte generale privind sistemul organelor judecătoreşti

bună reputaţie;
c) cunoaşte limba română;
d) este aptă, din punct de vedere medical, pentru exercitarea
funcţiei;
e) are studii superioare de specialitate sau studii medii, cunoştinţe
de operare pe calculator sau de dactilografiere;
f) este absolventă a Şcolii Naţionale de Grefieri.
Pentru numirea în funcţia de grefier statistician, este necesară
absolvirea de studii superioare economice, studii superioare juridice sau
studii medii economice.
Pentru numirea în funcţia de grefier documentarist, este necesară
absolvirea de studii superioare juridice, studii superioare de
administraţie publică sau filologice ori studii medii.
Grefierii arhivari şi registratorii sunt numiţi prin decizie de către
preşedinţii curţilor de apel sau, după caz, de procurorii generali ai
parchetelor de pe lângă acestea ori, după caz, de preşedinţii tribunalelor
sau de prim-procurorii parchetelor de pe lângă acestea, în a căror
circumscripţie teritorială urmează să îşi desfăşoare activitatea.
Numirea în funcţia de prim-grefier sau grefier-şef se face pentru o
perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reinvestirii, prin decizie a
preşedintelui curţii de apel sau a procurorului general al parchetului de
pe lângă această instanţă.
Numirea în funcţia de informatician-şef se face pentru o perioadă
de 5 ani, cu posibilitatea reinvestirii, prin decizie a preşedintelui curţii
de apel sau a procurorului general al parchetului de pe lângă această
instanţă, cu avizul compartimentului de specialitate informatică din
cadrul Ministerului Justiţiei sau, după caz, din cadrul Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Curţile de apel şi parchetele de pe lângă aceste curţi, Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie şi Direcția Naţională Anticorupţie au, de asemenea, în structură
un compartiment de documentare şi un compartiment de informatică
juridică.
Compartimentele de informatică juridică se pot organiza şi în
structura tribunalelor, a tribunalelor specializate, a judecătoriilor şi a
parchetelor de pe lângă aceste instanţe.
Instanţele şi parchetele militare au în structură şi un compartiment
de documente clasificate.
Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al
parchetelor de pe lângă acestea este eliberat din funcţia de execuţie sau
de conducere în următoarele cazuri:
a) demisie;
b) pensionare, în condiţiile legii;
c) constatarea nepregătirii profesionale corespunzătoare sau, după caz,
îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei de
conducere;
d) neîndeplinirea oricăreia dintre condiţiile prevăzute pentru numirea în
funcţie;
e) ca sancţiune disciplinară;

43
Organizarea sistemului judiciar și a profesiilor juridice
 Aspecte generale privind sistemul organelor judecătoreşti

f) condamnarea definitivă pentru săvârşirea unei infracţiuni.

Eliberarea din funcţie se dispune prin decizie a conducătorului
instanţei judecătoreşti sau al parchetului de pe lângă aceasta, care a
dispus numirea în funcţie.
Decizia de eliberare din funcţie prevăzută pentru cazurile
menţionate la art. 52 lit. c) - f) poate fi contestată la tribunalul de muncă
şi asigurări sociale în a cărui circumscripţie teritorială îşi are domiciliul
reclamantul.
Funcţia de grefier este incompatibilă cu orice alte funcţii publice
sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământ, în condiţiile
legii.
Grefierilor le este interzis:
a) să desfăşoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane
interpuse;
b) să desfăşoare activităţi de arbitraj în litigii civile, comerciale
sau de altă natură;
c) să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de
conducere, administrare ori de control la societăţi civile, societăţi
comerciale, inclusiv la bănci sau la alte instituţii de credit, societăţi de
asigurare ori financiare, companii naţionale, societăţi naţionale sau regii
autonome;
d) să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic.
Potrivit prevederilor art. 59 din Legea nr. 567/2004, stabilirea
drepturilor şi îndatoririlor personalului auxiliar se face ţinându-se
seama de locul şi rolul acestuia în desfăşurarea activităţii de justiţie, de
răspunderea şi complexitatea fiecărei funcţii, de interdicţiile şi
incompatibilităţile prevăzute de lege pentru persoanele care sunt
încadrate în instituţiile publice.

2.5.3. Drepturile şi îndatoririle personalul auxiliar de

specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă
acestea

 Drepturile personalului auxiliar de specialitate sunt:

- dreptul la o salarizare stabilită în raport cu nivelul instanţei sau
parchetului, cu funcţia deţinută, cu vechimea în muncă şi în specialitate,
precum şi cu alte criterii prevăzute de lege. Pe lângă salariul de bază,
aceştia beneficiază de spor de vechime, prime şi de alte drepturi
salariale, în condiţiile legii.;
- informaticienii cu funcţii de execuţie şi funcţii de conducere
beneficiază de prevederile privind salarizarea şi celelalte drepturi
corespunzătoare grefierilor cu studii superioare, cu funcţii de execuţie şi
de conducere;
- dreptul de a se asocia ori să adere la organizaţii sindicale,
precum şi la organizaţii profesionale, locale, naţionale sau
internaţionale, în scopul apărării intereselor sale profesionale, sociale şi
economice;
- grefierii cu studii superioare juridice beneficiază de vechime în
specialitate juridică, pentru perioada în care desfăşoară această

44
Organizarea sistemului judiciar și a profesiilor juridice
 Aspecte generale privind sistemul organelor judecătoreşti

activitate;
- dreptul la grevă, în condiţiile legii, cu respectarea principiilor
continuităţii şi al celerităţii activităţii de justiţie. În timpul grevei se vor
asigura serviciile esenţiale, nu mai puţin de o treime din activitatea
normală, asigurându-se participarea grefierilor la şedinţele de judecată
sau, după caz, la activităţile de urmărire penală pentru soluţionarea
cauzelor cu arestaţi în materie penală şi în alte materii, pentru cauzele
privind obligaţiile de întreţinere de orice fel, asigurarea dovezilor,
soluţionarea cererilor de ordonanţă preşedinţială, precum şi în alte
cauze considerate urgente, potrivit legii, sau apreciate ca atare de către
instanţă;
- dreptul de a-şi perfecţiona în mod continuu pregătirea
profesională. Pe perioada în care personalul auxiliar de specialitate al
instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea urmează
forme de perfecţionare profesională, beneficiază de drepturile salariale
cuvenite;
- personalul auxiliar de specialitate cu o vechime de 25 de ani şi,
respectiv, 20 de ani, poate fi distins cu Diploma Meritul judiciar clasele
II şi III, prevăzută de Legea nr. 303/2004, pentru merite deosebite în
activitate, respectarea în mod exemplar a îndatoririlor de serviciu şi
obţinerea în decursul întregii activităţi numai a calificativului "foarte
bine";
- grefierii de şedinţă au dreptul la asigurarea în mod gratuit a
ţinutei vestimentare corespunzătoare instanţei la care funcţionează,
potrivit legii;
- beneficiază de alte drepturi prevăzute de legislaţia muncii şi de
legislaţia asigurărilor sociale.
- instanţele şi parchetele au obligaţia să asigure personalului
auxiliar de specialitate condiţii normale de muncă şi igienă, de natură să
le asigure sănătatea şi integritatea fizică şi psihică.
- dreptul de a beneficia de un concediu anual de odihnă plătit de
30 de zile lucrătoare şi la concedii fără plată, pentru studii sau pentru
alte evenimente, în condiţii stabilite prin regulament. În perioada
concediului, personalul menţionat beneficiază, o singură dată pe an, de
transport gratuit dus-întors între localitatea de domiciliu şi localitatea
din ţară în care îşi petrece concediul de odihnă.
- dreptul la concedii medicale, potrivit legislaţiei în vigoare.
- personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi
al parchetelor de pe lângă acestea, în activitate sau pensionari, precum
şi soţul/soţia şi copiii aflaţi în întreţinerea acestuia beneficiază în mod
gratuit de asistenţă medicală, medicamente şi proteze, în condiţiile
respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei la asigurările
sociale de sănătate.
- la împlinirea vârstei prevăzute de lege, personalul auxiliar de
specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă
acestea, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţie, beneficiază, de
pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul brut realizat în ultima
lună de activitate înainte de data pensionării. Pentru fiecare an care
depăşeşte vechimea menţionată se adaugă la cuantumul pensiei câte 1%

45
Organizarea sistemului judiciar și a profesiilor juridice
 Aspecte generale privind sistemul organelor judecătoreşti

din venit, fără a se putea depăşi venitul brut avut la data pensionării. De
pensia de serviciu beneficiază şi personalul auxiliar cu o vechime între
20 şi 25 de ani în această funcţie, caz în care cuantumul pensiei se
micşorează cu 1% pentru fiecare an care lipseşte din vechimea
integrală.

 Îndatoririle personalului auxiliar de specialitate al instanţelor

judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea
- să îndeplinească îndatoririle de serviciu cu profesionalism,
imparţialitate şi celeritate, în conformitate cu legea, şi să se abţină de la
orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice
ori prestigiului justiţiei.
- să păstreze secretul profesional, confidenţialitatea în legătură cu
faptele şi informaţiile despre care ia cunoştinţă în exercitarea funcţiei,
cu privire la procese aflate în curs de desfăşurare sau asupra unor cauze
cu care a fost sesizat parchetul;
- să nu comenteze sau să justifice în presă ori în emisiuni
audiovizuale hotărârile sau soluţiile date în dosarele despre care a luat
cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor de serviciu;
- să respecte programul de lucru şi să rezolve lucrările în
termenele stabilite;
- să aibă, în timpul şedinţelor de judecată, ţinuta vestimentară
corespunzătoare instanţei la care funcţionează;
- să prezinte, în condiţiile şi la termenele prevăzute de lege,
declaraţia de avere şi declaraţia de interes.

Test de autoevaluare 2.5 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

1. Care sunt compartimentele auxiliare de specialitate ale Instanţelor
judecătoreşti şi parchetelor?

Răspunsul la test se găseşte la pagina 48.

2.6 Instanţele militare

Instanţele militare au existat din cele mai vechi timpuri, atât în

armata romană cât şi în toate marile armate ale istoriei. Ordinea şi
disciplina inerente acestui corp profesional - mai riguroase decât în
celelalte sectoare ale societăţii - au impus că infracţiunile comise de
militari să fie supuse unei jurisdicţii speciale, exercitate, de regulă de
militari din aceeaşi unitate cu acuzaţii.
Potrivit prevederilor art. 56 din Legea nr. 304/2004, instanţele
militare sunt:
a) tribunalele militare;
b) Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti;
c) Curtea Militară de Apel Bucureşti.
Circumscripţiile instanţelor militare sunt prevăzute în anexa nr. 2

46
Organizarea sistemului judiciar și a profesiilor juridice
 Aspecte generale privind sistemul organelor judecătoreşti

care face parte integrantă din prezenta legea menţionată.

Instanţele militare au, fiecare, statut de unitate militară, cu
indicativ propriu.
De regulă, instanţele militare judecă la sediul acestora, însă pentru
motive temeinice, instanţa poate dispune ca judecata să se desfăşoare în
alt loc.
Instanţele militare pot judeca şi pe teritoriul altor state, militari
români, membri ai unei forţe multinaţionale, în condiţiile în care,
potrivit unei convenţii internaţionale, pe teritoriul statului primitor
poate fi exercitată jurisdicţia română.
Tribunalul militar este condus de un preşedinte ajutat de un
vicepreşedinte.
Dacă inculpatul este militar activ, preşedintele completului de
judecată, precum şi procurorul care participă la judecarea cauzei trebuie
să facă parte cel puţin din aceeaşi categorie de grade.
Tribunale militare funcţionează în municipiile Bucureşti, Cluj-
Napoca, Iaşi şi Timişoara, iar în municipiul Bucureşti funcţionează
Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti.
Prevederile referitoare la colegiile de conducere se aplică în mod
corespunzător şi acestor tribunale militare, colegiile de conducere fiind
formate din preşedinte şi doi judecători.
Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti este condus de un
preşedinte ajutat de un vicepreşedinte, iar colegiul de conducere este
format din preşedinte şi doi judecători.
Curtea Militară de Apel funcţionează în municipiul Bucureşti, ca
instanţă unică, cu personalitate juridică, fiind condusă de un preşedinte
ajutat de un vicepreşedinte, colegiul de conducere fiind format din
preşedinte şi doi judecători.
La şedinţele de judecată, judecătorii şi procurorii militari sunt
obligaţi să poarte uniforma militară.

Test de autoevaluare 2.6 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.

1. Care sunt instanţele militare?

Răspunsul la test se găseşte la pagina 48.

Am ajuns la sfârşitul Unităţii de învăţare Nr. 2.

În loc de Vă recomand să faceţi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate

rezumat în această unitate şi să revizuiţi obiectivele precizate la început.

Este timpul pentru întocmirea Lucrării de verificare Unitate de învăţare

Nr. 2 pe care urmează să o transmiteţi cadrului didactic.

47
Organizarea sistemului judiciar și a profesiilor juridice
 Aspecte generale privind sistemul organelor judecătoreşti

Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 2

1. Prezentați atribuţiile Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de

Casaţie şi Justiţie.

Răspunsurile şi comentariile la testele de autoevaluare

Răspuns 2.1
1. Constituţia României instituie sub denumirea de “autoritate
judecătorească”, trei categorii de organe ale puterii judecătoreşti:
instanţele judecătoreşti, Ministerul Public şi Consiliul Superior al
Magistraturii.
Răspuns 2.2
1. Adunările generale ale judecătorilor, au următoarele atribuţii:
a) dezbat activitatea anuală desfăşurată de instanţe;
b) aleg, în condiţiile legii, membrii Consiliului Superior al
Magistraturii;
c) dezbat probleme de drept;
d) analizează proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului
justiţiei sau a Consiliului Superior al Magistraturii;
e) formulează puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al
Magistraturii;
f) aleg şi revocă membrii colegiilor de conducere;
g) iniţiază procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al
Magistraturii, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 317/2004 privind
Consiliul Superior al Magistraturii;
h) îndeplinesc alte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente.
Răspuns 2.3
1. Pentru a asigura judecata obiectivă a cauzelor şi pentru a înlătura
orice suspiciune cu privire la obiectivitatea judecătorilor, repartizarea
cauzelor pe complete de judecată se face în mod aleatoriu, în sistem
informatizat.
Răspuns 2.4
1. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este organizată în 4 secţii: Secţia
civilă şi de proprietate intelectuală, Secţia penală, Secţia comercială,
Secţia de contencios administrativ şi fiscal, iar Completul de 5
judecători şi Secţiile Unite, având fiecare competenţă proprie.
Răspuns 2.5
1. Instanţele judecătoreşti şi parchetele au în structură următoarele
compartimente auxiliare de specialitate:
a) registratura;
b) grefa;
c) arhiva;
d) biroul de informare şi relaţii publice;
e) biblioteca.

48
Organizarea sistemului judiciar și a profesiilor juridice
 Aspecte generale privind sistemul organelor judecătoreşti

Răspuns 2.6
1. Potrivit prevederilor art. 56 din Legea nr. 304/2004, instanţele
militare sunt:
a) tribunalele militare;
b) Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti;
c) Curtea Militară de Apel Bucureşti.

Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 2

1. Les, Sisteme judiciare comparate, Ed. C.H. Beck, 2002, Bucuresti;

2. G.M. Losano, Marile sisteme juridice, Ed. All Beck, 2005,
Bucuresti;
3. F. Magureanu, Organizarea sistemului judiciar, Ed. Universul
Juridic, 2009, Bucuresti;
4. S. Spinei, Organizarea profesiilor juridice liberale, Ed. Universul
Juridic, 2010, Bucuresti;
5. A. Stoica, Executorii judecatoresti. Evolutie istorica - Norme si
valori contemporane, Ed. Universul Juridic, 2013, Bucuresti.

49
Organizarea sistemului judiciar și a profesiilor juridice