Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ABDOMINAL
Dezvoltarea peretelui abdominal antero-lateral
endoderm
endoderm
Cele două straturi ale mezodermului lateral delimitează împreună o cavitate – cavitate intraembrionară
care comunică de fiecare parte a embrionului cu cavitatea extraembrionară
Cavitate
intraembrionară
Ziua 21. Delimitarea cavității intraembrionare de către cele 2 straturi ale mezodermului. Cavitatea vitelină tapetată de endoderm începe să fie
încorporată în corpul embrionului ca urmare a plierii embrionului. Cavitatea intraembrionară comunică cu cavitatea extraembrionară.Modificat
– Sadler 2008
Dezvoltarea peretelui abdominal antero-lateral
Ziua 24-25 – se desfășoară plierea cefalo - caudală și laterală a embrionului care determină : cavitatea
acoperită de endoderm pătrunde în corpul embrionului, dispare calea de comunicare dintre cavitatea
intraembrionară și cea extraembrionară
Se formează astfel o cavitate intraembrionară ce se întinde din regiunea toracică până în regiunea pelviană
Simultan se formează peretele ventral al corpului embrionar cu excepția unei porțiuni din regiunea
abdominală ventrală, unde sunt atașate sacul vitelin și pediculul de legătură
Cavitate
amniotică
mezoderm
Săpt.4 . Contactul dintre cavitatea intraembrionară Sfârșitul Săpt.4 . Mezodermul splanhnic se continuă
și cea extraembrionară este întrerupt aproape cu cel somatic și formează o membrană bistratificată
complet denumită mezenter dorsal. Sadler-2008
Defecte de dezvoltare a peretelui abdominal
antero-lateral
Defectele de perete ale trunchiului sunt cauzate în cea mai mare parte de plierea anormală a corpului : unul
sau mai multe dintre cele patru procese de pliere (cefalic, caudal și cele două laterale) responsabile de
închiderea peretelui ventral al corpului nu se desfășoară normal și se produce gastroschizis, sternoschizis.
http://www.humpath.com/spip.php?article4513&id_document=10515#documents_portfolio. Gastroschizis.
Dezvoltarea diafragmului
săpt. 4 - Septul transvers reprezintă o lamă de țesut mezodermic îngroșat localizată în spațiul dintre cavitatea
toracică și pediculul sacului vitelin
Cavitatea toracică comunică cu cea abdominală prin canalele pericardoperitoneale
Pe parcursul dezvoltării deschiderea dintre viitoarele cavități pleurale și cavitatea peritoneală este închisă de
către plicele pleuro-peritoneale care se extind medial și ventral astfel încât în săpt.7 –a fuzionează cu
mezenterul esofagului și a septului transvers.
Septul transvers
Plica aorta
Canal Mezenterul
pleuroperitoneală
pericardoperitoneal esofagului
Membrana
pleuroperitoneală
esofag
vci
http://www.humpath.com/spip.php?article3364&id_document=4249
DEZVOLTAREA SISTEMULUI
DIGESTIV
Cuprins
1. Noțiuni introductive și originea embrionară a sistemului digestiv
2. Contribuția straturilor germinative la dezvoltarea sistemului digestiv
3. Diviziunea și derivatele tubului digestiv
Intestinul anterior
Intestinul mijlociu
Intestinul posterior
mezoderm
Mezoderm
visceral
Cavitate
endoderm
intraembrionară
ENDODERM
Ziua 20. Mezodermul parietal acoperă Ziua 21. Delimitarea cavității intraembrionare de
Ziua 17. Dezvoltarea stratului
sacul amniotic iar mezodermul visceral către cele 2 straturi ale mezodermului. Cavitatea
germinativ mezodermic. vitelină tapetată de endoderm începe să fie
acoperă sacul vitelin
încorporată în corpul embrionului ca urmare a
Membrană Membrană cloacală plierii embrionului.
bucofaringiană Mugure pulmonar
Mugure hepatic
Intestin mijlociu
Tub
cardiac
Sac vitelin
Duct vitelin alantoida
Sac vitelin
Săpt. 3. Efectul plierii embrionului asupra Sfârșitul săpt. 4 de dezvoltare. Intestinul primitiv are 3 segmente iar sacul vitelin și
cavității acoperite de endoderm. alantoida rămân înafara embrionului. Sadler-2008
Contribuția straturilor germinative la dezvoltarea
sistemului digestiv
notocord
Cavitate amniotică
ENDODERM
Ziua 29. Angiogeneza tubului digestiv primitiv. Formarea Pediculii vasculari ai tubului digestiv primitiv– săptămâna a
plexurilor esotraheale, viteline şi anastomozarea lor cu 7-a. Remanierea plexurilor arteriale duce la individualizarea
vasele mari: aorta, arterele viteline, arcurile aortice (Larsen pediculilor arteriali ai tubului digestiv – arterele esofagiene,
– 2003). trunchiul celiac, a. mezenterică superioară, a.mezenterică
inferioară (Larsen – 2003).
Diviziunea și derivatele tubului digestiv
Segmentele intestinului primitiv și structurile derivate ale acestuia sunt suspendate de pereții dorsal și
ventral ai trunchiului prin intermediul mezenterelor
Inițial tubul digestiv primitiv prezintă o suprafață mare de contact cu mezenchimul peretelui abdominal
posterior pentru ca la sfârșitul săpt. 5 țesutul conjunctiv se îngustează și se formează mezenterul dorsal
Se vor forma: mezogastrul dorsal, mezoduodenul, mezocolonul dorsal și mezenterul propriu-zis
Cavitate
amniotică
Mezenterul
mezoderm
dorsal
Mezodermul
visceral
Mezodermul
Cavitate intraembrionară parietal
Mezenterul ventral se formează din septul transvers – săpt. 5, acesta existând doar la nivelul porțiunii
terminale a esofagului, la nivelul stomacului și în partea superioară a duodenului. Se vor forma omentul
mic și ligamentul falciform.
ficatul Omentul mic Mezogastrul dorsal
diafragmul
a.celiacă
Ligamentul
falciform
Mezoduodenul dorsal
a.Mezenterică sup.
alantoida
Mezenterul propriu-zis
a. Mezenterică inferioară
a. ombilicală
Mezenterele primitive dorsal și ventral. Ficatul este atașat de peretele abdominal ant prin ligamentul falciform iar stomacul prin
omentul mic. Artera mezenterică superioară are traiect prin mezenterul propriu-zis și se continuă spre sacul vitelin sub forma
arterei viteline. Sadler-2008
Diviziunea și derivatele tubului digestiv
Intestinul anterior
Faringele
Esofagul
Stomac duoden (superior ampului Vater)
Tract respirator
Ficatul
Pancreasul
Aparatul biliar
Intestinul mijlociu
Porțiunea distală a duodenului
Jejuno-ileon
Cec
Apendice
Colon ascendent
2/3drepte ale colonului transvers
Intestinul posterior
1/3 stg a colonului transvers
Colon descendent
Colon sigmoid
Porțiunea superioară a canalului anal Sadler 2008.
Evoluția intestinului anterior – dezvoltarea
esofagului
Săpt.4 - Esofagul se dezvoltă din segmentul cefalic al intestinului anterior fiind delimitat anterior de mugurele
traheobronşic şi inferior de dilataţia gastrică
Septul traheoesofagian separă treptat diverticulul respirator de porțiunea dorsală a proenteronului
Esofagul inițial este scurt dar apoi se alungește odată cu coborârea cordului și a plămânilor
trahee
Diverticul
respirator
esofag
Mezenterul
Mezenterul ventral tăiat
ventral
tăiat
Formarea cavității peritoneale mici, rotația stomacului și poziția splinei și a cozii pancreasului între cele două straturi ale
mezogastrului dorsal
Evoluția intestinului anterior–
dezvoltarea stomacului
Modificări morfofuncționale ale stomacului
săpt.10- cele 4 straturi ale peretelui gastric sunt vizibile, submucoasa prezentând cea mai
mare dezvoltare
Săpt.13- apare muscularis mucosa care devine mai groasă în trimestul trei de sarcină
Pătura musculară este vizibilă din săpt. 10 – inițial se dezvoltă straturile longitudinal și
circular iar stratul oblic apare în săpt.16
Stratul muscular prezintă o dezvoltare mai mare în regiunea pilorică
Plexul nervos mienteric Auerbach este prezent între straturile longitudinal și circular ale
tunicii musculare din săpt. 13, prezentând o creștere a celularității din săpt.16.
Săpt. 25-31 – tunicile mucoasă și musculară prezintă grosimea cea mai mare, muscularis
mucosa prezintă aspect ondulat
Evoluția intestinului anterior – anomalii de
dezvoltare a stomacului
1 – mezoduodenul dorsal, 2-
pancreasul, 3- duodenul, 4-
peritoneul parietal, 5- aorta, 6-
glandele suprarenale.
Inițial duodenul și capul pancreasului sunt situate pe linia mediană. Ulterior se rotesc la dreapta și
posterior și capătă o poziție retroperitoneală. http://www.embryo.chronolab.com/duodenum.htm
Evoluția intestinului anterior- anomalii ale
ontogenezei duodenului
.
Mugure pancreatic
ventral
A B
A. Pancreasul în săpt. a-6-a. Mugurele pancreatic ventral se află în vecinătatea mugurelui pancreatic dorsal. B.
Fuzionarea ductelor pancreatice. Ductul pancreatic principalpătrunde în duoden împreună cu ductul biliar prin papila
duodenală mare. Ductul pancreatic accesor pătrunde în duoden prin papila duodenală mică. Sadler -2008.
Evoluția intestinului anterior – anomalii ale
ontogenezei pancreasului
pancreasul inelar – porțiunea Țesutul pancreatic accesor – poate fi situat
la orice nivel între capătul distal al
dreaptă a mugurelui ventral se esofagului și originea ansei intestinale
deplasează normal, dar porțiunea primare. Cel mai frecvent este situat în
stângă migrează în direcție opusă mucoasa gastrică și în diverticulul lui
duodenul fiind înconjurat de țesut Meckel
pancreatic
joplink.net
Evoluția intestinului mijlociu
Sfârșitul săpt.a-5-a – mezenteronul este suspendat de peretele abdominal posterior prin mezenterul dorsal
în care se află a.mezenterică superioară și comunică cu sacul vitelin prin intermediul ductului vitelin
Dezvoltarea intestinului mijlociu se caracterizează prin alungirea rapidă a tubului intestinal și a mezenterului
acestuia cu formarea ansei intestinale primare
Ansa intestinală primară prezintă două brațe: cranial – previtelin și caudal postvitelin
Din segmentul cefalic al ansei se dezvoltă : porțiunea distală a duodenului, jejunul, o porțiune a ileonului
Din segmentul caudal al ansei se dezvlotă : porțiunea inferioară a ileonului, cecul, apendicele, colonul
ascendent, 2/3 proximale ale colonului transvers
Segmentele ansei intestinale primitive. 1. – ductul vitelin, 2- a. Mezenterică superioară, 3- stomacul, 4- duodenul, 5- segmentul
cefalic al ansei intestinale, 6- segmentul caudal al ansei intestinale. http://www.embryo.chronolab.com
Evoluția intestinului mijlociu
Hernia fiziologică
Alungirea rapidă a ansei și creșterea ficatului determină hernierea fiziologică a ansei intestinale, cavitatea
abdominală deveninând temporar prea mică
Săpt.a-6-a – ansele intestinale pătrund în cavitatea extraembrionară din cordonul ombilical
Rotația mezenteronului
Concomitent cu hernierea ansa intestinală suferă o rotație de 900 în sens invers acelor de
ceasornic
În timpul revenirii anselor intestinale în cavitatea abdominală are loc o rotație adițională de
încă 1800, realizându-se o rotație completă de 2700
Săpt.a-6-a.
săpt a-8-a.
săpt a-9-a. săpt a-11-a. săpt a-12-a.
Evoluția intestinului mijlociu
Anomalii ale mezenterelor – persistența mezocolunului ascendent ceea ce determină mobilitate la nivelul
cecului
Omfalocelul – hernierea viscerelor abdominale prin inelul ombilical care este lărgit
Diverticulul Meckel – persitența unei porțiuni din ductul vitelin
Anomalii de rotație a intestinului : rotația anormală a ansei intestinale, rotația inversă
Duplicațiile anselor intestinale și chisturile intestinale
Atrezii și stenoze intestinale
Ampula rectală
Linia pectinată