Sunteți pe pagina 1din 49

DEZVOLTAREA PERETELUI

ABDOMINAL
Dezvoltarea peretelui abdominal antero-lateral

 Mezodermul apare în săpt.a-3-a de viață embrionară

Săpt. a-3-a. Apariția mezodermului. Modificat după Sadler- 2008.


Dezvoltarea peretelui abdominal antero-lateral

 Mezodermul este depozitat de fiecare parte a liniei mediane și se


diferențiază în 3 segmente principale : paraxial, intermediar și lateral
 Mezodermul lateral – placa laterală se divide în două straturi :
mezodermul somatic (parietal) și mezodermul splanhnic (visceral)

endoderm
endoderm

Ziua 20. Mezodermul parietal acoperă sacul


Ziua 17. Dezvoltarea mezodermului amniotic iar mezodermul visceral acoperă sacul
cu cele trei segmente ale sale. vitelin

Modificat după Sadler- 2008.


Dezvoltarea peretelui abdominal antero-lateral

 Cele două straturi ale mezodermului lateral delimitează împreună o cavitate – cavitate intraembrionară
care comunică de fiecare parte a embrionului cu cavitatea extraembrionară

Cavitate
intraembrionară

Ziua 21. Delimitarea cavității intraembrionare de către cele 2 straturi ale mezodermului. Cavitatea vitelină tapetată de endoderm începe să fie
încorporată în corpul embrionului ca urmare a plierii embrionului. Cavitatea intraembrionară comunică cu cavitatea extraembrionară.Modificat
– Sadler 2008
Dezvoltarea peretelui abdominal antero-lateral

 Ziua 24-25 – se desfășoară plierea cefalo - caudală și laterală a embrionului care determină : cavitatea
acoperită de endoderm pătrunde în corpul embrionului, dispare calea de comunicare dintre cavitatea
intraembrionară și cea extraembrionară
 Se formează astfel o cavitate intraembrionară ce se întinde din regiunea toracică până în regiunea pelviană
 Simultan se formează peretele ventral al corpului embrionar cu excepția unei porțiuni din regiunea
abdominală ventrală, unde sunt atașate sacul vitelin și pediculul de legătură

Cavitate
amniotică
mezoderm

Conexiune între tubul digestiv


și sacul vitelin

Săpt.4 . Contactul dintre cavitatea intraembrionară Sfârșitul Săpt.4 . Mezodermul splanhnic se continuă
și cea extraembrionară este întrerupt aproape cu cel somatic și formează o membrană bistratificată
complet denumită mezenter dorsal. Sadler-2008
Defecte de dezvoltare a peretelui abdominal
antero-lateral
 Defectele de perete ale trunchiului sunt cauzate în cea mai mare parte de plierea anormală a corpului : unul
sau mai multe dintre cele patru procese de pliere (cefalic, caudal și cele două laterale) responsabile de
închiderea peretelui ventral al corpului nu se desfășoară normal și se produce gastroschizis, sternoschizis.

http://www.humpath.com/spip.php?article4513&id_document=10515#documents_portfolio. Gastroschizis.
Dezvoltarea diafragmului

 săpt. 4 - Septul transvers reprezintă o lamă de țesut mezodermic îngroșat localizată în spațiul dintre cavitatea
toracică și pediculul sacului vitelin
 Cavitatea toracică comunică cu cea abdominală prin canalele pericardoperitoneale
 Pe parcursul dezvoltării deschiderea dintre viitoarele cavități pleurale și cavitatea peritoneală este închisă de
către plicele pleuro-peritoneale care se extind medial și ventral astfel încât în săpt.7 –a fuzionează cu
mezenterul esofagului și a septului transvers.

Septul transvers

Săpt.6 . Septul transvers localizat între cavitatea toracică și cea abdominală


http://www.med.unc.edu/embryo_images/unitnervous/nerv_htms/nerv001.htm
Dezvoltarea diafragmului

Diafragmul se formează din următoarele structuri :


 Septul transvers care formează centrul tendinos al diafragmului
 Cele 2 membrane pleuroperitoneale
 Componente musculare provenite de la pereții dorsal și laterali ai trunchiului
 Mezenterul esofagului în interiorul căruia se formează pilierii diafragmului
Inițial septul transvers este situat în partea opusă somitelor cervicale (săpt.4) săpt.6 = ajunge la nivelul somitelor
toracice la începutul lunii a 3-a unele porțiuni ale diafragmului ajung la nivelul primei vertebre lombare.

Plica aorta
Canal Mezenterul
pleuroperitoneală
pericardoperitoneal esofagului
Membrana
pleuroperitoneală
esofag

vci

Dezvoltarea spre interior a


Săpt.7.- Plicile pleuroperitoneale musculaturii peretelui Septul tranvers
Septul transvers fuzionează cu septul transvers toracic
Săpt.5.- Apar plicile pleuroperitoneale. Sadler-2008 Luna a4-a.- Peretele trunchiului participă la formarea diafragmului
Defecte de dezvoltare a diafragmului
Hernie congenitală diafragmatică – este cauzată de absența închiderii canalelor
pericardoperitoneale de către una sau ambele membrane pleuroperitoneale

http://www.humpath.com/spip.php?article3364&id_document=4249
DEZVOLTAREA SISTEMULUI
DIGESTIV
Cuprins
1. Noțiuni introductive și originea embrionară a sistemului digestiv
2. Contribuția straturilor germinative la dezvoltarea sistemului digestiv
3. Diviziunea și derivatele tubului digestiv
Intestinul anterior

Intestinul mijlociu

Intestinul posterior

4. Evoluția intestinului anterior – dezvoltarea esofagului


5. Evoluția intestinului anterior – dezvoltarea stomacului
6. Evoluția intestinului anterior – dezvoltarea duodenului
7. Evoluția intestinului anterior – dezvoltarea ficatului și căilor biliare
8. Evoluția intestinului anterior – dezvoltarea pancreasului
9. Evoluția intestinului mijlociu
10. Evoluția intestinului posterior
Noțiuni introductive și originea embrionară a
sistemului digestiv
 Sistemul digestiv face parte din sistemele destinate schimburilor de materie și energie cu mediul
înconjurător
 Componentele sistemului digestiv sunt : tubul digestiv (cavitatea bucală, faringele, esofagul,
stomacul, intestinul subțire, intestinul gros) și glandele anexe tubului digestiv (glandele salivare,
ficatul cu căile biliare, pancreasul)
 Gastrulaţia – săpt. a-3-a este evenimentul central al primei perioade a dezvoltării embrionare a
organismelor multicelulare în timpul căreia se fixează axele embrionare şi se formează endodermul
– precursorul stratului epitelial al sistemului digestiv.
 Originea sistemului digestiv este în primul rând endodermală la care se adaugă componente de
origine mezodermală și ectodermală
 Metamorfoza endodermului dintr-o structură bidimensională în una tridimensională este următorul
pas după gastrulaţie şi se concretizează prin formarea tubului intestinal – intestinul primitiv.
 Ca urmare a plierii cefalocaudale și laterale a embrionului o porțiune din cavitatea vitelină acoperită
de endoderm este încorporată în corpul embrionului și formează intestinul primitiv
 Astfel, endodermul definitiv, iniţial plat se va curba odată cu întreg embrionul şi va ajunge în
ziua 22 – 24 să formeze intestinul primitiv – o structură tubulară - alcătuit din trei segmente
iar Sacul vitelin și alantoida rămân în afara embrionului
Noțiuni introductive și originea
embrionară a sistemului digestiv
notocord Cavitate
ca amniotică
Mezoderm
Șanț neural
ectoderm
ectoderm amnios parietal somite
Mezoderm intermediar

mezoderm
Mezoderm
visceral

Cavitate
endoderm
intraembrionară

ENDODERM

Ziua 20. Mezodermul parietal acoperă Ziua 21. Delimitarea cavității intraembrionare de
Ziua 17. Dezvoltarea stratului
sacul amniotic iar mezodermul visceral către cele 2 straturi ale mezodermului. Cavitatea
germinativ mezodermic. vitelină tapetată de endoderm începe să fie
acoperă sacul vitelin
încorporată în corpul embrionului ca urmare a
Membrană Membrană cloacală plierii embrionului.
bucofaringiană Mugure pulmonar
Mugure hepatic

Intestin mijlociu

Tub
cardiac
Sac vitelin
Duct vitelin alantoida

Sac vitelin
Săpt. 3. Efectul plierii embrionului asupra Sfârșitul săpt. 4 de dezvoltare. Intestinul primitiv are 3 segmente iar sacul vitelin și
cavității acoperite de endoderm. alantoida rămân înafara embrionului. Sadler-2008
Contribuția straturilor germinative la dezvoltarea
sistemului digestiv

notocord
Cavitate amniotică

ECTODERM Inervația intrinsecă și extrinsecă

Țesutul conjunctiv, musculatura


MEZODERM netedă, vase sanguine, mezenter

Epiteliul tubului digestiv

ENDODERM

Glandele anexe tubului


digestiv
Diviziunea și derivatele tubului digestiv
Tubul digestiv primitiv prezintă trei segmente :
 Proenteronul – intestinul anterior, se termină cu
membrana bucofaringiană și este situat în regiunea
capului, toracelui și intestinului anterior
 Mezenteronul – intestinul mijlociu care se află în
comunicare cu sacul vitelin prin intermediul
ductului vitelin
 Metenteronul- intestinul posterior, aflat în
porțiunea caudală a embrionului și se termină cu
membrana cloacală.
Vascularizația tubului digestiv este asigurată de
ramurile ventrale impare ale aortei descendente :
arterele viteline din care se organizează trei artere ce
asigură vascularizația tubului digestiv în evoluție
 Trunchiul celiac – pt. cea mai mare parte a
intestinului anterior
Intestinul primitiv la embrionul uman de 4 săptămâni –
 Trunchiul mezenteric superior – pt. intestinul
mijlociu începe segmentarea intestinului anterior, cu formarea
diverticulului respirator, delimitarea esofagului, apariţia
 Trunchiul mezenteric inferior – pt. Intestinul mugurilor hepatic şi pancreatic; intestinul mijlociu se
posterior deschide în sacul vitelin; intestinul posterior se termină cu
membrana cloacală (modificat după Larsen - 2003).
Diviziunea și derivatele tubului digestiv

Ziua 29. Angiogeneza tubului digestiv primitiv. Formarea Pediculii vasculari ai tubului digestiv primitiv– săptămâna a
plexurilor esotraheale, viteline şi anastomozarea lor cu 7-a. Remanierea plexurilor arteriale duce la individualizarea
vasele mari: aorta, arterele viteline, arcurile aortice (Larsen pediculilor arteriali ai tubului digestiv – arterele esofagiene,
– 2003). trunchiul celiac, a. mezenterică superioară, a.mezenterică
inferioară (Larsen – 2003).
Diviziunea și derivatele tubului digestiv

 Segmentele intestinului primitiv și structurile derivate ale acestuia sunt suspendate de pereții dorsal și
ventral ai trunchiului prin intermediul mezenterelor
 Inițial tubul digestiv primitiv prezintă o suprafață mare de contact cu mezenchimul peretelui abdominal
posterior pentru ca la sfârșitul săpt. 5 țesutul conjunctiv se îngustează și se formează mezenterul dorsal
 Se vor forma: mezogastrul dorsal, mezoduodenul, mezocolonul dorsal și mezenterul propriu-zis

Cavitate
amniotică

Mezenterul
mezoderm
dorsal

Mezodermul
visceral

Mezodermul
Cavitate intraembrionară parietal

Tubul digestiv http://www.med.unc.edu/embryo_images/unitnervous/nerv_htms/nerv001.htm


Diviziunea și derivatele tubului digestiv

 Mezenterul ventral se formează din septul transvers – săpt. 5, acesta existând doar la nivelul porțiunii
terminale a esofagului, la nivelul stomacului și în partea superioară a duodenului. Se vor forma omentul
mic și ligamentul falciform.
ficatul Omentul mic Mezogastrul dorsal
diafragmul

a.celiacă
Ligamentul
falciform
Mezoduodenul dorsal

a.Mezenterică sup.

alantoida
Mezenterul propriu-zis

a. Mezenterică inferioară

cloaca Mezocolonul dorsal

a. ombilicală
Mezenterele primitive dorsal și ventral. Ficatul este atașat de peretele abdominal ant prin ligamentul falciform iar stomacul prin
omentul mic. Artera mezenterică superioară are traiect prin mezenterul propriu-zis și se continuă spre sacul vitelin sub forma
arterei viteline. Sadler-2008
Diviziunea și derivatele tubului digestiv
Intestinul anterior
 Faringele
 Esofagul
 Stomac duoden (superior ampului Vater)
 Tract respirator
 Ficatul
 Pancreasul
 Aparatul biliar
Intestinul mijlociu
 Porțiunea distală a duodenului
 Jejuno-ileon
 Cec
 Apendice
 Colon ascendent
 2/3drepte ale colonului transvers
Intestinul posterior
 1/3 stg a colonului transvers
 Colon descendent
 Colon sigmoid
 Porțiunea superioară a canalului anal Sadler 2008.
Evoluția intestinului anterior – dezvoltarea
esofagului

 Săpt.4 - Esofagul se dezvoltă din segmentul cefalic al intestinului anterior fiind delimitat anterior de mugurele
traheobronşic şi inferior de dilataţia gastrică
 Septul traheoesofagian separă treptat diverticulul respirator de porțiunea dorsală a proenteronului
 Esofagul inițial este scurt dar apoi se alungește odată cu coborârea cordului și a plămânilor

trahee

Diverticul
respirator

esofag

Sfârșitul săptămânii a3-a. Apariția


Săpt. 4. Septul traheoesofagian
diverticulului respirator Sfârșitul săpt.4. Separarea esofagului
separă diverticulul respirator de
de mugurele respirator .Sadler-2008
proenteron
Evoluția intestinului anterior – dezvoltarea
esofagului
Modificări morfofuncționale ale esofagului
 Musculatura esofagiană este formată din două tipuri de fibre musculare: fibre netede şi fibre striate. Îşi face apariţia
abia din săptămâna a 5-a. Iniţial apare musculatura circulară şi abia ulterior apare şi cea longitudinală
 În jurul săptămânii a 8-a stratul muscular circular este deja prezent pe toată lungimea esofagului, în timp ce stratul
longitudinal nu se diferenţiază mai devreme de săptămâna a 13-a de sarcină
 Dezvoltarea muscularis mucoasae are loc mai târziu, fiind evidenţiată abia în săptămâna a 12-a, când este formată
din fibre musculare netede dispuse longitudinal
 Grosimea păturii musculare externe esofagiene creşte progresiv până la naştere (săptămâna 40) şi continuă, într-un
ritm mai lent desigur şi după naştere .
 Primii neuroni pot fi identificaţi la nivelul esofagului concomitent cu apariţia fibrelor musculare ale stratului circular
în săptămâna a 8-a. Densitatea neuronilor atinge un vârf în săptămânile 16 – 20 şi descreşte rapid în trimestrul al
doilea, pentru ca în trimestrul al treilea să se păstreze tenta descrescătoare, dar la un nivel semnificativ mai redus.
 Celulele ganglionare îşi fac apariţia la nivelul esofagului ceva mai târziu, în jurul săptămânii a 13 a.
 Numărul celulelor ganglionare şi a fibrelor nervoase în plexul mienteric sunt maxime în săptămânile 16 – 20 şi
scad progresiv până în săptămâna a 30-a, după care iși păstrează numărul constant.
 Epiteliul esofagian este format din 2 până la 4 straturi celulare cu origine în celulele stem endodermale.
 În săptămâna a 10-a esofagul este recanalizat, iar epiteliul devine, prin diferenţiere şi maturare, un epiteliu
pluristratificat ciliat
 Începând cu luna a 5-a, săptămâna 20, epiteliul pluristratificat ciliat este înlocuit de epiteliu stratificat scuamos
care caracterizează mucoasa esofagului la adult
Evoluția intestinului anterior– anomalii ale
ontogenezei esofagului
 Chisturile de duplicare esofagiană
 Stenoza esofagiană congenitală
 Ectopii de mucoasă gastrică
 Membranele esofagiene
 Hipertrofiile musculare congenitale
 Inelul lui schatzki

Atrezia esofagiană cu fistulă traheobronşică. A – atrezia esofagiană


simplă fără păstrarea unui cordon fibros; B – atrezie esofagiană cu
fistula esotraheală cu segmentul esofagian atrezic caudal; C – fistula
esotraheală fără atrezie esofagiană (în „H”); D – fistula esotraheală
cu ambele segmente ale esofagului atrezic; E – fistula
traheoesofagiană cu segmentul cranial al esofagului atrezic, sub
forma literei K (după Lewin şi colab. - 1992)

Inelul lui Schatzki, cunoscut şi ca inelul mucos este o afecţiune congenitală


caracterizată de formarea unui inel de aproximativ 2 mm grosime ce micşorează
lumenul esofagian la joncţiunea esogastrică.(Ludtke și colab. – 2003)
Evoluția intestinului anterior –
dezvoltarea stomacului
 săpt.4 – stomacul apare ca o expansiune a intestinului anterior imediat sub septul transvers
 Săpt.5 – peretele dorsal al stomacului crește mai rapid și se formează curburile mare și mică
 Săpt.7- crește rea diferențiată a porțiunii superioare a curburii mari și se formează fundul stomacului și
incizura cardică
 Săpt.7-8 - rotație de de 90 grade în jurul unui ax craniocaudal - curbura mare se orientează la stânga
iar cea mică la dreapta iar trunchiurile vagale ajung anterior și posterior
 Săpt.7-8 - rotație în jurul unnui ax ventrodorsal - curbura mare privește caudal iar cea mică cranial
Incizura
cardică

Mezenterul
Mezenterul ventral tăiat
ventral
tăiat

Curbura mică Curbura mare

Ziua 28 Ziua 35 Ziua 56


Evoluția intestinului anterior –
dezvoltarea stomacului
 Stomacul este atașat de peretele dorsal al trunchiului prin mezogastrul dorsal iar de cel ventral prin mezogastrul ventral –
acestea suferă modificări ale poziției în cursul rotației și creșterii stomacului
 Mezogastrul dorsal este tracționat spre stânga și se formează bursa omentală, omentul mare, iar în săpt.a -5-a apare
primordiul splinei între cele 2 straturi ale mezogastrului dorsal
 Mezogastrul ventral formează omentul mic și ligamentul falciform

Ziua. 39. Stomacul atașat de pereții abdominali prin


mezogastrul dorsal și ventral.
1. ficatul, 2-stomacul, 3-splina, 4- pancreasul, 5-
http://www.med.unc.edu/embryo_images/unitnervous/nerv_ht
gl.suprarenale, 6- aorta, 7- mezogastrul dorsal, 8- cavitatea
peritoneală mică, 9- lig.falciform, 10-omentul mic ms/nerv001.htm
http://www.embryo.chronolab.com/stomach.htm
Formarea cavității peritoneale mici, rotația stomacului și poziția splinei și a cozii pancreasului între cele două straturi ale
mezogastrului dorsal
Evoluția intestinului anterior –
dezvoltarea stomacului

1. ficatul, 2-stomacul, 3-splina, 4- pancreasul, 5- gl.suprarenale,


6- aorta, 7- omentul mic, 8- ligamentul lienorenal 9- lig. Ziua. 67. Formarea ligamentelor gastrosplenic și splenorenal.
gastrosplenic 10- lig.falciform, 11- peritoneul parietal. http://www.med.unc.edu/embryo_images/unitnervous/nerv_h
http://www.embryo.chronolab.com/stomach.htm tms/nerv001.htm

Formarea cavității peritoneale mici, rotația stomacului și poziția splinei și a cozii pancreasului între cele două straturi ale
mezogastrului dorsal
Evoluția intestinului anterior–
dezvoltarea stomacului
Modificări morfofuncționale ale stomacului
 săpt.10- cele 4 straturi ale peretelui gastric sunt vizibile, submucoasa prezentând cea mai
mare dezvoltare
 Săpt.13- apare muscularis mucosa care devine mai groasă în trimestul trei de sarcină
 Pătura musculară este vizibilă din săpt. 10 – inițial se dezvoltă straturile longitudinal și
circular iar stratul oblic apare în săpt.16
 Stratul muscular prezintă o dezvoltare mai mare în regiunea pilorică
 Plexul nervos mienteric Auerbach este prezent între straturile longitudinal și circular ale
tunicii musculare din săpt. 13, prezentând o creștere a celularității din săpt.16.
 Săpt. 25-31 – tunicile mucoasă și musculară prezintă grosimea cea mai mare, muscularis
mucosa prezintă aspect ondulat
Evoluția intestinului anterior – anomalii de
dezvoltare a stomacului

Stenoză pilorică hipertrofică – dezvoltarea


exagerată a musculaturii pilorice

Poziție anormală a stomacului cu malrotație.


sciencedirect.com
Evoluția intestinului anterior - dezvoltarea
duodenului
 Duodenul se dezvoltă din porțiunea terminală a intestinului anterior și din porțiunea cefalică a intestinului
mijlociu
 Săpt.4 – se formează ansa duodenală situată mediosagital cu concavitatea posterior, fiind legată de pereți
prin mezenterul dorsal (mezoduoden) și mezogastrul ventral (numai cranial)
 Ansa duodenală suferă următoarele modificări :
 Rotație de 90 0 – fața stângă devine anterioară iar cea dreaptă posterioară
 Rotație în jurul a. Mezenterice superioare determinate de rotațiile stomacului și a ansei intestinale
primare : rotația antero –post. A stomacului deplasează pilorul superior și la dreapta iar rotația intestinului
mijlociu deplasează extremitatea inferioară superior și la stânga, a. Mezenterică superioară plasându-se
anterior de a treia porțiune a duodenului
Parietalizarea duodenului – fața dreaptă se alipește de peritoneul parietal posterior iar foițele
mezoduodenului formează fascii de parietalizare
Modificări morfofuncționale
 Săpt. 5-6 - obliterarea duodenului prin proliferarea intensă a epiteliului
 Săpt. 8 – recanalizarea duodenului
 Luna a 3-a – apar glandele Brunner
Evoluția intestinului anterior- dezvoltarea
duodenului

1 – mezoduodenul dorsal, 2-
pancreasul, 3- duodenul, 4-
peritoneul parietal, 5- aorta, 6-
glandele suprarenale.

Inițial duodenul și capul pancreasului sunt situate pe linia mediană. Ulterior se rotesc la dreapta și
posterior și capătă o poziție retroperitoneală. http://www.embryo.chronolab.com/duodenum.htm
Evoluția intestinului anterior- anomalii ale
ontogenezei duodenului

Atrezia duodenală. De obicei se asociază


cu alte anomalii
http://www.humpath.com/spip.php?article5499&id_
document=22945#documents_portfolio Stenoză duodenală- apare prin tulburări de
recanalizarehttp://emedicine.medscape.com/article/9406
15-overview
Evoluția intestinului anterior – dezvoltarea
ficatului
Ficatul și aparatul biliar au origine endodermică și
mezodermică : Septul transvers

Mugurele endodermic – diverticulul ficat


hepatobiliar va forma:
 celulele parenchimatoase hepatice
stomac
 Mucoasa canalului hepatic și al veziculei
biliare
 Aparatul biliar intrahepatic
Mezenchimul septului transvers va forma : Mugure
pancreatic
 Țesutul conjunctiv al ficatului (seroasa dorsal
peritoneală, capsula Glisson)
 Țesutul conjuctiv și musculatura canalului Intestin anterior
hepatic și veziculei biliare Mugure pancreatic
ventral
 Elementele vasculare și celule hematopoetice

Dezvoltarea ficatului din endoderm și septul transvers.


Larsen- 1997.
Evoluția intestinului anterior – dezvoltarea
ficatului
 Ziua 22 – apare placa hepatică pe fața ventrală a intestinului anterior
 ziua 26 – apare diverticulul cistic pentru a forma vezicula biliară și ductul cistic
 Săpt.6- ficatul ajunge în contact cu membranele superioară și inferioară ale septului transvers pe care le
separă
 Foița inferioară a septului transvers devine peritoneul visceral

Ziua 27. Dezvoltarea ficatului din endoderm și septul transvers.


http://www.med.unc.edu/embryo_images/unitnervous/nerv_htms/nerv001.htm
Evoluția intestinului anterior – dezvoltarea
ficatului
 Săpt.6 – se formează structurile hematopoetice
 Luna 3-a- cei doi lobi ai ficatului (drept și stâng au dimensiuni egale), apoi lobul stâng scade în
dimensiuni, activitatea hematopoetică fiind preluată și de splină
 Luna 3-a- ficatul ocupă aproape întreaga cavitate abdominală

Săpt.6 . Dezvoltarea ficatului și a veziculei biliare. Capilarele sinusoide sunt prezente


conținând eritrocite.
http://www.med.unc.edu/embryo_images/unitnervous/nerv_htms/nerv001.htm
Evoluția intestinului anterior – dezvoltarea
căilor biliare
 ziua 26 – apare diverticulul cistic pentru a forma vezicula biliară și ductul cistic
 Săpt. a-5-a – elemente ale arborelui biliar pot fi identificate
 Recanalizarea lumenului ductului biliar comun- începe în săpt a-5-a
 Săpt. a7-a - ductul biliar și hepatopancreatic ajung în duoden

 .

Săpt.6 . Dezvoltarea ficatului și a veziculei biliare.


http://www.med.unc.edu/embryo_images/unitnervous/nerv_htms/nerv001.htm
Evoluția intestinului anterior – anomalii
ale ontogenezei ficatului și căilor biliare
 Ducte hepatice accesorii
 Duplicație a vezicii urinare
 Atrezie biliară extrahepatică
 Atrezia sau hipoplazia ductelor biliare intrahepatice

Atrezie biliară . Căile biliare intrahepatice lipsesc. biomed.brown.edu.


Evoluția intestinului anterior – dezvoltarea
pancreasului
 Ziua 26 – se formează mugurele pancreatic dorsal din mezenterul dorsal
 Ziua 27-30 – se formează mugurele pancreatic ventral în mezenterul ventral, caudal de vezicula biliară
 Ziua 32- ductul principal al mugurelui pancreatic ventral se conectează la capătul proximal al ductului
biliar comun
 Săpt. 5- deschiderea orificiului ductului biliar comun și a mugurelui pancreatic ventral ocolește posterior
duodenul și se orientează spre mezenterul dorsal
 Când duodenul se rotește spre dreapta mugurele pancreatic ventral se deplasează dorsal și se plasează
imediat inferior și posterior de mugurele dorsal
 Începutul săpt 6 – mugurii pancreatici sunt situați adiacent în planul mezenterului dorsal
 Sfârșitul săpt. 6 – cei doi muguri pancreatici fuzionează și formează pancreasul definitiv
 Mugurele ventral formează: procesul uncinat, porțiunea inferioară a capului pancreasului
 Mugurele dorsal formează : capul pancreasului, corpul și coada pancreasului
 Ductul pancreatic principal se formează din segmentul distal al ductului pancreatic dorsal și din întreg
ductul pancreatic ventral
 Luna a-3- a- din parenchimul pancreatic se dezvoltă insulele Langerhans
 Luna a-5-a – apare secreția de insulină
Evoluția intestinului anterior –
dezvoltarea pancreasului
Ziua 30. Mugurii pancreatici dorsal și ventral sunt formați

Mugure pancreatic
ventral

Mugure pancreatic dorsal

Duct pancreatic accesor


Duct biliar

A B

Duct pancreatic principal

A. Pancreasul în săpt. a-6-a. Mugurele pancreatic ventral se află în vecinătatea mugurelui pancreatic dorsal. B.
Fuzionarea ductelor pancreatice. Ductul pancreatic principalpătrunde în duoden împreună cu ductul biliar prin papila
duodenală mare. Ductul pancreatic accesor pătrunde în duoden prin papila duodenală mică. Sadler -2008.
Evoluția intestinului anterior – anomalii ale
ontogenezei pancreasului
 pancreasul inelar – porțiunea  Țesutul pancreatic accesor – poate fi situat
la orice nivel între capătul distal al
dreaptă a mugurelui ventral se esofagului și originea ansei intestinale
deplasează normal, dar porțiunea primare. Cel mai frecvent este situat în
stângă migrează în direcție opusă mucoasa gastrică și în diverticulul lui
duodenul fiind înconjurat de țesut Meckel
pancreatic

joplink.net
Evoluția intestinului mijlociu

 Sfârșitul săpt.a-5-a – mezenteronul este suspendat de peretele abdominal posterior prin mezenterul dorsal
în care se află a.mezenterică superioară și comunică cu sacul vitelin prin intermediul ductului vitelin
 Dezvoltarea intestinului mijlociu se caracterizează prin alungirea rapidă a tubului intestinal și a mezenterului
acestuia cu formarea ansei intestinale primare
 Ansa intestinală primară prezintă două brațe: cranial – previtelin și caudal postvitelin
 Din segmentul cefalic al ansei se dezvoltă : porțiunea distală a duodenului, jejunul, o porțiune a ileonului
 Din segmentul caudal al ansei se dezvlotă : porțiunea inferioară a ileonului, cecul, apendicele, colonul
ascendent, 2/3 proximale ale colonului transvers

Segmentele ansei intestinale primitive. 1. – ductul vitelin, 2- a. Mezenterică superioară, 3- stomacul, 4- duodenul, 5- segmentul
cefalic al ansei intestinale, 6- segmentul caudal al ansei intestinale. http://www.embryo.chronolab.com
Evoluția intestinului mijlociu

Hernia fiziologică
 Alungirea rapidă a ansei și creșterea ficatului determină hernierea fiziologică a ansei intestinale, cavitatea
abdominală deveninând temporar prea mică
 Săpt.a-6-a – ansele intestinale pătrund în cavitatea extraembrionară din cordonul ombilical

Ziua. 40. Henierea ombilicală fiziologică.


http://www.med.unc.edu/embryo_images/unitnervous/nerv_htms/nerv001.htm
Evoluția intestinului mijlociu

Retracția anselor herniate


 Săpt. a-10-a - ansele intestinale încep să revină în cavitatea abdominală
 Factori implicați: regresia rinichiului mezonefric, reducerea ratei de creștere a ficatului, extinderea cavității abdominale
 Primul segment care revine în cavitatea abdominală este jejunul proximal situat în partea stângă
 Primordiul cecal apare în săpt.a-6-a și este ultima porțiune care revine în cavitatea abdominală fiind localizat temporar în
cadranul abdominal superior drept
 Cecul coboară în fosa iliacă dreaptă – proces în cursul căruia apare apendicele
 Toate ansele intestinale reintră în cavitatea abdominală până în săpt. a-11-a

Ziua. 52 Apare apendicele vermiform la începutul perioadei fetale.


Săpt.a-8-a. Cecul este vizibil în timp ce ansele http://www.med.unc.edu/embryo_images/unitnervous/nerv_htms/nerv001.htm
intestinale sunt herniate
Evoluția intestinului mijlociu

Rotația mezenteronului
 Concomitent cu hernierea ansa intestinală suferă o rotație de 900 în sens invers acelor de
ceasornic
 În timpul revenirii anselor intestinale în cavitatea abdominală are loc o rotație adițională de
încă 1800, realizându-se o rotație completă de 2700

Săpt.a-6-a.
săpt a-8-a.
săpt a-9-a. săpt a-11-a. săpt a-12-a.
Evoluția intestinului mijlociu

Evoluția mezenterelor anselor intestinale


 Mezenterul propriu-zis al ansei intestinale suferă
modificări profunde în timpul rotației : mezenterul
se răsucește în jurul arterei mezenterice superioare
 Mezenterul dorsal al colonului ascedent și
descendent se flandurează și se scurtează, colonul
ascendent și descendent capătă secundar o poziție A
retroperitoneală
 Mezocolonul transvers fuzionează cu peretele
abdominal posterior și omentul mare
 Apendicele, extremitatea inferioară a cecului și
colonul sigmoid își păstrează fiecare propriul
mezenter liber
Modificări morfofuncționale ale intestinului subțire
 Săpt.a-11-a – apar vilozitățile intestinale , acestea
fiind prezente în săpt a-16-a de-alungul întregului
intestin
 Săpt.a-17-a - toate tipurile de celule epiteliale din
criptele intestinale ale adultului sunt prezente B
 Săpt. a-20-a – apar plăcile Peyer
 Săpt. 26 -30 - pătura musculară prezintă contracții
regulate

A- Ziua 52- mezenterul propriu-zis; B – Ziua 67 – prezența vilozităților


http://www.med.unc.edu/embryo_images/unitnervous/nerv_htms/nerv001.htm
Evoluția intestinului mijlociu – tulburări ale
ontogenezei intestinului mijlociu

 Anomalii ale mezenterelor – persistența mezocolunului ascendent ceea ce determină mobilitate la nivelul
cecului
 Omfalocelul – hernierea viscerelor abdominale prin inelul ombilical care este lărgit
 Diverticulul Meckel – persitența unei porțiuni din ductul vitelin
 Anomalii de rotație a intestinului : rotația anormală a ansei intestinale, rotația inversă
 Duplicațiile anselor intestinale și chisturile intestinale
 Atrezii și stenoze intestinale

Diverticul Meckel. http://health.act.gov.au


Omfalocel. perinataljournal.com
Evoluția intestinului posterior

Intestinul posterior prezintă două segmente topografice cu evoluție diferită :


 Proximal – din care iau naștere porțiunile distale ale colonului
 Distal – dilatat – cloaca
Evoluția segmentului proximal - este prins de peretele abdominal posterior prin mezenterul dorsal și urmează
deplasările și rotațiile intestinului mijlociu
 Porțiunea proximală a mezenterului formează partea stângă a mezocolonului transvers
 Porțiunea mijlocie dispare și colonul descendent se parietalizează – fascia Toldt stângă
 Porțiunea caudală formează mezocolonul sigmoid care conține vasele sigmoidiene
Evoluția segmentului distal
 Intestinul posterior se deschide în cloacă
 între săpt. a-4-a și a-7-a cloaca se divide în sinusul urogenital primitiv și canalul anorectal
Evoluția intestinului posterior

Rectul și canalul anal prezintă origini diferite :


 Rectul și 2/3 superioare a canalului anal provin din segmentul distal al intestinului posterior, vascularizat de artera mezenterică
inferioară
 1/3 a canalului anal are originea într-un mugure ectodermic – diverticul anal, vascularizat de ramuri ale arterei iliace interne
 La adult limita dintre cele două porțiuni este dată de linia pectinată
 La sfârșitul săpt. a-7a - membrana cloacală se perforează și se formează orificiul anal
Evoluția intestinului posterior

Ampula rectală

Structuri care se dezvoltă din


porțiunea distală a intestinului
posterior

Linia pectinată

Structuri care se dezvoltă din


proctodeum
Canal anal
Evoluția intestinului posterior

Modificări morfofuncționale ale intestinului gros


 lumenul tubului digestiv dispare prin proliferarea epiteliului endodermal – săpt.a-6-a, după
care se retunelizează în următoarele două săptămâni
 Stratul epitelial definitiv al mucoasei digestive se diferențiază – săpt.a-9-a
 Stratul muscular – prezent din săpt a-8-a
 Apariția teniilor formate de fibrele musculare longitudinale – săpt. 11-12, când sun vizibile
și haustrele
 Plexurile nervoase enterice Auerbach și Meissner – săpt 7- 11
 Muscularis mucosa – se dezvoltă în săpt 14.
 Coloanele anale – devin vizibile în ziua 51.
Evoluția intestinului posterior – anomalii ale
ontogenezei intestinului posterior

 fistule rectouretrale și rectovaginale – anomalii ale formării cloacei și a septului uro-rectal


 Atreziile recto-anale
 Imperforația anală – membrana anală persistă
 Megacolonul congenital – absența ganglionilor parasimpatici din peretele intestinal

Imperforație anală. humpath.com


Fistule rectouretrale
http://www.ptolemy.ca/members/archives/2009/Newborn%20Anorectal%
20Malformations/index.html

S-ar putea să vă placă și