CURS 6 DREPT CONSTITUTIONAL

PARLAMENTUL EUROPEAN este singura institutie a UE aleasa in mod

direct si unicul parlament multinational ales prin sufragiu universal la
fiecare 5 ani .

CE FACE PARLAMAENTUL EUROPEAN ?

ARE 3 ROLURI PRINCIPALE :

1. ROL LEGISLATIV – adopta legislatia UE , impreuna cu CONSILIUL

UNIUNII EUROPENE , pe baza propunerilor Comisiei europene .
2. ROL DE CONTROL – exercita controlul democratic asupra tuturor
institutiilor UE .
3. ROL BUGETAR – adica stabileste bugetul UE impreuna cu CONSILIUL
UE si aproba bugetul pe termen lung al UE .

PARLAMENTUL EUROPEAN este compus la acest moment din 751 de

deputati (membrii) . Alegerile din 2019 vor avea ca rezultat un
PARLAMENT compus din 705 membrii , diferenta de pana la 751 de
membrii fiind data ca urmare a retragerii a MARII BRITANII . Din cele 73
de mandate care au apartinut Marii Britanii, 46 vor disparea, iar 27 vor fi
redistribuite .

Numarul deputatilor din fiecare tara este in principiu proportional cu

populatia sa , dar in practica se aplica principiul proportionalitatii
degresive ceea ce inseamna ca nicio tara nu va avea mai putin de 6 membrii
si mai mult de 96 . Membrii parlamentului UE sunt repartizati in functie de
afilierea lor politica si nu de nationalitate .

Depunerea candidaturilor pentru PARLAMENTUL UE se face cu cel putin

60 de zile inainte de data de referinta . Partidele politice au nevoie de 200
de mii de semnaturi de sustinere a candidaturii , iar candidatii
independenti au nevoie de 100 de mii de semnaturi de sustinere a
candidaturii acestea fiind practic cele mai mari praguri din UE .

ROMANIA este reprezentata in PARLAMENTUL UE de 33 de deputati .

ROMANIA ESTE O SINGURA CIRCUMSCRIPTIE. (aceiasi candidati pentru
toata tara ).
ALEGEREA PRESEDINTELUI ROMANIEI :

Presedintele Romaniei se alege prin vot universal , egal , direct , secret si

liber exprimat . Este declarat admis candidatul care a intrunit in primul tur
de scrutimi majoritatea de voturi a alegatorilor inscrisi in listele electorale .
In cazul in care niciunul dintre candidati nu a intrunit aceasta majoritate se
organizeaza al doilea tur de scrutimi la care participa primii doi candidati
in ordinea numarului de voturi obtinute in primul tur .

Este declarat ales candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi
valabil exprimate . Nicio persoana nu poate indeplini functia de presedinte
a ROMANIEI pentru mai mult de 2 mandate care pot fi si succesive .

CURTEA CONSTITUTIONALA potrivit dispozitiilor art, 146 lit. e, vegheaza

la respectarea in intreaga tara a procesului electoral si confirma rezultatele
sufragiului. Candidatul a carei validare a fost supusa de catre CURTEA
CONSTITUTIOANALA depune juramantul in fata Camerei Deputatilor si
SENATULUI in sedinta comuna .

La alegerile pentru presedintele ROMANIEI se pot prezenta candidati

propusi de partidele politice , precum si candidati independenti .
Propunerile sustinute de partidele / aliantele politice precum si
candidaturile independente pot fii depuse numai daca sunt sustinute de un
nr de cel putin 200 000 de alegatori . Ziua alegerilor este intotdeauna
duminica .

Alegerile au loc in luna anterioara lunii , la care ajunge la termen mandatul

presedintelui in functie .

Cu cel putin 60 de zile inainte de ziua votarii , GUVERNUL stabileste data

alegerilor prin hotarare de GUVERN . Hotararea potrivind stabilirea datei
alegerilor se adopta la propunerea ministerului administratiei si internelor
si a autoritatii electorale permanente .

Legea organica care reglementeaza procedura pentru alegerea

presedintelui ROMANIEI este Legea 370 /2004.
Cuvantul –referendum- este originar din limba latina si este folosit pentru a
desemna procesul de consultare directa a cetatenilor unei tari in legatura
cu un text dintr-un act normativ de o importanta deosebita sau a unei
situatii de importanta nationala .

REFERENDUMUL este o forma de manifestare directa a democratiei in

contrast cu democratia reprezentativa .

Suveranitatea nationala apartine poporului roman care o poate exercita

prin organele sale reprezentative constituite prin alegeri libere , periodice
si corecte precum si prin referendum.

Potrivit doctrinei termenul de referendum nu se confunda, nu este sinonim

cu cel de plebiscit, deoarece din punct de vedere al formei, spre deosebire
de plebiscit ,un referendum se refera la un document sau la o problema de
larg interes public si nu la individ .

CLASIFICARE :

1. FUNCTIE DE ACTUL JURIDIC asupra caruia se organizeaza distingem

intre : -referendumuri constitutionale ( care vizeaza aprobarea
revizuirea constitutiei ) , -referendumuri legale ( pentru aprobarea
sau abrogarea unei legi ) , -referendumuri conventionale ( pentru
ratificarea unui tratat sau acord international ).
2. Functie de tipul de decizie care se adopta in urma referendumului
distingem intre : -referendumuri normative ( cele care privesc
adoptarea unui act normativ ) ,- referendumuri abrogative
( abrogarea unui act normativ )
3. Functie de obiectul cu privire la care este consultat poporul
distingem intre:- referendumuri care privesc un act normativ in
vigoare si referendumuri care privesc propuneri sau proiecte de acte
normative .

Constitutia distinge intre referendumul national si referendumul local .

PROCEDURA REFERENDUMULUI NATIONAL :

Procedura referendumului initiat de presedintele ROMANIEI pentru

probleme de interes national presupune parcurgerea mai multor etape :
1 anuntarea publica de catre presedinte a intentiei de a organiza un
referendum

2 consultarea parlamentului de catre presedinte cu privire la tema sau

temele referendumului precum si la data organizarii acestuia . Parlamentul
este doar consultat cu privire la referendum nefiind nevoie sa se tina cont
de punctul de vedere al Parlamentului . Cu toate acestea, consultarea
Parlamentului este obligatorie .

3 emiterea de catre parlament a unei hotarari prin care sa fie materializat

punctul de vedere al parlamentului cu privire la organizarea
parlamentului . Hotararea trebuie sa fie luata cu votul majoritatii
parlamentarilor prezenti la dezbateri .

4 stabilirea obiectului referendumului si a datei la care se va organiza prin

decret emis de catre presedinte . Decretul va trebui sa contina in mod
obligatoriu nu doar obiectul si data referendumului, ci si intrebarea sau
intrebarile la care populatia este chemata sa raspunda .

5 publicarea decretului in Monitorul Oficial al ROMANIEI Partea 1 , si

aducerea la cunostinta publica a obiectului si datei referendumului prin
presa , radio si televiziune .

6 organizarea referendumului de catre GUVERN . MASURILE TEHNICO

ADMINISTRATIVE PRIVITOARE LA REFERENDUMUL NATIONAL se
stabilesc de catre GUVERN in termen de 10 zile de la data la care a fost
anuntat referendumul .

7 consultarea poporului care isi exprima vointa cu privire la probleme de

interes national pentru care a fost organizat referendumul

8 confirmarea rezultatelor referendumului de catre Curtea Constitutionala

Aceasta prezinta parlamentului un raport cu privire la respectarea

procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului national si
confirma rezultatele acestuia .