Sunteți pe pagina 1din 23

Investigația epidemiologică

Paul Iordache
Medic specialist epidemiolog
Doctor in Biostatistica Aplicata

Bucuresti - 06.03.2020
Definitie

Acţiune neobişnuită, cu durată


limitată, efectuată sub prezumţia
existenţei unei probleme de sănătate deja
constituită în populaţie
Depinde de informaţia existentă –
triada epidemiologică
• Gazdă
• Agent cauzal
• Mediu
Investigația epidemiologică
Informație pentru acțiune !

ACȚIUNI
Boli:
• Detectare
SUPRAVEGHERE • Investigare
Colectare • Monitorizare
Analiză • Prevenire/Control
Interpretare
Diseminare Sănătate publică:
• Planificare și evaluare
• Formulare politici de sănătate
publică
John Snow, părintele epidemiologiei moderne

• John Snow a fost un medic


englez și un lider în
dezvoltarea anesteziei și
igienei medicale.
• Este considerat unul dintre
fondatorii epidemiologiei
moderne, în parte datorită
activității sale de a urmări
sursa unui focar de holeră la
Soho, Londra.
Contextul epidemiologic
• Acestă primă investigaţie
epidemiologică survenea într-un
areal endemic, periodic bântuit
de epidemii de holeră:
• 1831 : 22 000 morţi
• 1848 : 52 000 morţi

Agentul patogen nu era cunoscut!


• A întocmit harta cu distribuţia cazurilor de holeră după domiciliu/locul de muncă şi
şi-a dat seama că este circumscrisă pompelor de apă de pe Broad Street:
Etapele investigației epidemiologice
1. Confirmarea epidemiei / focarului
2. Confirmarea diagnosticului
3. Elaborarea Definiției de caz
4. Evaluarea cazurilor și înregistrarea informațiilor
5. Analiza descriptivă a datelor epidemiologice
6. Dezvoltarea unei ipoteze explicative
7. Evaluarea ipotezei explicative
8. Măsuri de prevenire și control
9. Inițierea sau continuarea supravegherii
10. Comunicarea rezultatelor
1. Confirmarea epidemiei
Boală necunoscută
•Criteriul cantitativ: număr de cazuri în
exces, cu simptomatologie asemănătoare
•Confirmarea prin investigatii de laborator
nu este obligatorie/posibila la inceputul
investigatiei (ex.infectii emergente –
diagnostic de laborator inexistent la
debutul epidemiei)
SAU
Boală cunoscută
•Număr de cazuri observate > Număr de
cazuri așteptate
2. Confirmarea diagnosticului
Importanță:
• Identificare corectă a bolii→măsuri de control specifice
• Eliminarea posibilității unei erori de laborator

Acțiuni:
• Verificarea datelor clinice și a rezultatelor de
laborator→confirmarea la un laborator de referință
• Consultul pacienților→util în emiterea ipotezelor privind
etiologia și modul de transmitere
• Analizarea distribuției frecvenței caracteristicilor
clinice→verificarea credibilității diagnosticului / elaborarea
definiției de caz
3. Elaborarea Definiției de caz
• Sensibilitate crescută: necesară la debutul epidemiei, pentru a
identifica cât mai multe cazuri
• Specificitate crescută: pe masura evolutiei epidemiei, odata
cu obtinerea informatiilor ce caracterizeaza epidemia.

Clasificare OMS:
1. Caz posibil: indeplinește criteriile clinice
2. Caz probabil: îndeplinește criteriile clinice și a fost expus la o
sursă de infecție într-un anumit loc și timp
3. Caz confirmat: îndeplinește criteriile clinice și de laborator
4. Evaluarea cazurilor și
înregistrarea informațiilor
Chestionar standardizat:
•Date de identificare:nume, adresă,
date de contact (telefon, email)
•Date demografice: vârstă, sex,
ocupație
•Date clinice: semne, simptome,
data debutului, date suplimentare
(durata manifestărilor bolii,
internări, decese)
•Factori de risc specifici bolii
•Date ale sursei de raportare:
clinicieni, medici de familie, unități
sanitare, laboratoare
5.Analiza descriptivă a datelor
epidemiologice
• Timp (Când?): debutul, evoluția și încheierea
epidemiei→Curba epidemică

• Loc (Unde?): zona geografică, locația unde evoluează


epidemia

• Persoana (Cine?): caracteristici socio-demografice, clinice,


care predispun sau favorizează apariția infecției
Distribuția în funcție de Timp (Când?)
Curba epidemică
• Distribuția în timp a cazurilor
• Forma curbei epidemice furnizează date privind modelul
transmiterii în populație (punctuală, intermitentă, continuă)
• Oferă un model predictiv de evoluție al epidemiei (debut,
maxim epidemic, durata și sfârșitul epidemiei)
• Evaluare a timpului de răspuns la problema identificată și
eficacitatea măsurilor implementate
• Dacă boala și perioada de incubație sunt cunoscute, permite
aprecierea intervalului de timp al expunerii→chestionar
specific intervalului de timp
Sursa: http://www.med.uottawa.ca/sim/data/public_health_epidemic_curves_e.htm
Distribuția în funcție de loc (Unde?)
• Locurile unde bolnavii trăiesc, muncesc și au călătorit
• Identificarea locației expunerii și extinderii
geografice
• Elaborare hărți de distribuție a cazurilor
Distribuția focarelor de trichineloză, 1.01-31.10.2012, România

Sursa: CNSCBT
Identificarea populației la risc
(Cine?)
6. Dezvoltarea unei ipoteze explicative

Urmărește explicarea:
• Cauzei apariției unei
boli
• a modului de
răspândire
• a factorului cauzal
7. Evaluarea ipotezei explicative
Metode:
• Compararea ipotezei explicative cu situația din teren
• Utilizarea analizei epidemiologice: studii caz-control, studii de
cohortă retrospectivă

Lipsa concordanței presupune:


₋ reevaluarea ipotezei, a fișelor medicale, repetarea anamnezei,
investigații suplimentare de laborator, repetarea calculelor
₋ Reformularea ipotezei explicative
8.Măsuri de prevenire și control
• Implementarea măsurilor cât mai devreme posibil !
Se adresează:
• Agentului patogen
• Sursei
• Căii de transmitere
• Porții de intrare
• Populației susceptibile
– măsuri de ordin general (dacă este vorba de un agent
patogen necunoscut), sau măsuri specifice agentului
patogen cunoscut.
9.Inițierea sau continuarea
supravegherii
• După implementarea măsurilor de prevenire și control

Scop:
• Monitorizarea eficacității măsurilor implementate
• Evoluția cazurilor→Curba epidemică
• Distribuția geografică
10.Comunicarea rezultatelor
1. Comunicare orală către autoritățile locale
• Prezentare clară și convingătoare, obiectivă d.p.d.v
științific, cu recomandarea măsurilor necesare
2. Pregătirea unui document scris:
• Document de sănătate publică, esențial
• Baza unor studii ulterioare, cercetare științifică
• Informarea populației despre epidemia investigată.
• Baza elaborării unor politici de sănătate în populația
respectivă: propunerea de măsuri specifice de
prevenție și control.
Durata unei epidemii
• Determinată de:
– Numărul persoanelor susceptibile, expuse la o sursă de infecție,
care dezvoltă boala.
– Perioada de timp în care persoanele susceptibile sunt expuse la
o sursă de infecție.
– Minimul și maximul perioadei de incubație a bolii infecțioase în
discuție.
– Eficacitatea măsurilor de prevenție și control implementate.

• Epidemia se încheie - când de la debutul ultimului caz,nu au


mai aparut cazuri noi de îmbolnăvire pe o perioadă de timp
egală cu de 2 X durata maximă de incubație a bolii.